991 matches
-
fost niciodată un tip prea deștept... ― Știu, chicoti. Mi-a spus-o și mama. Da' nu-mi prea vine să cred. ― Oriunde te-ai duce, n-ajungi să zici bine "bună ziua, tovarăși capitaliști!" și șmecherii de la Poliție te extrădează. Ești delincvent de drept comun. La chestia asta te-ai gîndit? ― Eu nu, dar s-a gândit ea. ― Ți-a turnat istorioara cu actele false? ― Țț! Pe mine mă caută Miliția aici... ― Și? ― Aici o să mă caute și în continuare. De unde să
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
receptivitate a acestuia, precum și tipul de infracțiune comis, are drept scop o reconfigurare a sistemului de valori ale individului, atitudinile și conduitele față de societate, în general, ceea ce micșorează semnificativ riscul de a comite noi fapte penale. În acest mod, individului delincvent este sprijinit și asistat pe toată durata procesului de reorientare a valorilor și normelor sale, îi sunt protejate drepturile și libertățile civile, ceea ce permite o reinserție socială a acestuia mult mai validă decât în cazul individului eliberat din penitenciar. Reinserția
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Reinserția socială a infractorului, privită din perspectiva celor două alternative punitive, dispune de grade variate de reușită. În timp ce mediul penitenciarelor denaturează sistemul valoric al individului (este o adevărată școală pentru noi infracțiuni), probațiunea prin serviciile de consiliere și asistare a delincventului asigură acestuia o menținere a cadrului familiar și / sau familial, drept suport moral și afectiv, ceea ce înlătură riscul stigmatizării sociale și a menținerii unei oarecare verticalități sociale. Mai mult, aflat în momentul de a părăsi penitenciarul, fostul deținut suferă un
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
un sistem complex și bine adaptat la varietatea actelor antisociale, care prin natura serviciilor sale permite o facilă și validă reintegrare socio-profesională a infractorului. Problema reinserției infractorului, dar mai ales prevenirea recidivei evidențiază nevoia imperioasă de schimbare atât a mentalității delincventului, cât și a reprezentanților centrali ai sistemelor punitive, cu scopul de a reevalua specificitatea psihicului celui pedepsit, precum și consecințele condamnării lor, toate acestea reflectându-se ulterior în calitatea și gradul de reintegrare socio-profesională. Capitolul 1 Etiologia comportamentului deviant Factorii bio-psiho-sociali
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
apariția și manifestarea agresivității. Acești factori au fost împărțiți în factori familiali și de grup, sociali și instituționali (Durkheim), fiind descrisi ca o stare de anomie macrosocială (comunitatea), microsocială (familie), instituțională. Factorii familiali ce intervin și facilitează formarea unui comportament delincvent sunt reprezentați în pattern-urile parentale defavorizante: carență afectivă maternă asociată cu lipsa modelului patern sau abuzul de autoritate al acestuia din urmă, cu posibilitatea de asociere a violenței domestice, conflicte susținute între părinți etc. Un mediu familial dezechilibrat, lipsit
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
delincvență; • gravitatea prejudiciilor aduse; • felul sancțiunilor aplicate; • metodele de reinserție socio-profesională a persoanei delincvente. c) dimensiunea sociologică accentuează explicarea și prevenirea actelor delincvente în raport cu multiplele fenomene de dezechilibru și dezorganizare existente la nivel social; d) dimensiunea psihologică evidențiază profilul individului delincvent, precum și atitudinea acestuia față de fapta comisă; e) dimensiunea economică indice care facilitează evaluarea pierderilor (directe și indirecte) suferite în urma comiterii respectivei infracțiuni; f) dimensiunea prospectivă care deține un rol semnifcativ întrucât permite studiul asupra evoluției delincvenței în viitor. Rândurile de
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
