611 matches
-
chestii? spuse Heidi, Încercând să pară relaxată. —Sunt multe plante care nu necesită fotosinteză, replică Moff. Ciupercile, În primul rând, trufele. Zona trebuie să fie umbrită. De aceea se găsesc sub coroanele copacilor. Păcat că pădurile tropicale de peste tot sunt defrișate de dobitoci nesătui. Habar n-au câte specii de vietăți incredibile sunt distruse pentru totdeauna. Distrug și pădurile tropicale de aici, din Birmania? Cât pot de repede. Unii pentru lemn, alții pentru a cultiva maci pentru heroină, mulți alții pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
tribul Karen, am căzut de acord să le dăm propriul lor teren, locul unde se află chiar acum, oriunde ar fi asta, și zonele dimprejur, până la cinci mii de hectare. Pot hotărî singuri ce doresc să facă cu el: pot defrișa pădurea tropicală pentru a-l cultiva, pot vinde arborii de tec, orice Își doresc. Acestea sunt lucrurile pe care le promitem: vacanțe de lux pentru prietenii noștri americani, cinci mii de hectare pentru familiile tribului Karen din Myanmar. Iar acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cu ajutorul unor țăruși găuri în pământ, semănând în ele. Cu timpul, pământurile cultivate astfel se vlăguiau și mayașii trebuiau să-și împingă lanurile tot mai departe. Într-o zi, se vedeau nevoiți să-și părăsească așezările, să se mute, să defrișeze alte păduri, să le dea foc, să ridice alte locuințe și temple. Toată istoria mayașilor e în această continuă hăituire a pădurilor. Dar pădurile se răzbunau crescând torențial peste urmele orașelor părăsite. Soarele și ploaia tropicală le ajutau să renască
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
s-au ocupat de scrierea textelor din Biblie nu au considerat necesară prezentarea unor dovezi lămuritoare pentru existența lui Dumnezeu. Anthony Flew prezintă o parabolă care ilustrează pozițiile credinciosului și ale scepticului: doi exploratori au ajuns pe într-o zonă defrișată din junglă unde existau numeroase flori și ierburi. Unul dintre ei (cel care îl reprezintă pe credincios) a considerat că acel pământ trebuie să fie îngrijit de un grădinar, iar celălalt (cel care îl reprezintă pe sceptic) a considerat că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
din precipitații sau din ape curgătoare (stratele acvifere care apar la baza plăcilor de gresii și calcare oolitice); - gradul de acoperire cu vegetație a versanților, modul de utilizare a terenurilor de către om (mai ales în ultimele secole când s-au defrișat mari suprafețe cu păduri ca în zona Pârcovaci, Dealul Cotnari, Dealul Broscăria-Ceplenița, unde pădurea a fost înlocuită cu suprafețe arabile sau vitipomicolă. Suprafețele afectate de deplasări în masă din bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, varietatea și
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
înălțată deasupra unui mormânt străvechi" (în imediata apropiere fiind amenajat cimitirul Tungujei); -D. Durduculpare a fi onomatopeicul lui „hurduc” (deal cu denivelări); -D. și satul Găureni - cu denivelări produse ca urmare a proceselor de versant ; -D. Scăuelelor- scăueș, scăuel(deal defrișat pe care se mai păstreau trunchiurile tăiate ale copacilor). Toponime referitoare la starea de umezeală a terenului și acumulările de apă realizate antropic : - Bahlui - vale cu vegetație de „bahnă”sau „loc mlăștinos”; - Mlaștină- laIezer - zonă lacustră de pe un platou deluros
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
cu noi energii. Ecleziastul pornește de la lucruri spre interogarea lucrurilor. Întăi oferă spațiu de excelență splendorii lucrurilor, devine cel mai bogat om al timpului său. Apoi se găndește care e rostul acestei splendori. Găndul său devine din ce în ce mai alarmat, mai negator. Defrișează într-una, aruncă la pămănt ceea ce părea trainic, valoros: bogăția, fastul, gloria, ba chiar și înțelepciunea și știința. Dacă pănă acum entuziasmul interogativ condusese demersul, de acum se instalează ura, ca premisă a despărțirii: „Atunci am urăt viața căci nu
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
noi suprafețe destinate cultivării cerealelor era deosebit de dificilă. Întrucât defrișările de păduri nu erau întotdeauna posibile în stadiul de atunci al dezvoltării tehnice, poienele, luncile sau terenurile cu vegetație arboricolă mai rară erau cele mai căutate fiind mai ușor de defrișat. După o perioadă de folosire de circa șapte-zece ani, uneori poate mai mult, terenurile agricole erau abandonate pentru o vreme, timp în care solurile își refăceau în mod natural potențialul, apoi satul revenea pe vechea lui vatră, refolosind loturile de
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
cu totul străină de proprietatea funciară legată de cultură. Concret, nu există niciun raport între această proprietate de drepturi de vânătoare și de pescuit și plantațiile care, indiferent de amplasarea lor, aparțin în întregime, fără restricție, celui care le-a defrișat. Astfel, foamea și lipsa pământului cele două cauze ale stagnării și ale mizeriei maselor rurale din Asia și din America Latină nu există în această regiune, și aceasta tocmai datorită dispersiei extreme a populației. Să fie acesta un element favorabil dezvoltării
