713 matches
-
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Deleni este un lăcaș de cult ortodox ctitorit în anul 1669 de marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino-Deleanu în satul Deleni din comuna omonimă (județul Iași). Ea se află în apropierea conacului familiei Cantacuzino-Deleanu, fiind înconjurată de un zid de incintă din piatră. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Deleni a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
ortodox ctitorit în anul 1669 de marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino-Deleanu în satul Deleni din comuna omonimă (județul Iași). Ea se află în apropierea conacului familiei Cantacuzino-Deleanu, fiind înconjurată de un zid de incintă din piatră. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Deleni a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015 la numărul 1368, ca parte a Ansamblului Conacului Cantacuzino-Deleanu din Deleni, având codul de clasificare . La începutul secolului al XVII-lea, proprietarul moșiei Deleni a devenit marele
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
familiei Cantacuzino-Deleanu, fiind înconjurată de un zid de incintă din piatră. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Deleni a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015 la numărul 1368, ca parte a Ansamblului Conacului Cantacuzino-Deleanu din Deleni, având codul de clasificare . La începutul secolului al XVII-lea, proprietarul moșiei Deleni a devenit marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino-Deleanu (1635-1686), care s-a stabilit aici, fondând ramura boierilor Cantacuzino-Deleanu. El era fiul marelui spătar Iordache Cantacuzino (1581?-1663); acesta din
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
Maicii Domnului” din Deleni a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015 la numărul 1368, ca parte a Ansamblului Conacului Cantacuzino-Deleanu din Deleni, având codul de clasificare . La începutul secolului al XVII-lea, proprietarul moșiei Deleni a devenit marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino-Deleanu (1635-1686), care s-a stabilit aici, fondând ramura boierilor Cantacuzino-Deleanu. El era fiul marelui spătar Iordache Cantacuzino (1581?-1663); acesta din urmă descindea dintr-o veche dinastie de împărați bizantini și era unul dintre
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
moldoveni ai vremii. Iordache Cantacuzino era cumnat cu domnitorul Vasile Lupu (1634-1653), soțiile lor fiind fiicele marelui boier Costea Bucioc, proprietarul moșiei Șerbești. Nepotul acestuia, hatmanul Iordache Cantacuzino-Deleanu (1688-1759?) a construit în jurul anului 1730 un castel la moșia sa din Deleni, unde îl va găzdui pe domnitorul Grigore al II-lea Ghica (1726-1733), cu prilejul primei logodne a fiului său cel mare, beizadea Scarlat Ghica, în 1730, cu Safta, fiica minoră a lui Iordache Cantacuzino-Deleanu. După moartea acestuia, stăpânul moșiei a
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
fiului său cel mare, beizadea Scarlat Ghica, în 1730, cu Safta, fiica minoră a lui Iordache Cantacuzino-Deleanu. După moartea acestuia, stăpânul moșiei a devenit Gheorghe (Iordache) Cantacuzino-Deleanu (1723?-1798). Fiica sa, Maria Cantacuzino (d. după 1819), s-a căsătorit la Deleni în 1778 cu marele logofăt Constantin Ghica (1758-1818), nepotul de fiică al fostului domnitor Grigore al III-lea Ghica (1764-1767, 1775-1777), care era proprietarul moșiei Comănești (azi în județul Bacău). Costache Ghica s-a ocupat de restaurarea castelului, în timpul stăpânirii
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
stăpânirii sale efectuându-se lucrări de extindere a conacului și de construire a zidului de incintă, azi prăbușit în parte. Lucrările au fost definitivate în anul 1802, inscripționat într-un cartuș deasupra blazonului porții masive de la intrarea în parc. Moșia Deleni a fost lăsată moștenire fiului său cel mai mic, Gheorghe (Iordache) Ghica-Deleni (1788-1854), „cu casele și toată pajijia casei de acolo, cu veniturile pietrelor de moară, cu heleșteele și poienele de acolo, cum și prisaca cu stupi și cu tot
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
prin moștenire, la Teodor Ghica-Deleni (1820-1865), Grigore Ghica-Deleni (1847-1938) și Teodor Ghica-Deleni (1885-1958). Între anii 1888-1889, Grigore Ghica-Deleni a făcut unele reparații, clădirea fiind reamenajată la începutul secolului al XX-lea de către arhitectul Nicolae Ghika-Budești, cu meșteri italieni. Castelul din Deleni are două etaje, cu corpul central decroșat având fațada principală cu pilaștrii adosați cu capiteluri ionice. În timpul celui de-al doilea război mondial, timp de doi ani (1944-1946), în castelul din Deleni au fost încartiruite trupe sovietice. Soldații sovietici au
