30,841 matches
-
Leo Butnaru Liftul nemișcat și totuși călătorim ne mișcăm cumva încotrova cu nemișcatul lift al coloanei infinitului Ideea absolută spaima ideii de posibila sa atotputernicie vede nu degetul ci spiritul ce apasă pe trăgaci Siberia sovietică Mda... Ce însemna Siberia sovietică?... Păi cum ar fi să vă explic mai plastic?... Uite-așa un atelier de pictor un taburet - pe el o pagină din ziarul "Pravda" pătată în draci
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/8113_a_9438]
-
puful de dacos, Catifeaua insectelor distrugătoare Ce azvârle rodul în haos. Toate sunt rânduite în nemărginitul ocean, picătura mică și mare, Cenușa ne împarte averea, s-o strângem, nepăsătoare la lauda sfinților din tropare. Numărătoarea Numărătoarea s-a terminat Cinci degete de la o mână, cinci degete de la mâna cealaltă, Coastele țin în coșul lor de calciu gălbui făptura nu prea înaltă. Deasupra lor, ca două toarte mai cresc din amfora cărnii, sânii cu vinișoare albastre sub piele, pe care îi mângâi
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/7802_a_9127]
-
distrugătoare Ce azvârle rodul în haos. Toate sunt rânduite în nemărginitul ocean, picătura mică și mare, Cenușa ne împarte averea, s-o strângem, nepăsătoare la lauda sfinților din tropare. Numărătoarea Numărătoarea s-a terminat Cinci degete de la o mână, cinci degete de la mâna cealaltă, Coastele țin în coșul lor de calciu gălbui făptura nu prea înaltă. Deasupra lor, ca două toarte mai cresc din amfora cărnii, sânii cu vinișoare albastre sub piele, pe care îi mângâi de parcă ai învăța un meșteșug
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/7802_a_9127]
-
că îndrăgostirea e specială, pe cînd iubirea e doar iubire și-atît, e plină lumea de iubire și e atît de goală de îndrăgostire. Și i-am spus asta și prietenului meu. Numai că el a ridicat mîna dreaptă, apoi și degetul arătător, și a făcut semn că nu, că mă înșel, însă apoi, prin ce a spus, a confirmat spusele mele. - Da, șamane, ai dreptate. Și-apoi a tăcut, iar eu n-am priceput de ce m-a contrazis cu mîna și
Șobolanul e mai viu decît țestoasa by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Imaginative/7687_a_9012]
-
cînd eu mă întrebam dacă fluturii se adună sub felinare și la sfîrșit de februarie, am auzit vocea prietenului meu, care mi-a spus cuvintele astea: - Știi ceva, șamane? Mie-mi vine să mă piș dracu'! Și a arătat cu degetul spre baza stîlpului care susținea felinarul. Apoi s-a descheiat la șliț și a început să urineze acolo, exact pe partea de jos a stîlpului. Iar în timp ce el făcea asta, eu am gîndit, nu știu cum mi-a venit, de ce, pur și
Șobolanul e mai viu decît țestoasa by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Imaginative/7687_a_9012]
-
intense pentru că hoinăreau cu mașina de-a lungul coastei, printre turmele de capre și pentru că se duceau la piața de pește din fiecare oraș, iar el plătea pentru ca bibanii să fie deja curățați și fripți. Mâncau în tăcere, prinzând cu degetele carnea albă și legumele fierte, de pe care se prelingeau uleiul de măsline și ierburile. Era fericită, inconștientă și leneșă, uitase aproape tot, uitase de ea, se odihnise pe dinăuntru. În lobii urechilor purta încă perlele, care se scorojiseră de căldură
Mehria by Daniela Zeca () [Corola-journal/Imaginative/7937_a_9262]
-
soarele ca o flamă și de felul în care bărbatul arab o-n-tin-dea pe spate, posedând-o cu ochii, ca un șoim pregătit pentru vânătoare. În Africa uitase să plângă. Prin ușa bucătăriei o zări pe Zaouf frământând o lipie, cu degetele ei negre ca niște vreascuri. Stătea aplecată peste aluat, punând marginile pâinii peste jăratic, iar lumina cuptorului era atât de aproape că-i intra în liniile feței, în nări și între buzele care șușoteau. Abia atunci înțelese că era vineri
Mehria by Daniela Zeca () [Corola-journal/Imaginative/7937_a_9262]
-
putea face băiatul acolo, mut și retras cum era, așa că-l iscodise de câtva ori de după geamul prăfuit care dădea în curtea din spatele cârciumii. De fiecare dată, acesta rămăsese tot timpul așezat la masa din colț, răsucind și răs-răsucind cu degetele subțiri și nervoase o țigară groasă, pe care o arunca după colț, la ieșirea din crâșmă. Nimeni nu-i vorbea și nici el nu se adresa nimănui, lumea se obișnuise cu el, așa cum, cu câțiva ani înainte, se obișnuiseră cu
Îi venise vremea by Iulia Sala () [Corola-journal/Imaginative/7854_a_9179]
-
