1,060 matches
-
vagabondajul, cleptomania, piromania, mitomania, cazurile de dezorganizare familială sau de grup social, violul, vătămările corporale. Acest tip de comportament se caracterizează prin incapacitatea individului de a se adapta la mediul social și normele acestuia, ceea ce are implicații antisociale de tip delictual. b) Tulburările de comportament de tip psihopatologic au un net caracter morbid și, în toate situațiile, se datorează unei alterări primare a personalității, a stării de sănătate mintală, ele fiind de fapt expresia socială a acestor manifestări morbide ale individului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de diferite tipuri, enurezis, encoprezis, stări anxioase; în perioada cuprinsă între 6 și 11 ani: dificultăți școlare, fobii școlare, obsesii, simptome variate de conversiune, ticuri; în perioada cuprinsă între 12 și 18 ani: tulburări de identitate, anorexie mintală, schizofrenie, comportament delictual. Se poate desprinde din cele de mai sus faptul că dezvoltarea din cursul copilăriei și adolescenței nu este decât o etapă de pregătire și transformare în direcția constituirii și desăvârșirii individului pentru viața adultă. Ea este formată din „stadii evolutive
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
depresie, tulburări polimorfe de somn. 1,5 - 3 Negativism, constipație, coșmare, timiditate. 3 - 5 Fobii, coșmare, diferite tulburări de vorbire, enurezis, encoprezis. 6 - 11 Dificultăți școlare, obsesii, simptome de conversiune, ticuri. 12 - 18 Tulburări de identitate, anorexie mintală, schizofrenie, comportament delictual 2. Prima și a doua copilărie Psihoigiena copilului începe cu măsurile aplicate femeii gravide. Personalitatea și starea emoțional-afectivă, metabolismul femeii, ritmul somn-veghe sunt aspecte esențiale legate de dezvoltarea ulterioară a viitorului copil, precum și de perioada de embriogeneză. În sensul celor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de internat sau cămin școlar. Internatele pot duce la stări de izolare, prin desprinderea copilului de familia sa, sentimentul de încarcerare într-un mediu artificial, de regulă unisexual, tendința la apariția unor conduite vicioase, schimbări de comportament, asocieri în grupuri delictuale etc. 6. Adolescența, sexualitatea și orientarea profesională E. Spanger atrage atenția asupra a trei aspecte importante ale vârstei adolescenței: descoperirea propriului Eu; formarea unui plan de viață; penetrarea în diferitele domenii ale vieții. Descoperirea propriului Eu semnifică separarea și eliberarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de „nevroza școlară”. Pe fondul acestor transformări apar tulburări propriu-zise de sănătate mintală, de următoarele tipuri: scăderea capacității/interesului școlar, absenteism, fugă și vagabondaj, tulburări de comportament, asociații în bande de tineri marginali, conduite de violență, acte antisociale de tip delictual, consumul de droguri. Unele dintre acestea pot duce în timp la forme severe de boli psihice, având în vedere că totul se desfășoară pe parcursul unei perioade de formare a personalității. 4. Măsuri de psihoigienă Față de cele mai sus arătate, se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
un tip de „comportament învățat” prin imitație și contact cu altele similare; c) teoria anomistă (E. Durkheim), care leagă devianța de anomia socială; d) teoria întregirii (B. Bernstein), bazată pe conceptele sociologice și constând în asimilarea unor atitudini de tip delictual. R.A. Dentler și K.T. Erickson propun trei ipoteze în geneza comportamentului deviant: a) comportamentul deviant tinde să fie indus, permis și susținut de un anumit tip de grup social favorizant; b) funcțiile comportamentului deviant ajută la menținerea stabilității grupului respectiv
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