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
arhitectul Nicolae Ghika-Budești, cu meșteri italieni. Castelul din Deleni are două etaje, cu corpul central decroșat având fațada principală cu pilaștrii adosați cu capiteluri ionice. În timpul celui de-al doilea război mondial, timp de doi ani (1944-1946), în castelul din Deleni au fost încartiruite trupe sovietice. Soldații sovietici au devastat clădire, punând pe foc ușile, ferestrele și mobilierul vechi și distrugând obiecte valoroase. Clădirea a găzduit un timp Căminul cultural din Deleni (din 1949), devenind apoi sediu al unui Preventoriu TBC
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
mondial, timp de doi ani (1944-1946), în castelul din Deleni au fost încartiruite trupe sovietice. Soldații sovietici au devastat clădire, punând pe foc ușile, ferestrele și mobilierul vechi și distrugând obiecte valoroase. Clădirea a găzduit un timp Căminul cultural din Deleni (din 1949), devenind apoi sediu al unui Preventoriu TBC, destinație pe care o are și azi. Biserica cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” a fost construită în anii 1668-1669 de către marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino-Deleanu (1635-1686) , în apropierea curții boierești. Ea a
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
înființată cu scopul conservării mai multor specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare . Aceasta se află în Dobrogea, pe teritoriul județului Constanța. Aria naturală este situată în sud-vestul județului Constanța (în Podișul Negru Vodă), pe teritoriile administrative ale comunelor Deleni și Dumbrăveni. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl „Dumbrăveni” s-a făcut prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
de gaze naturale ale României sunt situate în Transilvania, Moldova, Muntenia și Marea Neagră, cu aproximativ 75% din ele aflânduse în Transilvania, în special în județele Mureș și Sibiu. Cel mai mare câmp de gaze naturale din România se află la Deleni, descoperit în 1912 și se află între comuna Băgaciu și Județul Mureș cu rezerve dovedite de 85 miliarde metri cubi. Alte câmpuri de gaze naturale sunt cele de la Filitelnic (40 miliarde metri cubi), câmpul de la Roman-Secuieni (24 miliarde metri cubi
Gazele naturale în România () [Corola-website/Science/310422_a_311751]
-
Breznița-Motru este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România, formată din satele Breznița-Motru (reședința), Cosovăț, Deleni, Făuroaia, Plai, Tălăpanu și Valea Teiului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Breznița-Motru se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,37%). Pentru 2,63
Comuna Breznița-Motru, Mehedinți () [Corola-website/Science/301599_a_302928]
-
folosite pentru irigații. Datorită faptului că apa este sărată, ea este improprie consumului casnic. Pe Aliaga și afluenții săi au fost construite mai multe baraje și rezervoare de mici dimensiuni. Principalele localități traversate de răul Aliaga sunt satele Catzbach, Ferșampenuazul-Mic, Deleni și Glăvani.
Râul Aliaga () [Corola-website/Science/318230_a_319559]
-
Scorțoasa (în trecut, Policiori) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Balta Tocila, Beciu, Dâlma, Deleni, Golu Grabicina, Grabicina de Jos, Grabicina de Sus, Gura Văii, Plopeasa, Policiori și Scorțoasa (reședința). Comuna se află în depresiunea Policiori din valea râului Sărățel, și pe raza ei se află o parte din rezervația Vulcanii Noroioși. Ea este traversată
Comuna Scorțoasa, Buzău () [Corola-website/Science/301040_a_302369]
-
octombrie 2013, București) a fost cântăreață română de muzică populară. A fost căsătorită cu actorul Victor Moldovan, și cu textierul, scenaristul Mircea Block, autorul versurilor a mai multor binecunoscute cântece precum "Mi-am făcut bundiță nouă", "Fata neichii", "Sârba de la Deleni", "Ia mai zi-i măi fluieraș", " Merge satul la cules", "Dorul mă cată pe-acasă". S-a născut la data de 19 septembrie 1927 la Chișinău, dar ulterior s-a mutat alături de familie la Târgu-Mureș, apoi la Timișoara și Suceava
Angela Moldovan () [Corola-website/Science/307614_a_308943]
-
și Mureș. Întinderea administrativă a județului interbelic Turda a fost identică cu cea a fostului comitat Turda-Arieș, care a existat între 1876 și 1925. În anul 1924 au fost redenumite unele localități: Copăceni (nume vechi: Copand), Săndulești (Sând), Petrești (Petrid), Deleni (Indol), Tureni (Tur), Borzești (Berchiș), Comșești (Comițig), Mărtinești (Sânmărtinul Deșert), Vâlcele (Banabic), Pruniș (Silivaș), Cheia (Mischiu), Mihai Viteazu (Sânmihaiu), Cornești (Sinfalău), Moldovenești (Varfalău), Plăiești (Chiend), Pietroasa (Ceagz), Călărași (Hărastăș), Stejeriș (Cârcedea), Măhăceni (Măhaci), Dumbrava (Dumbrău), Unirea (Vințu de Sus), Războieni