Emil Brumaru ... Trupul ți-l vede, ba-l chiar strînge-n aripi La pieptul lui cu fulgi; tu vii cu plîngeri Că iar îți este greață și-un pic de sîngeri, înmlădiată-n tulburări secrete, Și degetele-s prinse în inele Atît de-nvăpăiate și de grele, De-abia le duci, te clatini, mori sub ele, Iar părul o ia razna-n raze calde, Fin împletindu-se cu cele de la soare, Piticii monstruoși vor să-ți doboare Parfumul
Ce întîmplări nevrednice de-un înger by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8208_a_9533]
-
un înger Ce mă așteaptă să-i aduc moi plîngeri Că mi-a lovit privirea cu răsfrîngeri Si nu mai văd decît femei frumoase Împleticite-n plete și-n mătase De rochii grele, deodată scoase; Dar cînd le-ating cu degetul dispar, Sau se prefac în stane de mărar, Mă-nvăluiesc în roiuri dulci de fluturi De nu mai știu de ele să mă scutur, Sau se scufundă-n lacuri de magiun Lăsîndu-mi doar un vîrf de picior bun, În aer
îngerul de miercuri... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7908_a_9233]
-
Nici om nici pasăre Doar viață mărunțită pe o tavă Din care zei cinici Gustă și scuipă pe rând. VII Nu mai știu ce e rușinea nici umilința de a avea nu doar gânduri ci și trupul acesta spre care degetul zeului arată profesional punctele vulnerabile cine ar crede că poemele se scriu cu aceeași mână care așază pe giulgiu flori galbene, boabe de orez bucăți de cuvinte rămase netrăite Distrugătorul e mare amator de culori și vopsele stă cu picioarele
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/7990_a_9315]
-
anume ca în moarte să te ador". Smintita se întorsese: sâni și râs de scrum ce întărâta cheflii. "marcată cu aurul impur al suferinței", zicea metodistul Matei și se scutura cuprins de oroare. aveam pe atunci o problemă cu mâinile. degetele-mi sângerau din nimica toată. ea mă aștepta sub un pod, mă oblojea cu fașă și salivă. "am 14 ani 14 frați (paișpe sunt farmecele ei la număr) după paișpe zile nu vei mai ști de mine". mă chema în
Poezii by Marin Malaicu () [Corola-journal/Imaginative/7907_a_9232]
-
cu buzele umflate îmi căuta dosul palmei o plezneam peste gură. "să nu mă mai bați", se ruga de mine și-și frângea mâinile ca dinaintea unui mort. "să mă lași în pace", ziceam, "altfel îți rup gleznele" a plecat. degetul pe care port inelul de la ea supurează, nu se mai vindecă. Ultima întâlnire cu Viorel Paraschivoiu la barul Sîlîuța un om singur șade la o masă joasă. pe tăblia de brad vin și pleacă o falcă de taur cincizeci de
Poezii by Marin Malaicu () [Corola-journal/Imaginative/7907_a_9232]
-
de snoave. Naufragiul 1. încă de dimineață mă așezasem lângă ferestruică. îndepărtasem praful de pe sticlă și în lumina aceea ca de lampă șopârlele se desfătau pe zidul cald. urmăream cum o femeie își aranja gulerul subțire. îi vedeam foarte clar degetele: zece sloiuri începute de scarlatină. și-a tăiat unghiile le-a adunat pe făraș le-a lăsat la intrare. o auzeam cum se îndepărtează. vedeam cum i se albesc nările de parcă ele s-ar fi aflat în pragul leșinului. adu
Poezii by Marin Malaicu () [Corola-journal/Imaginative/7907_a_9232]
-
Cosău Moisenea, născut Zeu-Om Salmolsis, Cu Salmolsis }ugulea Cel Moale la mers Cel fără de voia s-a născut în locul lui Moșenea Nesus, Cu Zeul Făt-Frumos Mare Fecior, cel ce strigă de pe Movila Miresii Numele fetei cu inelul lui pe deget; Fata Lu^ Cumu-I Lazu, din movila satului cu numele ei, Fata Lu^ Latis de movila satului cu numele ei. Strigă-le numele tău ascuns în peștera din dreptul Pomului Sfânt Și numele tale auzite fi-vor cunoscute ți s-or
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
Schitu Măgureanu, de obicei tăcând, de fapt, întotdeauna tăcând. Era mai tot timpul frig, masa era de culoare închisă și, cum nimeni nu ștergea praful, nici măcar femeia de serviciu care se uita suspicioasă la noi, puteai să te semnezi cu degetul. Dacă ar fi putut fi conservată, ar exista acum o masă mare de lemn cu multe semnături de nouăzeciști, în originalul de acum 20 de ani. La începutul ședinței de cenaclu, cei care fumau își faceau din foi de caiete
Tăcerile mele și tăcerile lui Mircea Martin by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/8008_a_9333]
-
până seara toate vor fi la locul lor. Ninsoarea coboară în zăpadă ca în unele, puține meserii. Seara, mașinile încep să se atingă: ajung până la culoarea ochilor grei ca două zile de vară subțiindu-și noaptea. În bani vechi, îndoiți, degetele se învelesc să adoarmă visând ce-au învățat pe de rost, cu vocea tare a mâncărurilor în care și-au îngropat, pe rând, toți câinii credincioși. Doar unele, puține, cad pe asfalt de sus, dintr-un camion prea plin și