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
culturile alimentare, în special de manioc, soiurile nu supraviețuiesc și, după un an sau doi, această primă încercare de cultivare dispare; • abia după acest eșec (la cea de-a doua primire a soiurilor), sătenii fac plantații adevărate, adică acceptă să defrișeze un spațiu delimitat de pădure în care textura solului este virgină. Acest proces oarecum paradoxal e general; acesta este cadrul temporal în care responsabilii locali ai serviciului agricol își organizează acțiunea, pierderile din primul moment făcând parte din fatalitatea unei
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
drept bază a dreptului de proprietate, el capătă valoare doar dacă memoria colectivă intervine ca să-i garanteze aplicarea. Cum s-ar ști, de exemplu, că eu am fost primul care a ocupat o anumită bucată de pămînt sau că am defrișat-o, sau că un bun este produsul muncii mele, dacă nu s-ar face referire la o stare veche de lucruri și nu s-ar conveni că situația nu s-a schimbat; și cine ar putea opune faptul pe care
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
mai deloc maleabil - și evoluând circumstanțial în rotocoale ample, libere de autoexigențe, asemeni fumului albăstrui emblematic pentru el. A întreba ce nu merge în viața cuiva înseamnă a situa deja posibilele răspunsuri în planul disfuncției, a oferi alegerii un teren defrișat în prealabil de întrebare până la noroaiele lui cele mai impudice și mai fertile. Pentru a le feri de nedorita contaminare cu o floră conceptuală venetică, felul oaspeților de a-și invita interlocutorii la cuvânt își propusese să fie cât mai
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mâinele nostru. Unii au primit fonduri europene. În loc să se ocupe de drumurile satelor, de asigurarea apei potabile, de igiena satelor, de școală, dispensar, spital ori biserică, de culturalizare, cheltuiesc banii investindu-i în construcții de parcuri, distrugând pădurile din preajmă defrișându-le, sădind arbori și plante ornamentale în vegetația tradițională, distrugând-o pentru că „avem păduri destule". Dar plângem după apă și aer nepoluate! Când avem experiența nefastă a multor europeni, a francezilor, dar și a belgienilor, pentru salvarea satelor noastre de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
decât suntem dispuși să recunoaștem la o primă privire între globalizare și dezvoltarea într-adevăr spectaculoasă a multor țări mari, cu deosebire a Chinei și Indiei. Odată declanșată, globalizarea a pârjolit terenul ocupat de ceea ce însemna organizare tradițională. L-a defrișat și a plantat noi metode, noi stiluri, noi abordări, noi standarde, noi reguli. A fecundat un patrimoniu, alcătuit din tradiții, viziuni, atitudini, din tot ceea ce reprezintă particularitățile unei comunități naționale. Pe acest fundal a venit răspunsul comunităților "cucerite", care s-
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
proprietarii cu pământ mult, ca Brăescu, Ciuche, Oprișan, Cucu, Vasiliu, Galan, Chirilă și Tătărășanu, care foloseau soiuri pentru struguri mari și soiuri pentru vin ca Riesling, Chasslas d’Ore sau Muscat de Hamburg. După 1962, cam toate viile au fost defrișate, pe motiv că sunt îmbătrânite și neproductive, creându-se plantații cu vie altoită, atât pentru struguri de vin, cât și pentru struguri de masă (Feteasca Albă, Riesling italian, Fetească Regală, Sarba și Afuz-Ali) pe o suprafață de 50 de ha
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
L.). În concluzie, vița de vie este deosebit de rentabilă și se impune a fi extinsă în cultură. După anul 1990, conform Legii 18/1990, suprafețele cultivate cu viță de vie au fost redate proprietarilor deținători de terenuri care le-au defrișat, astfel multe suprafețe cultivate în trecut cu vie au dispărut. CREȘTEREA ANIMALELOR Relieful zonei și flora specifică au oferit locuitorilor condiții prielnice creșterii animalelor încă din cele mai vechi timpuri. Între anii 1772-1774, erau consemnați la Oncești 2 ciobani, 1
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
defrișare a pădurilor. În calea efectuării a cât mai multe și mai întinse defrișări, n-au stat motive de ordin administrativ, ci obstacole impuse de gradul de dezvoltare a uneltelor, de lipsa de eficiență a acestora. Libertatea sătenilor de a defrișa și desțeleni unde vor și cât pot în funcție de nevoile și posibilitățile lor a fost menținută după legile nescrise ale țării, până la apariția Regulamentului organic. Influența obștii sătești este evidentă în zonificarea moșiei fiecărui sat, proprietatea colectivă și individuală” (- Obștea țărănească