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
Ștefan cel Mare (în trecut, Șerbești) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Bordea, Cârligi, Deleni, Dușești, Ghigoiești, Soci și Ștefan cel Mare (reședința). Comuna se află în centrul județului, pe malul stâng al râului Cracău. Este străbătută de șoseaua județeană DJ208G, care o leagă spre sud de Girov (unde se termină în DN15D) și spre
Comuna Ștefan cel Mare, Neamț () [Corola-website/Science/301682_a_303011]
-
Mare (reședința). Comuna se află în centrul județului, pe malul stâng al râului Cracău. Este străbătută de șoseaua județeană DJ208G, care o leagă spre sud de Girov (unde se termină în DN15D) și spre nord-est de Dragomirești și Tupilați. La Deleni, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ155G, care duce spre nord-vest la Bodești. În comuna Ștefan cel Mare se află și Stânca Șerbești, arie protejată de tip geologic și peisagistic ce cuprinde un punct fosilifer, cu resturi de scoici
Comuna Ștefan cel Mare, Neamț () [Corola-website/Science/301682_a_303011]
-
sprijinul acordat mișcării culturale, Diplomă de Merit, acordată de Casă de Cultură „Mihai Eminescu” din Târnăveni, pentru „sprijinul permanent dat scriitorilor Cenaclului literar „Elenă din Ardeal”, mai 2005, si a fost distins cu titlul de “Cetățean de onoare” al localității Deleni, Mureș, pentru sprijinul acordat în promovarea valorilor ortodoxiei. A participat la lucrările Congresului Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, la Reno, Nevada, SUA, în 1995, si Liege, Belgia, 1998. A călătorit în SUA, Anglia, Franța, Germania, Italia, Austria, Belgia, Olanda
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
și Valea Salciei). Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Găiceana a aceluiași județ, având aceeași alcătuire; comuna Vultureni avea 2315 locuitori, iar comuna Godinești 2800. Comunei Vultureni i s-au mai adăugat în 1931 și satele Bodeasa, Bostănești, Deleni, Grădești, Gura Ruget si Roșia, în timp ce satele Ghionoaia Nouă și Ghionoaia Veche au fost comasate, formând satul Ghionoaia. În 1950, comunele au fost transferate raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) din regiunea Bacău, după care în 1960
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
la 1 februarie 1918, Corp subordonat direct Marelui Cartier General al Armatei Române. În componența acesteia a intrat și un al treilea regiment numit "III „Avram Iancu”" - format la începutul anului 1918 și comandat de locotenent-colonelul David (cu baza la Deleni). Fiecare dintre cele 3 regimente a fost alcătuit din câte 3 batalioane de instrucție și din câte un batalion de marș. Cei care absolviseră instrucția în școala militară din Botoșani au fost repartizați la instruirea soldaților. În martie 1918 mai
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
obiecte necesare unor meșteșuguri conexe viticulturii, cum ar fi dogăritul sau olăritul (ceramică smălțuită și nesmălțuită, neagră sau roșie). Vizitatorii pot vedea și reconstituirea unui butnării și a unui atelier de olar dar și obiecte de ceramică neagră de la Poiana Deleni - Iași ce a păstrat multă vreme tradiția preistorică a ceramicii negre din Latene-ul dacic. Acest muzeu, unic ca tematică în Moldova, organizează constant diverse activități și manifestări.
Muzeul Viei și Vinului din Hârlău () [Corola-website/Science/331906_a_333235]
-
În anul 1693 are un donator de moșie, Ioan Turbă, consemnat într-o judecată din secolul al XVIII-lea. Tradiția mănăstirească și unele izvoare îl consideră drept prim întemeietor al mănăstirii rupestre pe călugărul Jezechil, care a venit de la schitul Deleni, din dreapta Prutului, pe la sfârșitul secolului al XVII-lea. Ulterior (pe la 1770), egumenul Feodosie a construit o biserică de lemn la poalele stâncii. În felul acesta, mănăstirea își lărgește amplasamentul alături de cel rupestru, dezvoltând un complex întins de chilii și anexe
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
1810) și două școli una cu 34 de elevi (dintre care 2 fete) la Buda, și o alta la Putinele cu 28 de elevi (dintre care 3 fete). Comuna Burdusaci, cu 1251 de locuitori și formată din satele Bucșa, Burdusaci, Deleni, Gunoaia, Hăghiac, Oprișești și Tochilele, avea și ea patru biserici (trei în Oprișești, una în Burdusaci) și o școală cu 49 de elevi (dintre care 6 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Podu Turcului a aceluiași județ
Comuna Răchitoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300697_a_302026]