855 matches
-
amigdale, dispuse sub forma „inelului lui Waldeyer”. 5.1 Definiții Anginele, numite și faringo-amigdalite, tonsilite, sunt inflamații faringiene localizate sau extinse la lojile amigdaliene. În sens general, noțiunea de angină se referă la senzația de durere, spontană sau produsă de deglutiție, indiferent se amploarea procesului inflamator. Angina extinsă suprajacent la nivelul mucoasei nazale definește rinofaringita. Angina se poate asocia cu stomatită. Stomatitele sunt inflamații ale mucoasei care căptușește cavitatea orală la nivel jugal, gingival, lingual, vestibular, faringian sau la nivelul buzelor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
au evidențiat la cel puțin 48 de ore după spitalizare. Factorii de risc pentru pneumoniile nozocomiale sunt: vârsta > 60 ani, bolile cronice asociate, prezența inițială a șocului, intervențiile chirurgicale recente, tulburările de conștiență patologice sau induse de sedative, tulburările de deglutiție, politraumatismele, tratamentul curarizant, poziția de decubit dorsal, internarea preoperatorie mai mult de 7 zile, intervenția chirurgicală, prelungită, traheostomia, tratamentele antibiotice anterioare. Pneumonia asociată ventilației (VAP) complică 20-40% dintre ventilațiile mecanice, constituie a doua cauză de infecție nosocomială și prima cauză
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
citoalbuminică în LCR. Sindromul dureros este predominant în acest stadiu. Perioada de stare (paralitică, “boala majoră”) durează 10-14 zile și se manifestă prin mono-/ bi-/ tetra-/plegii, paralizii ale nervilor cranieni. Interesarea nervilor cranieni IX și X determină tulburări de deglutiție și respirație, cu pericol vital. Sensibilitatea cutanată și senzorială sunt păstrate. Transpirațiile și extremitățile reci sunt consecința tulburărilor neurovegetative asociate. Paraliziile polio se instalează rapid (în 48 ore de la debut) și au următoarele caracteristici: Sunt de tip flasc, cu hipotonie
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
stângă; ¾ dureri la nivelul unghiului stâng mandibular la presiunea anteroposterioară pe menton; limitarea deschiderii gurii; ¾ mobilitate patologică a mandibulei la nivelul 3.7 - 3.8; ¾ ocluzie deschisă frontolaterală stângă, cu un contact prematur 2.8 - 3.8; tulburări de masticație, deglutiție și fonație. Antecedentele personale și heredocolaterale sunt fără importanță pentru afecțiunea actuală. Condițiile de viață și mediu sunt corespunzătoare. Din istoricul afecțiunii am reținut că suferința actuală datează de trei zile, când a debutat brusc, în urma unui traumatism produs prin
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
punct osos dureros la nivelul unghiului stâng al mandibulei, stomatoragie prin soluție de continuitate a gingivomucoasei la nivelul 3.7 - 3.8, tulburări de ocluzie dentară, cracmente osoase percepute la nivelul unghiului stâng la mobilizarea mandibulei, tulburări funcționale masticatorii, de deglutiție și de fonație. În perioada imediat următoare, tumefierea periangulomandibulară stângă s-a accentuat, fără remisiunea durerilor, în ciuda tratamentului conservator antiflogistic local aplicat. Consultul medical inițial, efectuat de către medicul de familie, stabilește diagnosticul de „Fractură de mandibulă”, recomandând tratament de specialitate
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
osos distal (3.8) în cavitatea orală (ascensionat cca 4 - 5 mm); discontinuitatea arcadei dentoalveolare la nivelul 3.7 - 3.8, cu mobilitate osoasă anormală a mandibulei la acest nivel; hematom mucoasa planșeului oral (jumătatea stângă, distală); tulburări de masticație, deglutiție și fonație. Pe baza datelor din anamneză și examenul obiectiv, diagnosticul de probabilitate este: „Fractură de mandibulă unghi stâng, cu 3.8 în focar (agresiune)”. Elementele clinice care susțin acest diagnostic sunt: 1) discontinuitatea osoasă la marginea bazilară a mandibulei
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
