926 matches
-
într-un mod foarte clasic în statisticile delincvenței, cifrele oficiale prezintă mai mult activitatea serviciilor decât delincvența reală. Paradoxul este pe deplin cunoscut: cu cât serviciile sunt îndemnate să semnaleze faptele, cu atât crește delincvența! A conchide, pornind de la statisticile delincvenței înregistrate, că delincvența a scăzut sau a crescut e iluzoriu și adesea eronat cel puțin în ce privește delincvența de masă, mica delincvență. Decalaje Cum am văzut, numărul semnalărilor nu pare neglijabil, cu 72 057 de incidente. Totuși, chiar înainte de a le
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
foarte clasic în statisticile delincvenței, cifrele oficiale prezintă mai mult activitatea serviciilor decât delincvența reală. Paradoxul este pe deplin cunoscut: cu cât serviciile sunt îndemnate să semnaleze faptele, cu atât crește delincvența! A conchide, pornind de la statisticile delincvenței înregistrate, că delincvența a scăzut sau a crescut e iluzoriu și adesea eronat cel puțin în ce privește delincvența de masă, mica delincvență. Decalaje Cum am văzut, numărul semnalărilor nu pare neglijabil, cu 72 057 de incidente. Totuși, chiar înainte de a le compara cu cele
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
reală. Paradoxul este pe deplin cunoscut: cu cât serviciile sunt îndemnate să semnaleze faptele, cu atât crește delincvența! A conchide, pornind de la statisticile delincvenței înregistrate, că delincvența a scăzut sau a crescut e iluzoriu și adesea eronat cel puțin în ce privește delincvența de masă, mica delincvență. Decalaje Cum am văzut, numărul semnalărilor nu pare neglijabil, cu 72 057 de incidente. Totuși, chiar înainte de a le compara cu cele ale anchetelor independente asupra victimizărilor, un simplu exemplu va arăta fiabilitatea scăzută a acestor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
deplin cunoscut: cu cât serviciile sunt îndemnate să semnaleze faptele, cu atât crește delincvența! A conchide, pornind de la statisticile delincvenței înregistrate, că delincvența a scăzut sau a crescut e iluzoriu și adesea eronat cel puțin în ce privește delincvența de masă, mica delincvență. Decalaje Cum am văzut, numărul semnalărilor nu pare neglijabil, cu 72 057 de incidente. Totuși, chiar înainte de a le compara cu cele ale anchetelor independente asupra victimizărilor, un simplu exemplu va arăta fiabilitatea scăzută a acestor cifre. Consumul de stupefiante
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
NCVS (NCVS, Whitaker și Bastian, 1991), doar 9% dintre agresiunile violente împotriva adolescenților sunt semnalate la poliție atunci când sunt comise la școală, față de 37% dintre cele comise pe stradă. Instituția școlară are tendința de a trata în interior faptele de delincvență și încălcările ordinii, ba chiar de a le ascunde sau minimaliza. Mai rar, poate apărea, invers, o declarare exagerată, în speranța de a obține o clasificare ca școală sensibilă, cu mijloacele și avantajele aferente. Toate acestea ne conduc la o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de orice valoare. Putem considera că unele dintre faptele cele mai grave sunt bine reperate și înregistrate: omoruri, agresiuni fizice împotriva dascălilor și personalului, incendii intenționate, intruziuni exterioare. Știm, în plus, că statisticile polițienești pot fi în corelație tendențială cu delincvența reală (Cusson, 1990; Fillieule, 2001). Totuși nici o țară din lume nu are încredere în aceste statistici, iar calea franceză nu prea este adoptată în alte părți. Cel mai adesea, acestei contabilizări administrative i se preferă anchetele științifice, dintre ale căror
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
reflecție destul de grosieră asupra frecvenței violențelor evidențiate de anchetele privind victimizările, fără a atinge încă unul dintre aporturile lor esențiale: studiul modului în care cineva este victimizat (victimizări multiple, victimizări repetate). Anchetele de victimizare Mai mult decât o cunoaștere a "delincvenței înregistrate", care măsoară reprezentările și activitățile instituțiilor, abordarea prin ancheta de victimizare ne permite să privim încălcările și infracțiunile din punctul de vedere al victimei, considerată un informator privilegiat, în loc să focalizăm cercetările pe agresori (Zauberman, Robert, 1995). Principiul însuși, cum
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și infracțiunile din punctul de vedere al victimei, considerată un informator privilegiat, în loc să focalizăm cercetările pe agresori (Zauberman, Robert, 1995). Principiul însuși, cum am văzut, este foarte simplu: un eșantion din populația dată este întrebat ce acte de violență și delincvență a suferit. Aceste anchete ne permit să arătăm diferența dintre cunoașterea instituțională a fenomenului și realitatea agresiunilor suferite. Ele dezvăluie importanța "cifrei negre", a delincvenței ascunse. În ce privește mediul școlar, acest tip de metodologie a devenit mult mai frecvent în Europa
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