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dublă dependență, în care își au originea funcțiile sintactice specifice de atribut circumstanțial și complement predicativ. Atributul circumstanțial are, concomitent, un regent substantiv (pronume) și un regent verb: „Curta, obosit de orele de plimbare, se așeză într-un luminiș proaspăt defrișat de trunchiuri falnice de brazi.” (P. Sălcudeanu, 131) Nume (Pronume) ¬ Atribut circumstanțial ® Verb (predicat) Curta ¬ obosit ® se așeză Fiind o determinare facultativă, atât a numelui (pronumelui) cât și a verbului, termenul-atribut poate lipsi, fără consecințe asupra autonomiei semantice sau structurale
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în toponim. Creșterea numărului de locuitori, prin sporul natural, dar și prin adăugarea unor etnii diferite, ucrainieni, ruteni, huțuli, evrei, germani, a dus la sporirea suprafețelor arabile, a țarinilor, a imașurilor, a păscătorilor și fânațelor. Fiecare familie avea dreptul să defrișeze atâta pădure cât era necesar pentru a obține suprafețele de teren capabile s-o hrănească. Ofensiva asupra pădurii a durat câteva sute de ani, până când stăpânirea habsburgică a interzis defrișarea pădurii. Toate suprafețele eliberate de pădure, care se văd astăzi
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de muncă forțată ale sistemului concentraționar*; pe de altă parte, „coloniștii speciali” care și-au pierdut drepturile de cetățeni obișnuiți și sunt afectați din oficiu de către poliția politică* pe lângă un șantier, o uzină sau un kolhoz, sau sunt puși să defrișeze stepa sau taigaua în care au fost deportați. între 1929 și 1953, s-au înregistrat circa 130 de operațiuni de deportare, cuprinzând aproximativ 14.500.000 de persoane. De la colectivizare la Marea Teroare Politica deportărilor punitive apare în cursul războiului
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pentru a urmări vânatul sau a se proteja de animalele sălbatice. O adevărată revoluție, în relațiile omului cu sistemele vii, a fost impusă de cultura plantelor și creșterea animalelor, începând din Neolitic. Arii vaste, acoperite cu vegetație naturală, au fost defrișate și despădurite iar plantele de cultură și animalele domestice au fost răspândite din ce în ce mai departe de locurile lor de origine. Evoluția agriculturii a fost puternic sprijinită de extracția și prelucrarea metalelor. Aceste activități ca și exploatarea unor roci de construcție au
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
ecologic, ca acoperire a nevoilor fundamentale ale oamenilor, dar și grijă pentru zestrea de resurse destinată generației/generațiilor viitoare. Dar economia, civilizația umană nu evoluează întotdeauna în limitele „raționalului entropic” după cum pot argumenta următoarele exemple: - parte din pădurile Amazonului sunt defrișate pentru a se cultiva soia, produs exportat în Europa ca furaj pentru hrana vitelor, care, la rândul lor, sunt sacrificate pentru consumul curent de carne. Din această producție de carne, o cantitate foarte mare este destinată animalelor de companie, al
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
față de natură. Însă responsabilitatea omului pentru ocrotirea mediului înconjurător este atât individuală, dar mai ales colectivă: protecția naturii angajează colaborare și sprijin reciproc pe plan local, județean, național și mai ales internațional. Construind fabrici și uzine , dezvoltând orașele și transporturile, defrișând pădurile pentru a folosi lemnul și a mări suprafețele agricole, aruncând nepăsători în apă și în aer cantități mari de deșeuri toxice omul a stricat echilibrul natural existent în mediul înconjurător, așa încât, uneori, și-a pus în pericol însăși viața
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vasiliu Violeta, Rojezuc Cristina – Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1193]
-
de teren agricol situată la est de satul Mlenăuți. Denumirea vine de la un locuitor care era poreclit Ciofică. Ciritei - teren agricol cultivat cu cereale, situat la mare distanță, în sud-estul comunei, în hotar cu Havârna. Fostă pădure care a fost defrișată. Au mai rămas câteva tufe de copaci. Ce falnică pădure o fi fost? Cișmea (La Cișmea)loc din centrul satului Hudești (Lupeni) unde există un puternic izvor amenajat cu uluce pentru spălatul lenjeriei din casele țărănești și pentru adăpat animalele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și Berechez de Comănești.... Lișna Nouă-sat înființat în ultimii ani în comuna Hudești fără a fi menționat ca oficial. încet, încet se desființează. Este considerat un cătun al comunei Hudești. Pe acest loc a existat o pădurice care s-a defrișat. Liubănesei-drum care venea de la Cernăuți,pe la Siret, Mihăileni, Ibănești, Alba, Hudești, Vatra, ieșea pe Dealul Conceștilor și mergea în continuare până la Săveni. în prezent este folosit ca drum de hotar între comunele Hudești și Concești. Livadă (în Livadă)-denumire dată
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]