Adrian Bodnaru prezentat de Șerban Foarță by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7977_a_9302]
-
El se fudulea cu numele său (al dracu taică-său, ce nume ca lumea-i găsise!) și toți i-l rosteau cu subliniat respect, fiindcă toți se uitau la el ca la tartorele lor. Ce mai, el nu mișca niciun deget, dar îi punea pe alții la treabă: muierile proaste și puradeii ciordeau de pe unde se nimerea tot ce prindeau. Parfumeturi, adidași, telefoane, câte și mai câte. Le duceau în țară și le vindeau. Dar și alte afaceri, mai scârboase, a
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
să strigam cândva, după ce-am suspinat atâta vreme după voi: „Americani, go homeă“. O vreme, nimeni nu mai scosese niciun cuvânt. Domnul Guta întinsese palmă către caloriferul de lângă el și, nemulțumit de căldură pe care-o simțise în buricele degetelor, căutase găletușa de serviciu și pomise cu ea de la un radiator la altul, pentru a scoate aerul de pe conducta. Ca să-mi găsesc și eu ceva de lucru, m-am ridicat de pe scaun și-am apăsat butonul televizorului. §i, cu toate că eram
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
fund și conturi grase și înalte interese de stat, și-acum îmi vine să scuip pe ei toți și pe mine însumi și pe toți cei ca mine, și să-mi ascund obrazul, să nu mă mai arate lumea cu degetul, să nu mai simt cum ma ard privirile milioanelor de oameni care au crezut și în mine, ca american ce sunt, care m-au așteptat și pe mine ca să-i salvez, în timp ce și eu mestecam, ca un imbecil, pop-corn și
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
domnule doctor, aparatele s-au înșelat pentru prima dată, nu cardiac, colonel, până acum trei luni făcea gropi pentru copaci și vocea cea albă: e cardiac, are inima moale, dacă ai ține-o acum în mână ți-ar curge printre degete și s-ar întinde pe ciment și kirilă: pesemne nu ați înțeles bine, e colonel și doctorul: e ca un aluat, dacă aș pune puțină făină și aș frământa puțin, inima lui s-ar face pâine, și kirilă: din inima
spitalul ilfov by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/8138_a_9463]
-
bine, e colonel și doctorul: e ca un aluat, dacă aș pune puțină făină și aș frământa puțin, inima lui s-ar face pâine, și kirilă: din inima lui a încolțit grâul? și doctorul îl privește pe kirilă, lovește cu degetele în perete: cardiac și kirilă: e colonel și doctorul: ascultă, i-au intrat epoleții în inimă și o strâng și nu mai vor să-i mai dea drumul și kirilă: pesemne că așa sunt inimile coloneilor. decorațiile, tresele se mută
spitalul ilfov by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/8138_a_9463]
-
-n risipă; E timpul lucrurile să se culce Alăturea de umbra lor; dulapul Misterios, îmbujorat de-arome bune, A căpătat și el înțelepciune Și nu-și mai șterge de prin rafturi praful. Și un pahar tresare, o! minune A purității degetelor mele De-adolescent, întinse către buza de cleștar, Ca două raze lungi și grele De după-amiază...
M-adăpostesc, copil, sub calda ta aripă... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8466_a_9791]
-
patriotice. Pe atunci bucureștiul se numea ceaușima. Semăna cu o groapă comună, iar în visele tale începea să apară un bărbat obosit și aproape bătrân cu o carte subțire sub braț și puțină cenușă pe reverul sacoului. îi scoteai cu degetele tale bondoace de copil răsfățat pământul din gură. Era pământul galben al ceaușimei cu duhoarea lui acră de hoit. Totul a devenit pe urmă confuz. îmi amintesc de exemplu de scena aceea când tatăl tău (un bărbat încă tânăr, încă
Poezie by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/8328_a_9653]
-
mai târziu - casetele funerare dintr-un columbarium. Cât dura alarma, eu priveam, admiram bicicleta. Sub tavan, prinsă pe două piroane bătute în perete, era bicicleta domnului director Zamfirescu. O cursieră cum nu exista în tot orașul. Cu pneuri subțiri ca degetele mele, cu cadrul suplu, ghidonul în coarne de berbec, șaua prelungă și înaltă. ... După câteva luni, comandamentul sovietic a dat ordin să părăsim imobilul în 48 de ore. Din funcționarii băncii au mai rămas câțiva. Directorul își luase cursiera și
Memoria caselor by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8000_a_9325]