verificarea consolidării fracturii și suprimarea sistemului; alimentație lichidă și semilichidă; pe toată durata imobilizării poate beneficia de concediu medical. Prognosticul imediat este favorabil. Prognosticul îndepărtat: vital - bun; anatomic - formarea calusului osos asigură vindecarea fracturii; funcțional - bun (reluarea funcțiilor masticatorie, de deglutiție și fonație la parametri normali). Sechele postoperatorii - cicatrice cutanată submandibulară. Particularitatea cazului. Concluzii. Cazul examinat reprezintă o fractură de mandibulă cu focar unic, produsă într-o zonă de slabă rezistență, printr-un mecanism direct (lovitură aplicată la locul de fractură
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
amplitudinea deschiderii gurii este de cca 2 cm); mucoasa hemiplanșeului bucal drept și a pilierului amigdalian anterior drept sunt congestionate, edemațiate; loja submandibulară dreaptă este împăstată, fluctuentă (la palparea bimanuală); dureri spontane submandibulare drepte cu iradiere spre ureche; masticație și deglutiție dureroase. creasta sublinguală dreaptă este proeminentă (acoperită cu depozite fibrinoase); limba este împinsă către partea stângă; Examenul general al pacientului relevă o stare alterată, septică (temperatura = 38șC, frisoane, agitație). Diagnosticul de probabilitate conturat pe baza datelor din anamneză și examenul
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
puternic (amplitudinea deschiderii gurii de cca 1 cm); infiltrat foarte dureros de-a lungul marginii anterioare a ramului ascendent drept mandibular și perituberozitar drept; plagă recentă postextracțională 1.8, prin care se elimină secreție purulentă; resturi radiculare multiple; ¾ masticație și deglutiție dureroasă. Starea generală este septică (febră 38,2șC, agitație, dureri spontane la nivelul hemifaciesului drept exacerbate de palpare, care nu cedează la analgetice uzuale). Datele din anamneză și examenul obiectiv (local și general), permit conturarea unui diagnostic de probabilitate de
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
a autoadministrat antibioterapie pe cale orală cu Oxacilină, în doze și la intervale incorecte, timp de 5 zile. În perioada CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR 72 următoare, pacientul sesizează tumefacția mucoasei planșeului bucal în jumătatea dreaptă, deglutiție dureroasă, o ușoară deformare a regiunii submentoniere în jumătatea dreaptă, în scurt timp manifestările de tumefiere inflamatorie bilateralizându-se și exteriorizându-se submentosubmandibular drept și stâng. Consultul medical inițial este efectuat în serviciul de Chirurgie Maxilo Facială în condiții de urgență
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
sus și înapoi (pe marginile limbii se văd amprentele fețelor orale ale dinților); ¾ la palparea bimanuală (exoși endobucală) se percepe duritatea lemnoasă a țesuturilor din lojile interesate; CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR 73 ¾ trismus moderat; ¾ deglutiție dureroasă; ¾ tulburări în fonație (jenă dureroasă la mișcările limbii); ¾ respirație dificilă (tumefierea limbii, edem glotă, intoxicarea centrilor respiratori bulbari); ¾ salivație abundentă, halenă fetidă; Starea generală este gravă, toxico-septică (discordanță puls tahicardic și febră scăzută) cu dispnee polipnee superficială (toxică bulbară
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
inițială a evoluat într-un ritm moderat progresiv în perioada următoare, în sensul creșterii în suprafață CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR 108 și profunzime, fără tendință la remisiune, limitând mișcările limbii și antrenând dificultăți la deglutiție, masticație și fonație. De cca patru luni pacientul sesizează caracterul dureros al ulcerației limbii precum și apariția unor noduli situați submandibular bilateral. Consultul medical inițial a fost efectuat în urmă cu o săptămână la medicul de familie care recomandă internarea în
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
importante (fig. 4.50). Atunci când inserția este la nivelul planșeului ventriculului IV este de preferat să se evită ablația completă cu pătrunderea în interiorul trunchiului cerebral, această manoperă fiind urmată de cele mai multe ori de importante sechele neurologice legate în special de deglutiție, tulburări de ritm cardiac, tulburări respiratorii. În localizările de la nivelul ventriculului III sau ventriculilor laterali, rezecția completă pe calea de abord adecvată localizării este de regulă posibilă. Pentru a preîntâmpina eventuala hidrocefalie postoperatorie datorită cheagurilor sau detritusurilor, obișnuit lăsăm un