alternanță între apatie și surescitare, activitate școlară neregulată, acte de indisciplină, crize de mânie, fugă; - accentuarea acestor tulburări în perioada adolescenței, când apar: conflicte cu autoritatea (părinți, educatori), instabilitatea sau inegalitatea școlară urmată de eșecuri, frecventarea unor grupe marginale sau delictuale (furt, lovire), frecvența fugilor, nomadismul, tentative de suicid, consumul de alcool, prostituția sau homosexualitatea, sustragerea de la executarea serviciului militar, dezertări din armată, stări reactive etc.; - la adultul sociopat remarcăm următoarele trăsături de personalitate: accentuarea stării de instabilitate, dificultăți considerabile de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
consumul de alcool, prostituția sau homosexualitatea, sustragerea de la executarea serviciului militar, dezertări din armată, stări reactive etc.; - la adultul sociopat remarcăm următoarele trăsături de personalitate: accentuarea stării de instabilitate, dificultăți considerabile de integrare socio-familială sau profesională, traiul din expediente, acțiuni delictuale nete, un mod de viață parazitar, egoism și instabilitate afectivă, tendința la emigrație și aventuri, fuga de responsabilitate. Pe acest fond de personalitate, la deviantul sociopatic pot apărea diferite forme psihopatologice pure, manifestate prin următoarele: crize de agresivitate clasică de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
teoriei sociogenezei crimei. Un alt punct de vedere consideră că actele criminale se leagă de traumatisme infantile, complexe nerezolvate, frustrări și carențe emoționale, toate având la bază o copilărie dificilă și inadaptată, evidentă mai ales în primele manifestări de tip delictual ale adolescenților (Heuyer). Crima și criminalii nu reprezintă forme omogene de manifestare sau de personalitate. În privința aceasta, se impune o clasificare a lor în sensul extragerii unor aspecte caracteristice. Sintetizând datele din literatură, A. Porot face o clasificare a criminalilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
altcineva. Este vorba de o căutare dependentă, o imaturitate a Eului, care nu se poate acomoda cu rigorile sociale și morale. Cauza se află și în unele defecte de educație sau psihotraumatisme emoțional-afective din copilărie, răul model, asocierea cu grupuri delictuale, modul de viață aparent ușor și proiecția simbolică într-un univers erotic imaginar, degradat instinctual. Ca și cerșitul, prostituția este un tip de conduită deviantă, ce reprezintă un scenariu în care intervin tot trei factori, așa cum se poate vedea în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și în detaliu. Actele alienaților, modul lor de a se comporta în viață, apar drept consecințe necesare, stereotipii anticipative ale stării lor morbide (H. Verger). Întrucât legea penală definește delictele ca fiind direct legate de „faptul material” și de „voința delictuală”, stările de alienare mintală sunt exceptate de la incidența legii penale. Pentru a putea fixa cât mai exact sfera culpabilității și cea a iresponsabilității, se impune stabilirea limitelor alienării mintale în raport cu starea de normalitate (J. Falret, E. Régis). Grasset a formulat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Scop Act Consecințe Răspundere Expertul trebuie să stabilească dacă, în momentul comiterii actului sau a faptei, subiectul era sau nu în deplinătatea facultăților sale mentale. Expertiza trebuie să stabilească, deci, libertatea de decizie a subiectului și consecințele acesteia privind caracterul delictual al acțiunii sale. În această situație, conceptul de demență sau de alienare mintală are în primul rând o semnificație juridică și nu se calchiază pe cel al conceptelor nosologiei psihiatrice. Gradul de alienare mintală este cel din care decurge și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
specifice tipului de sociopat antisocial; b) Lacassagne și Tarde consideră că orice criminal este expresia unei anumite forme de „boală socială”, ce apare pe un anumit teren constituțional (bio-psihotip), reproducând trăsăturile specifice sociopatiei. 3. Geneza și dinamica personalității și comportamentului delictual Această problemă a preocupat un mare număr de specialiști, care i-au dedicat studii importante (C. Lombroso, G. Tarde, M.B. Clinard, D.C. Gibbons, V. Dragomirescu). Elementul central al problemei privește formarea personalității și felul în care individul își rezolvă propriile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