delincvențiale" poate fi apreciată, fără a exagera, drept o consecință a interacțiunii directe dintre specificitatea existențială și culturală a eșantionului și cea fenomenului infracțional (Preda, 1998). Teoria asociațiilor diferențiale E. A. Shutherland este cel care a formulat această paradigmă în urma analizei delincvenților în arealul urban; acesta consideră comportamentul criminal condiționat nu de caracteristicile biofiziologice sau psihice ale individului, ci de specificul comunicării din interiorul grupului de referință, de unde individul "absoarbe" cultura și se conformează regulilor și normelor sociale și legale. Autorul consideră
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
exhaustiv comportamentului infracțional trebuie să se țină seama de următoarele determinări: o situaționale prin care se iau în considerare elementele care intră în joc în momentul comiterii delictului; o istorice sau geneticevizează elementele care au influențat anterior situația și viața delincventului; În consecință, comportamentul deviant este rezultat din "învățarea socială", acesta nu reprezintă o componentă "a-priorică". Sutherland pune în evidență și aspectele ce includ acest proces: o învățarea tehnicilor de comitere a delictelor; o orientarea mobilurilor, tendințelor impulsive și atitudinilor agresive
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
protest față de normele și valorile societății, precum și dorința anihilării frustrărilor și anxietăților de status marginal; indivizii acestor subculturi consideră că le sunt "închise" căile de acces spre valori și statusuri elitare și, în consecință recurg la mijloace ilicite, devenind potențiali delincvenți. Analizând aceste subculturi, Cohen trasează profiluri specifice ale membrilor grupurilor, descifrând următoarele trăsături: * non utilitarismul cu o frecvență destul de crescută, membri acestei subculturi acced la activități delictogene, nu în rațiuni utilitare, ci ca un mod de exprimare a solidarității; * malițiozitatea
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
intelectivă, afectivă, volitivă, capabilă să mențină un echilibru între satisfacerea necesităților gen nevoi, aspirații, interese și mijloacele legitime de realizare a acestora. Pentru definirea delincveței în unele analize teoretice centrarea se realizează pe conceptul de imaturitate socială, care generează comportamentul delincvent. Insuficiența maturizare socială este sugerată de dificultățile de integrare socială, de starea de conflict cu cerințele unui anumit sistem valoric normativ, care destructurează raporturile sociale. De pe aceste poziții de abordare a delincvenței se evidențiază: • insuficiența proceselor de asimilare a cerințelor
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
proceselor de asimilare a cerințelor și normelor sociale. În acest caz putem afirma că individul care se găsește într-un deficit, prezintă o creanță semnificativă a laturii sociale; • insuficiența proceselor de acomodare (adaptare) la mediul social, este relevată de comportamentul delincvent. Caracteristica acestor oameni este neechivalentă (disonantă) între maturizarea socială și dezvoltarea personalității (Preda, V., 1998, p. 72); Astfel se înregistrează decalaje de dezvoltare pe următoarele planuri: • între nivelul maturizării intelectuale pe de o parte, și nivelul dezvoltări afectiv-motivaționale și caracterial
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ani minorul nu răspunde penal, între 14 și 16 ani răspunde juridic doar dacă se constată prezența discernământului, iar între 16 și 18 ani se consideră că acesta este conștient de faptele sale și trebuie să răspundă corespunzător în fața legii). "Delincventul este un individ care aparent are un surplus de experiențe neplăcute și care simte că trăieste într-o lume disconfortantă, amenințătoare. Sentimentul lui de apreciere pare să fie subminat, de aceea el nu pierde nimic dacă este criticat cau chiar
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
