2,083 matches
-
niciodată (ce să mai spun despre Filip care, sigur, nici n-ar mai vrea să audă de mine?). Așa că, măcar pentru el, dacă nu pentru voi și, în cele din urmă, pentru mine, am să încerc să clarific, cu toată delicatețea pe care o cer miracolele povestite, zămislirea aceea, într-o dimineață posomorâtă, probabil de octombrie, la ora 8, duminică, a lui Știm și Ștam într-un borcan de muștar. Așadar, Știm și Ștam s-au ivit pe lume într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
mașină și agățându-se ușor de geamul pe jumătate deschis, cu grimasa înregistrată de Vaughan prin teleobiectivul aparatului său de filmat; părți ale mașinilor în goană, ale semafoarelor care-și schimbau culoarea, ale sânilor legănându-se, ale clitorisurilor ținute cu delicatețe, ca niște specimene botanice, între degetul mare și arătător, stilizarea a o mie de acțiuni și posturi în timp ce conducea - toate acestea erau depozitate în mintea sa, gata să fie rechemate și adaptate oricărei arme criminale concepute de el. Vaughan mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
urma să fie a lui. Se aplecă apoi s-o sărute, un sărut lung, dulce și cald, În același timp timid și pasional, pe care ea i-l Întoarse cu dragoste, și, În cele din urmă, cu toată forța și delicatețea de care era În stare, Începu să o pătrundă. Nici nu o făcuse bine, că simți o mînă osoasă și puternică, aproape ca o gheară, care Îl apuca de umăr și-l trăgea Înapoi și avu vreme să distingă chipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
din aripi la cîțiva metri distanță și se lovi de pămînt, terorizată. CÎnd inima lui Încetă să mai bată ca și cum ar fi vrut să-i spargă pieptul, se tîrÎ pe burtă pînă În dreptul păsării, o dădu la o parte cu delicatețe și puse mîna pe singurul ou pe care Îl clocea. Îl sparse de o piatră mică și-i bău cu nesaț conținutul. Căută apoi alte cuiburi și ouă și le mîncă lacom pe toate cele care nu aveau Înăuntru un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Bora Bora Bătrânul îi așeza cu delicatețe pieptenele ascuțit, din dinți de mistreț, pe pielea antebrațului, ridică hotărât micul ciocănel de lemn, iar Tapú Tetuanúi încorda pumnul și strânse din dinți, hotărât să demonstreze că e bărbat și să nu lase să se vadă, nici prin cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
era pierdere de timp și-o făceau neatent și în grabă, pentru Ema pieptănatul reprezenta un adevărat ritual. Ea se așeza comod pe scaun, în timp ce Luana, singura în afara Vandei lăsată să se apropie de părul lung al Emei, prindea cu delicatețe șuviță cu șuviță și le descâlcea cu o răbdare de care în nici un alt moment nu dădea dovadă. Urma somnul de prânz, imperios necesar după baie, pentru a se închide porii. Chestia asta cu porii o dădea pe spate pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
scos-o din casă și-au aruncat-o în aglomerația de suflete înghesuite în sala prea puțin încăpătoare. În timp ce câteva perechi se "dezmembrau" în "ringul de dans", în fața ei răsări, ca din pământ, Marc. O invită la dans, cu binecunoscuta delicatețe. Amintindu-și ultima lor întâlnire, Luana roși. Dar băiatul nu-i purta pică. Își dorea să rămână amici, dacă Luana era de acord. Auzise că avea invitați în noaptea unică dintre ani și-i dorea să se distreze cât mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
la întrebări. Forțată să vorbească mama îi spuse că o sunase Vera, supărată foc și-i ceruse să-și țină fata departe de copilul ei. Nu pricep. Ce i-am făcut? Sanda o luă în brațe și-o întrebă cu delicatețe: Spune-mi, Luana, s-a întâmplat ceva între voi? Adică ce, dacă ne-am bătut? Nu, cum poți să crezi așa ceva?! Mă refeream la altceva, la ceva ... mai apropiat. Adică, ați făcut ceva rău? Luana se încruntă, pierzându-și răbdarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
o relație împlinită cu tine. Știi ce înseamnă asta? Fără să-și ia buzele de pe ochii lui, ea răspunse cu mândrie: Știu. El o îndepărtă și-o privi suspect. Ai mai făcut asta? Fata se înroși și-l lovi cu delicatețe peste gură. Cum poți crede așa ceva? Ernest o strânse în brațe cu putere. Ești o minune, știi? Luana râse și-l îndepărtă. Lasă-mă. Vreau să-ți privesc ochii. Și în vreme ce ea se cufunda în infinitul albastru, el spuse ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