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
a amigdalelor cerebeloase [7]. Tabelul 4.2 Frecvența simptomelor clinice la internare în experiența Clinicii de Neurochirurgie Cluj-Napoca Simptome Frecvență cefalee 76% hipoacuzie 65% tulburări de echilibru 65% neuropatie trigeminală 26,9% pareză facială 23% hemipareză 19,2% tulburări de deglutiție 15,3% crize 11,5% Diagnostic. Deoarece debutul este în general prin tulburări de auz, audiograma va releva o hipoacuzie de tip senzorial, cu pierderea discriminării tonurilor înalte, mai rar pierderea discriminării tonurilor joase sau medii. Gradarea se face pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în considerare ca diagnostic diferențial gliomul pontin. Apariția unor tulburări de convergență sau pareza 291 privirii verticale denotă o localizare mezencefalică dorsală. Pareza facială, strabismul intern, asociate cu deficite motorii contralaterale denotă o localizare mai probabil pontină, în timp ce tulburările de deglutiție, vocea nazonată, torticolisul sunt mai specifice localizărilor cervico-bulbare. Cefaleea asociată tumorilor de trunchi este expresia obstrucționării apeductului sau ventriculului IV de către expansiunea dorsală, tracționării meningelui din jur sau arterei bazilare [7,8]. Diagnosticul diferențial al leziunilor infiltrative de trunchi cerebral
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
oftalmoplegie internucleară; pareza facială prin lezarea nucleului nervului facial poate duce la disfuncționalități semnificative atât cosmetice cât și senzitivomotorii; injuriile de nervi cranieni inferiori, IX- XII, se pot solda cu disfagie severă, respectiv paralizia corzilor vocale cu pierderea reflexelor de deglutiție și tuse. Alte complicații care pot apărea: hidrocefalie acută postoperatorie prin edemațiere cerebeloasă sau obstrucția căilor fiziologice de scurgere ale LCR prin produși sanguini sau reziduu tumoral, pseudomeningocel cu sau fără fistulă LCR la exterior, semne cerebeloase, prin manopere chirurgicale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sale cartilaginoase. Părțile retrosternale ale unei guși nu pot fi vizualizate complet. Există indici ecografici evocatori: imposibilitatea delimitării unui lob tiroidian în partea sa inferioară în secțiune transversală; porțiuni din tiroidă invizibile în repaus devin vizibile ecografic în timpul mișcării de deglutiție. Trebuie precizat totuși că examenul cel mai util pentru gușa retrosternală (mediastinală) rămâne scintigrafia. Starea de hiperfuncție tiroidiană (foliculi de talie mică) se traduce prin hipoecogenitate (fig. 20b). Hipofuncția (folicul de talie mare) se obiectivează prin hiperecogenitate (fig. 20c). Calcificările
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
de obicei afecțiuni hepatice cronice. Simptomele funcționale sunt legate de modificarea gustului (diminuarea, dispariția gustului, gust neplăcut, pervertirea gustului - parorexia, gustul acru în boala de reflux, ulcer gastro-duodenal, gustul metalic în pancreatite cronice, amar în litiaza biliară), dureri locale, disfagia (deglutiția dificilă), tulburări de salivație (diminuarea, absența - asialie, xerostomie; creșterea - sialoree, ptialism în afecțiuni esofagiene), durerea linguală (glosodinia în ciroze hepatice). Examenul obiectiv decelează modificări obiective locale (semne): - buzele: modificări de culoare (palide în anemii prin hemoragii digestive, carminate (zmeurii) în
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
și stenoze esofagiene mucoasa cavității bucale: telangiectazii (dilatații ale vaselor mici) în boala Rendu-Osler, palidă în anemii secundare afecțiunilor digestive. Esofagul Anamneza este orientată spre descoperirea sindromului esofagian, adică asocierea de simptome sugestive: disfagie + pirozis + regurgitație. Disfagia este senzația de deglutiție dificilă care apare în primele 10 secunde după ingestie. Poate fi intermitentă (spasmul cardiei, diverticuli esofagieni), permanentă, progresivă inițial pentru solide, ulterior pentru lichide în cancerul esofagian, stenoze esofagiene. După modul de debut poate fi acută (spasm esofagian, esofagite) sau