este foarte simplu: un eșantion din populația dată este întrebat ce acte de violență și delincvență a suferit. Aceste anchete ne permit să arătăm diferența dintre cunoașterea instituțională a fenomenului și realitatea agresiunilor suferite. Ele dezvăluie importanța "cifrei negre", a delincvenței ascunse. În ce privește mediul școlar, acest tip de metodologie a devenit mult mai frecvent în Europa și în lume, mobilizând cercetătorii în anchete vaste, constituind importante baze de date care ne permit o evaluare mai corectă a importanței și evoluției fenomenului
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
politică. SUA, prin National School Crime and Safety Survey (NCES, 2004), au ales un alt mod de anchetă, mai oficială, dar a cărei independență este garantată. National Center for Educational Statistics, care compilează și publică rapoarte anuale asupra indicatorilor de delincvență și securitate în mediul școlar, este o unitate federală al cărei mandat nu depinde de guvern, ci de congres, deși are, prin Bureau of Justice Statistics, legături importante cu guvernul. Este un model de transparență: publicarea regulată și obligatorie a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
vrea politicienii să le folosească. Ne amintim că primele anchete de victimizare au apărut în Statele Unite la mijlocul anilor 1960. Președintele Johnson i-a încredințat procurorului general Katzenbatch președinția unei comisii de anchetă axată pe o preocupare majoră a mandatului său: delincvența și teama de crimă. Trebuia găsit cel mai bun mijloc de a măsura criminalitatea (statisticile poliției fiind supuse unor critici severe). În 1967, rapoartele lui Biderman, Ennis și Reiss propun o soluție punând la punct aparatul tehnologic al sondajelor și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
eșantion de școli evreiești și arabe, va fi extinsă la toate școlile din țară. În Franța, dezvoltarea unor astfel de anchete a întâmpinat puternice reticențe. Administrațiile producătoare de statistici se tem că vor pierde monopolul informației legitime despre criminalitate și delincvență. Chiar așa stau lucrurile în ceea ce privește violența în școală, unde am asistat la un război al administraților pentru a hotărî cine trebuia să măsoare această violență 17. De vreme ce o parte din dezbaterea publică despre delincvență și securitate s-a cristalizat pe
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
monopolul informației legitime despre criminalitate și delincvență. Chiar așa stau lucrurile în ceea ce privește violența în școală, unde am asistat la un război al administraților pentru a hotărî cine trebuia să măsoare această violență 17. De vreme ce o parte din dezbaterea publică despre delincvență și securitate s-a cristalizat pe competențele poliției și justiției, e de înțeles o asemenea teamă: să cauți informația despre delincvență în afara dispozitivelor instituționale înseamnă să lași să se înțeleagă că acestea nu coincid numaidecât cu o contabilitate obiectivă (Zaubermann
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
al administraților pentru a hotărî cine trebuia să măsoare această violență 17. De vreme ce o parte din dezbaterea publică despre delincvență și securitate s-a cristalizat pe competențele poliției și justiției, e de înțeles o asemenea teamă: să cauți informația despre delincvență în afara dispozitivelor instituționale înseamnă să lași să se înțeleagă că acestea nu coincid numaidecât cu o contabilitate obiectivă (Zaubermann și Robert, 1995). De fapt multe țări au de depășit două blocaje. Primul blocaj privește administrația, care se teme de o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
este acceptată în principiu, trebuie să i se adauge o latură specifică victimizărilor în mediul școlar, ceea ce ridică alte probleme, de ordin ideologic. Trebuie acceptat faptul că există o violență specifică mediului școlar, care nu se cuvine amestecată în masa delincvenței juvenile. Or, construcția obiectului "violență în școală" s-a lovit de un amalgam cuprinzând violențele exterioare, iar pentru mulți politicieni, ca și pentru mulți practicieni, ea nici nu este altceva. În cazul francez, după "rodeo"-urile din 198118, a devenit
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de această cercetare sunt în număr de opt: lipsa de respect, deteriorarea bunurilor, furturile, șantajul, rasismul, loviturile, extorcarea și hărțuirea sau agresiunile sexuale. Aceste categorii trăite depășesc, fără îndoială, ceea ce este de obicei contabilizat de către adulți și statisticile infracțiunilor și delincvenței. Lipsa de respect", definită de elevii francezi drept cel mai frecvent act de violență suportat de aproape jumătate (47,8%) dintre elevi, cu greu ar intra într-o taxinomie a infracțiunilor. Am putea socoti, bineînțeles, că e excesiv să se
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de numeroase reticențe (Zaubermann și Robert, 1995, p. 40), chiar dacă reprezintă o metodologie de mare valoare. Una dintre critici ține de declararea sub nivelul real a conduitelor riscante, mai ales în mediile populare ceea ce este, sociologic, normal, consecințele juridice ale delincvenței fiind foarte inegale, în funcție de apartenența socială. Fenomenul retracției defensive este foarte puternic în cazul acestui tip de anchetă. Este posibil ca amestecarea conduitelor riscante cu victimizările suferite să fi indus, în cazul anchetei ESPAD, un halou peste ansamblul chestionarului, minimalizând