dezgoli trupul tânăr, îl acoperi cu sărutări, se cufundă adânc în ochii lui neștiutori, îi mângâie părul și-l îmbătă cu pielea albă, fierbinte iar el își descărcă exaltarea pricepând cu greu că ratase momentul și că ea, cu o delicatețe de mătase, îl pregătea din nou, pentru a fi, așa cum era scris de când lumea și pământul, al ei. Și-au unit miezul sufletelor și învelișul tânăr ca două jumătăți de măr care, de-acum înainte, nu aveau altă soartă decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
plauzibil pe care îl găsi era acela că Radu se temea de reacția părinților. Ca și Sanda, într-un alt moment, ei aveau să vadă în ea doar femeia despărțită, fără căpătâi. Se hotărî să-i vorbească, cu grijă și delicatețe, să lămurească, o dată pentru totdeauna, problema dintre ei. Ajutat de atitudinea ei gingașă, Radu reuși să se destăinuie și Luana află, cu stupoare, că era orfan de ambii părinți. Mătușa care îl crescuse nu se mai afla de mult printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
în față, la o ceașcă de cafea. Se furișaseră ca hoții, neștiind prea bine ce urmau să facă, el frământat de gândul întâmplării ce putea să vină, obsedat de grija că trebuia s-o facă atent și cu o nemăsurată delicatețe. Dar ea nu păruse speriată. Mai ții minte, Luana? Ai afișat o adâncă uimire, făcându-mă să mă simt rușinat de calitățile trupului meu. Deși fusesem obsedat de gândul să nu-ți fac rău, m-ai surprins încă o dată cu dorința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
prilej, pe fiecare angajat în parte iar în scurt timp știu, cu exactitate, ce responsabilități au oamenii din agenție. Ea îi cuceri cu vocea caldă, chipul drăgălaș și seninătatea privirii. Căuta să fie întotdeauna amabilă și bine intenționată, evita, cu delicatețe, discuțiile despre problemele personale încercând, obsedată de amintirea celei al cărei nume jurase să nu-l mai rostească vreodată, să evite orice controversă, orice conflict. Era conștientă că, dincolo de hainele impecabile și pregătirea intelectuală, lucra cu oameni ca toți oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
un umăr pe ușă și a Împins-o cu putere. Abia acum și-a dat Margaret seama cât se Îngrășase. Corpolent fusese el Întotdeauna, chiar și În tinerețe, dar acum devenise cu adevărat masiv. Dimpotrivă, mâinile lui lucrau cu o delicatețe care nu se potrivea cu restul. Cineva a umblat la broască. Fii fără grijă, o deschid, e-o nimica toată. și, de fapt, nu i spartă. A tras de clanță și cu o răsucire ușoară a reușit s-o deschidă
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
erau plini de ruj. Dintr-odată se desprinse de lângă stâlpul rotund și porni către una dintre mese, tocmai eliberată, se opri, cercetă cu privire expertă farfuriile și, așezându-și poșeta pe suportul care era dedesubt începu să mănânce cu multă delicatețe, cu degetul mic ridicat în sus. Fetele de la bucătărie priveau cu îngăduință scena și când, la plecare, Carmina se opri în dreptul bătrânei și îi oferi savarina, auzi pe una dintre tinere adresându-se colegului ei: Iar s-a căpătat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
observațiilor critice, analiza minuțioasă a textului, formând un tip subtil de exegeți ai actului critic. Într-o compoziție evaluată cu nota 10, profesorul poate remarca: sensibilitatea colorată de inteligență a elevului; splendida transpunere a sentimentelor în cuvânt; expresia de mare delicatețe și suavitate; adâncimea și vigoarea ideilor; rara densitate de idei; caracterul laborios al planului de idei; spontaneitatea observației; nota de puternică originalitate; sinceritatea desăvârșită; lirismul suav cu toată măreția lui de dantelării stilistice; virtuțile melodice ale frazei; stilul elegant și
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
pasărea din mână. Ațipi cu mâinile Înfundate În buzunarele adânci ale jachetei bej, pure laine, cu glugă tivită cu vulpe polară. Sub jachetă simțea căldura protectoare a shetlandului pufos, luat direct pe piele, destul de larg ca să ascundă rotunjimea sânilor și delicatețea taliei. O treziră muzica și glasul bunicii pe care tocmai o visa: Cu o fire ca a ta rămâi nemăritată. Își trecu degetele prin păr. Zâmbi stingherită. Spera ca momentul de slăbiciune să fi trecut neobservat. Se ridică și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cele din urmă, asupra acestei zile. În ochii celor cu „domiciliu flotant”, domnule farmacist. O declarație riscantă, domnule profesor. Mai multă mefiență nu v-ar strica. Zâmbi. Supozițiile dumneavoastră sunt exacte. Mă grăbesc să le „ratific” pentru a va răsplăti delicatețea. Clădirea poștei, stimate domn, e casa În care m-am născut și am copilărit. La moartea bunicului, tatăl meu, farmacist și el, a vândut aici și s-a mutat la farmacia din Zușag pe care o moștenise și pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