își rezolvă propriile situații de viață. Formarea personalității și, implicit, a stării de sănătate mintală se referă la procesul de creștere, dezvoltare și socializare ale individului. Două elemente contribuie la aceasta: a) influența modelului socio-cultural, reprezentată prin: asocierea la grupurile delictuale; nivelul de instrucție școlară sau culturală a individului; structura grupului familial de origine; statutul de emigrant; statutul de minoritar; apartenența la o anumită clasă socială, un anumit clan etc.; b) trăsăturile individuale, reprezentate prin: vârstă, sex; nivelul de inteligență; constituția
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
același timp, o deteriorare a stării de sănătate mintală, de la criminalii profesionali nepatologici până la criminalii neprofesionali patologici (vezi și schema lui M.B. Clinard). W.C. Kovarcens se referă în special la delincvenții tineri, în cazul cărora distinge două variabile asociate: pulsiunea delictuală și tulburarea emoțională. Aceste aspecte se pot vedea clar în schema de mai jos: N tânăr normal tânăr delictual, fără tulburări emoționale -TE AN tânăr cu tulburări, tânăr delictual dar nedelictuale cu tulburări emoționale +TE D.C. Gibbons propune o tipologie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
schema lui M.B. Clinard). W.C. Kovarcens se referă în special la delincvenții tineri, în cazul cărora distinge două variabile asociate: pulsiunea delictuală și tulburarea emoțională. Aceste aspecte se pot vedea clar în schema de mai jos: N tânăr normal tânăr delictual, fără tulburări emoționale -TE AN tânăr cu tulburări, tânăr delictual dar nedelictuale cu tulburări emoționale +TE D.C. Gibbons propune o tipologie a delincvenților juvenili considerată a fi una dintre cele mai bune, și anume: grupurile delictuale de tâlhari; grupurile delictuale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la delincvenții tineri, în cazul cărora distinge două variabile asociate: pulsiunea delictuală și tulburarea emoțională. Aceste aspecte se pot vedea clar în schema de mai jos: N tânăr normal tânăr delictual, fără tulburări emoționale -TE AN tânăr cu tulburări, tânăr delictual dar nedelictuale cu tulburări emoționale +TE D.C. Gibbons propune o tipologie a delincvenților juvenili considerată a fi una dintre cele mai bune, și anume: grupurile delictuale de tâlhari; grupurile delictuale de conflictuali; grupurile delictuale cauzale; delincvenții cauzali individuali, negrupați; hoții
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
N tânăr normal tânăr delictual, fără tulburări emoționale -TE AN tânăr cu tulburări, tânăr delictual dar nedelictuale cu tulburări emoționale +TE D.C. Gibbons propune o tipologie a delincvenților juvenili considerată a fi una dintre cele mai bune, și anume: grupurile delictuale de tâlhari; grupurile delictuale de conflictuali; grupurile delictuale cauzale; delincvenții cauzali individuali, negrupați; hoții de automobile; toxicomanii cu heroină; delincvenții agresivi; delincvenții cu tulburări de comportament. Factorii care contribuie la formarea acestor tipuri de delincvenți sunt următorii: clasa socială; stabilitatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
delictual, fără tulburări emoționale -TE AN tânăr cu tulburări, tânăr delictual dar nedelictuale cu tulburări emoționale +TE D.C. Gibbons propune o tipologie a delincvenților juvenili considerată a fi una dintre cele mai bune, și anume: grupurile delictuale de tâlhari; grupurile delictuale de conflictuali; grupurile delictuale cauzale; delincvenții cauzali individuali, negrupați; hoții de automobile; toxicomanii cu heroină; delincvenții agresivi; delincvenții cu tulburări de comportament. Factorii care contribuie la formarea acestor tipuri de delincvenți sunt următorii: clasa socială; stabilitatea, calitatea și structura vieții