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
hărțuire uneori brutală între elevi care nu a fost studiat în Franța, dar care stă la baza unor anchete foarte ample din zeci de țări. Aceste anchete se apropie de anchetele de victimizare (proporția elevilor "hărțuiți") și de anchetele de delincvență autodeclarată (proporția "hărțuitorilor"). Cercetările au permis evidențierea faptului că prevalența fenomenului de bullying, variabilă între țări, oscila, în general, între 4% și 10% elevi "hărțuitori" (bullies) și între 4% și 15% elevi hărțuiți (bullied). Unele studii acordă o prevalență mai
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
uneori ei înșiși agresați) și pe 9,5% dintre elevi ca agresați (uneori agresori). Prin urmare, o minoritate importantă de elevi este afectată de acest fenomen, care, cel puțin în parte, este legat de violența fizică sau verbală. Anchetele de delincvență autodeclarată sunt, de asemenea, utilizate, ca o modalitate încă nouă în școli. Partea privind delincvența autodeclarată din ancheta ESPAD oferă cifre interesante. Ancheta ESPAD 1999 (European School Survey on Alcohol and Other Drugs, Organizația Mondială a Sănătății, 2001) a inclus
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
urmare, o minoritate importantă de elevi este afectată de acest fenomen, care, cel puțin în parte, este legat de violența fizică sau verbală. Anchetele de delincvență autodeclarată sunt, de asemenea, utilizate, ca o modalitate încă nouă în școli. Partea privind delincvența autodeclarată din ancheta ESPAD oferă cifre interesante. Ancheta ESPAD 1999 (European School Survey on Alcohol and Other Drugs, Organizația Mondială a Sănătății, 2001) a inclus treizeci de țări europene și SUA, cu un chestionar standardizat. Ea cuprinde un anumit număr
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
3% au făcut parte dintr-un grup care a persecutat un individ; 12,7% au comis acte de vandalism; 10,8% au avut probleme cu poliția. Rezultatele acestei anchete sunt în deplin acord cu alte anchete de victimizare sau de delincvență autodeclarată din Europa sau SUA, în care găsim procente asemănătoare. Aici nu sunt scoase în evidență violențele cele mai serioase, dimpotrivă. Totuși, în multe anchete de acest tip, latura școlară este mai degrabă neglijată, de unde lipsa contextualizării. Același lucru se
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
violențele cele mai serioase, dimpotrivă. Totuși, în multe anchete de acest tip, latura școlară este mai degrabă neglijată, de unde lipsa contextualizării. Același lucru se poate spune despre majoritatea anchetelor de acest tip, făcute accesibile de excelenta carte de sinteză despre delincvență și școală scrisă de Denise Gottfredson (Gottfredson, 2001, pp. 7-14), sau, în Europa, despre prima versiune a anchetei internaționale despre delicnvența autodeclarată (Jünger-Tass et al., 1994). Ancheta realizată de Marie Choquet este, în această privință, mai precisă. Ea prezintă evoluția
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
producere a acestor cunoștințe. Printre aceste mijloace, am privilegiat ancheta de victimizare și am dat diverse exemple în acest sens, fără a ascunde uneori divergențele. Totuși ancheta de victimizare nu este singura: anchetele de diagnosticare a comportamentelor riscante sau de delincvență autodeclarată în mediul școlar se învecinează cu anchetele despre prevalența hărțuirii între elevi (school bullying) sau despre tulburările de comportament externalizate în rândul populației de vârstă școlară. Am fi putut adăuga anchetele de relatare a faptelor (ca martori, uneori ca
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
am evitat parțial până acum, dar cu care vom începe capitolul următor -, diversele anchete cantitative care măsoară "violența" măsoară oare același lucru și putem face cu atâta ușurință un salt între school bullying și tulburări de comportament, incivilități, agresivitate sau delincvență, insultă și hărțuire sexuală? Putem cu adevărat să adunăm toate acestea sub termenul "violență"? Capitolul III Violența obișnuită: definiție și consecințe Problema violenței în școală ține în primul rând de o opresiune cotidiană, repetitivă, proteiformă. Este necesară o clarificare pentru
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în școală? numai faptele de violență fizică? să includem și violența "morală"? Cercetările mondiale sunt foarte diverse și avem de-a face cu un câmp semantic vast: hărțuire și brutalitate, tulburări de comportament, purtare necuviincioasă, chiar scandal, indisciplină, infracțiune sau delincvență sunt, pe rând, termeni invocați. Să fie o simplă chestiune de cuvinte fără interes practic? La urma urmei, ar spune dascălul și elevul care suferă de pe urma uneia dintre aceste forme de "violență", nu contează! Important e să înceteze. Totuși, iar
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]