e în halat alb, mă cuprinde de mijloc, arătându-mi în stație mașina Salvării, Mitică, ce să fac! El ridică din umeri, ocolindu-mi privirea, îi ocolește privirea, se uită la ea ca la cineva străin, își desprinde brațul cu delicatețe și se depărtează, în timp ce doctorul o cuprinde pe Mioara prin spate cu tentaculele brațelor și o poartă pe sus spre Salvarea care o așteaptă cu brațele deschise. Mitică se pierde în direcția ceasului istoric, al cărui cadran luminat era parcurs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
în Suedia ca și oriunde, burghezi neîncrezători și închiși. Îmi reveniră în memorie filme de Bergman, cu neveste severe cu guler înalt. Predecesorul meu avea bun-gust. Ea avea aerul scandinavei visate, înaltă, zveltă, blondă cu ochi albaștri, trăsături asortate la delicatețea generală. Cel mai grozav era că, fără s-o știe, era soția mea. Zâmbii terminând de mâncat. Ce situație delicioasă. Nu-i știam prenumele. Mă dusei să fumez o țigară în salon. Tânăra mi se alătură. -Rămâneți aici, desigur? -N-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
lăsa prinosul de răcoare, când de o tufănică de troscot verde și suculent. Rupea câte o floare, o mirosea Îndelung, mulțumindu-se adesea cu satisfacția prospețimii ei și a unui parfum virtual. Urma un adevărat ritual, În care punea multă delicatețe, de rupere a florii În zeci de fragmente verzi, minunându-se Îndelung. Abia târziu, când o nevoie organică frigea Într-o anumită zonă, Va scotea un strigăt scurt și concludent, rostind ceva specific tuturor copiilor cuprinși de foame: Au! Pa-pa
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
gâze cu forme ciudate, fluturi cuceritori care etalau viitoarelor partenere, cromatici atrăgătoare ca să nu mai amintim de caii-popii -libelulele ce-și aveau raiul lor În păpurișul anormal de verde pe deasupra căruia zburau În tandem, fericiți. Va, mut de uimire, admira delicatețea și fragilitatea aripioarelor străvezii, la Început În timpul dansului nupțial când tandemul zbura fericit, apoi, după ce privirea Îi obosea se convingea și În plan fizic de finețea aripioarelor, rupând câte una bietei libelule -capturată cu mare artă de către Didița care se
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
negăsiți de către cele trei fete ale Ochenoaiei. Vor mai găsi ei puteri să ajungă la casele lor din apă? Pe când luna Încă mai aștepta, În antecamera nopții, rândul pentru a se Înălța pe firmament, din Înaltul căruia să urmărească -cu delicatețe și Înțelegere perechile de iubire pământeană, la care participa adesea afectiv, după ce Ochenoaia efectuase „instructajul de final” al unei expediții Încununate de succes, șirul indian, mai lat și mai obosit acum, se punea În mișcare, la adăpostul nopții pentru a
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
tuturor atacurilor păsărilor cu dinți, care se repezeau vijelioase din cerul nopții, luând În Închipuirea sa cele mai ciudate forme și dotări, ba legănat de moș Ene, la marginea firescului, Întinzând mâna spre cerul luminos și prinzând, cu gingășie și delicatețe, două steluțe strălucitoare, așezându-le, cu iubire dureroasă, În părul mamei sale. Apoi, legănat de bunul moș al tuturor copiilor, Învelit de aripile ocrotitoare ale somnului copilăriei, Va se trezea pe tărâmul celui mai duios vis al vieții sale, când
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
făcută, afișând o mirare ciudată la care se adăuga o neplăcută și ușoară surprindere produsă de această vizită neanunțată și prevestitoare de nimic pozitiv. O fată cu păr negru și față măslinie, grațioasă și supusă, lua cu multă Îndemânare și delicatețe oalele trecute prin faza de „roș“ (mai fuseseră arse odată) și le așeza -cu viteză mărită, totuși, semn că făcea des această operație În stânga meșterului, „la Îndămânî”, așa cum ar spune Ghiorghi a’ Dască’lui. Acesta lucra mecanic, lăsând impresia că
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]