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
-TE AN tânăr cu tulburări, tânăr delictual dar nedelictuale cu tulburări emoționale +TE D.C. Gibbons propune o tipologie a delincvenților juvenili considerată a fi una dintre cele mai bune, și anume: grupurile delictuale de tâlhari; grupurile delictuale de conflictuali; grupurile delictuale cauzale; delincvenții cauzali individuali, negrupați; hoții de automobile; toxicomanii cu heroină; delincvenții agresivi; delincvenții cu tulburări de comportament. Factorii care contribuie la formarea acestor tipuri de delincvenți sunt următorii: clasa socială; stabilitatea, calitatea și structura vieții de familie; gradul de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
individuali, negrupați; hoții de automobile; toxicomanii cu heroină; delincvenții agresivi; delincvenții cu tulburări de comportament. Factorii care contribuie la formarea acestor tipuri de delincvenți sunt următorii: clasa socială; stabilitatea, calitatea și structura vieții de familie; gradul de înclinare către comportamentul delictual de grup, incluzând calitatea și structura fiecărui grup; natura relațiilor anterioare cu instituțiile coercitive (poliție, tribunale, case de corecție etc.). 5. Clasificarea delictelor la alienați Conduitele delictuale ale bolnavilor psihic au caracteristici specifice, legate direct de tulburarea stării de sănătate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
socială; stabilitatea, calitatea și structura vieții de familie; gradul de înclinare către comportamentul delictual de grup, incluzând calitatea și structura fiecărui grup; natura relațiilor anterioare cu instituțiile coercitive (poliție, tribunale, case de corecție etc.). 5. Clasificarea delictelor la alienați Conduitele delictuale ale bolnavilor psihic au caracteristici specifice, legate direct de tulburarea stării de sănătate mintală, incapacitatea acestora de a aprecia consecințele actelor și a comportamentelor lor, marele potențial antisocial de agresivitate. M. Dide și P. Guiraud au propus o interesantă clasificare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
furt calificat - psihopați; furt cu etalaj - cleptomani, psihopați, PGP, ASC, demență senilă; furt de alimente - alcoolici, demențe organice, PGP, maniaci. 6. Mecanismele psihopatologice ale delictelor M. Laignel-Lavastine, A. Barbé și Delmas s-au ocupat de studiul mecanismelor psihopatologice ale acțiunilor delictuale. În sensul acesta, ei au remarcat câteva aspecte particulare, din punct de vedere psihopatologic, pentru diferitele forme de delicte. În cazul bolnavilor psihic, actele delictuale apar în corelație directă cu natura tulburărilor psihice ale acestora. Le vom analiza pe rând
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
M. Laignel-Lavastine, A. Barbé și Delmas s-au ocupat de studiul mecanismelor psihopatologice ale acțiunilor delictuale. În sensul acesta, ei au remarcat câteva aspecte particulare, din punct de vedere psihopatologic, pentru diferitele forme de delicte. În cazul bolnavilor psihic, actele delictuale apar în corelație directă cu natura tulburărilor psihice ale acestora. Le vom analiza pe rând în cele ce urmează. Furtul patologic are la bază următoarele mecanisme psihopatologice: reacția reflexă simplă la debilii mintal; impulsiunea inconștientă la epileptici; impulsiunea secundară a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
morală; ele se caracterizează prin: impudicitate, frigiditate, superstiții, alcoolism, sunt gurmande, agitate, leneșe, vanitoase, vicioase, imprevizibile, mitomane, cu un intelect de limită; se mai notează absența simțului moral, indiferență afectivă, înclinații către rău; sunt imprevizibile și cu un mare potențial delictual; - prostituatele ocazionale sunt persoane morale, dar care au căzut victime mizeriei, provenind din familii dezorganizate; în manifestarea lor ca atare au importanță violurile, răul model; sunt recuperabile; - grupa prostituatelor intermediare ocupă un loc de mijloc între cele de mai sus
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]