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
după prânzuri abundente sau bogate în grăsimi, se accentuează cu decubitul, se ameliorează după antiacide: - pirozis - simptomul dominant, perceput ca senzație de arsură retrosternală inferioară, adeseori cu caractere care pot mima durerea anginoasă - regurgitații acide, eructații - alte simptome: disfagie, odinofagie (deglutiție dureroasă), sialoree - simptome atipice numite și "supraesofagiene":respiratorii: tuse, dispnee nocturnă, wheezing, crize de astm bronșic, pneumonii recurente - din sfera ORL: laringită, disfonie, parestezii faringiene, senzație de corp străin, sinuzite, otite medii, hipersensibilitate dentară etc - durere toracică anterioară noncoronariană - simptome
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
cu anemie. - respiratorii sunt nespecifice, cel mai frecvent apare dispneea asociată cu dureri toracice, tuse în cazul complicațiilor infecțioase (frecvente prin imunodepresie). Disfonia este consecința compresiunii în limfoamele mediastinale. - digestive manifeste prin diminuarea apetitului până la anorexie totală (în anemia Biermer), deglutiție dificilă, senzația de usturime și arsuri la nivelul limbii. Alte manifestări sunt grețuri, vărsături, balonări postprandiale, diaree sau constipație, determinate fie de afecțiunea hematologică, litiaza biliară (în anumite anemii hemolitice), tumori gastrice (limfoame) sau sunt consecința tratamentului (preparate de fier
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
iar anturajul să fie instruit să o folosească la nevoie. Este necesară educația pacientului cu privire la ajustarea schemei terapeutice în funcție de alimentație și activitate fizică, indiferent că este vorba de efort fizic planificat sau nu. Tratamentul curativ, la pacient conștient și cu deglutiție păstrată, constă în administrarea a 15-20 g de zaharoză sau dextroză (zahăr, băutură cu zahăr tip limonadă) după care este util a se consuma alimente ce conțin amidon (pâine) pentru a evita recăderile ulterioare. Coma hipoglicemică sau hipoglicemia severă este
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
conștient și capabil de a înghiți, se administrează 1520 g glucide sub formă de sucuri și/sau băuturi îndulcite cu zahăr - în situații de comă, când pacientul este inconștient și, deci, incapabil de a înghiți sau cu tulburări grave de deglutiție, tratamentul trebuie să evite calea orală. Se administrează intravenos 30-50 ml soluție glucoză 33% a cărei eficacitate este imediată. În condițiile în care anturajul este corect educat, se poate administra o fiolă de glucagon, i.m. sau s.c., ușor
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
a sfincterului esofagian inferior (SEI) și dispariția progresivă a peristalticii esofagiene. Termenul, care provine din latină înseamnă deficit de relaxare și definește principala caracteristică a bolii. Elementele importante care definesc boala sunt: incapacitatea SEI de a se relaxa corespunzător la deglutiție, creând un obstacol funcțional în calea alimentelor spre stomac, fapt care duce la dilatarea progresivă a esofagului și apariția simptomelor. Epidemiologie. Acalazia cardiei este întâlnită pe toate continentele, având o incidență de aproximativ 1-4/100.000 locuitori. Este obișnuit o
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
de tip inhibitoriu. Fiziopatologic, elementele anormale sunt definite cel mai bine manometric și constau în anomalii motorii ale SEI și corpului esofagian. În mod normal SEI este contractat în repaus, realizând o presiune de 15-25 mmHg, și se relaxează în timpul deglutiției, înainte ca unda peristaltică să ajungă la acest nivel; în acalazie, presiunea SEI de repaus poate fi normală, crescută (la marea majoritate a pacienților presiunea este în jur de 30 mmHg) dar absența relaxării sau relaxare incompletă la deglutiție este
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]