atitudini face extrem de dificilă stabilirea de contacte cu el în încercarea de a-l reeduca" (J.S. Peters 1957 apud Mitrofan, 2000, p. 347). De la această descriere generală asupra individului asimetric sistemului socio-normativ se poate contura un profil psihologic al minorului delincvent (Sheldon & Eleanor Gluck apud Mitrofan, 2000, p. 347). Majoritatea delincvenților prezintă o serie de caracteristici psihosomatice: din punct de vedere fizic, aceștia au o structură mezomorfă; în timp ce particularitățile psihice (temperamentale, comportamentale) sunt ușor de recunoscut: sunt energici, neastâmpărați, impulsivi, extravertiți
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
încercarea de a-l reeduca" (J.S. Peters 1957 apud Mitrofan, 2000, p. 347). De la această descriere generală asupra individului asimetric sistemului socio-normativ se poate contura un profil psihologic al minorului delincvent (Sheldon & Eleanor Gluck apud Mitrofan, 2000, p. 347). Majoritatea delincvenților prezintă o serie de caracteristici psihosomatice: din punct de vedere fizic, aceștia au o structură mezomorfă; în timp ce particularitățile psihice (temperamentale, comportamentale) sunt ușor de recunoscut: sunt energici, neastâmpărați, impulsivi, extravertiți, agresivi, distructivi (frecvent sunt sadici), au atitudini ostile, sfidătoare, sunt
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
în diferite medii și locații, cu diferite personaje). Studii tot mai aprofundate în domeniu au accentuat importanța educației în evoluția "sănătoasă" a individului. J.D.Lohman (apud Mitrofan, 2000, p. 350) făcând referire la carențele educative, consideră că sub aspect psihopedagogic delincventul minor este acel individ a cărui necesități biologice, afective, intelectuale, educative și sociale nu au fost satisfăcute la timp și în mod corespunzător normelor culturale existente. Alți cercetători privesc delincvența ca o deficiență a maturării sociale (V. Preda, 1981, p.
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
disocialitatea poate fi exprimată în: a. neacceptarea colectivității, a societății; b. falsa percepție socială a celor din jur; c. lipsa aprofundării și evaluării adecvate a consecințelor actelor comise; d. respingerea rolului social ce i s-a acordat înainte de a deveni delincvent și pe care îl pretindea colectivitatea. Unii cercetători susțin că în procesul actelor delincvențiale sunt implicați fie factori externi (socio-culturali, socio-afectivi, economici, educaționali caracteristici micro- sau macrogrupurilor), fie factori interni (cei care țin de personalitatea individului, particularități neuro-psihice care s-
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
complexă atât a capacității neuro-intelectuale, cât și a elementelor heredo-colaterale (atât biologice, dar și socio-culturale), mediul de proveniență etc. * Influența factorilor neuropsihici în dezvoltarea comportamentelor delincvențiale: * disfuncții cerebrale (s-a demonstrat unele anomalii ale traseelor bioelectrice care apar la unii delincvenți) care pot cauza anumite întârzieri în maturarea socială, fie pot determina tulburări psihice; * deficiențe intelectuale studii în domeniu au arătat o netă creștere a șanselor spre acte antisociale de către cei cu capacități intelectuale reduse. Procentajul infractorilor cu deficiențe mentale este
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
și în consecință o cotă crescută de sugestibilitate. Incompleta dezvoltare a unei autonomii afective va scădea șansele de control asupra reactivității afective, și mai ales a celor socio-morale. A.M. Durea (apud Preda, 1981, p. 75) a demonstrat că în general delincvenții prezintă o arierare a maturării afective de circa 2 ani comparativ cu cei nedelincvenți de aceeași vârstă. În privința carențelor afective, frustrația ocupă un rol semnificativ și poate facilita comportamente ce denotă instabilitate și labilitatea afectivă, ambivalență până la indiferență și absența
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
cazul raportării lui la alți copii mai,,slabi" sau cei care pot reprezenta din nou "autoritatea" (școala etc.), comportamentul învățat în familie va fi foarte ușor aplicat: descărcări bruște, forme de conduită agresivă și explozivă. V. Dragomirescu afirma că majoritatea delincvenților provin din familii cu un sistem disciplinar haotic și strict. * climatul familial hiper-permisiv caracterizat printr-o exagerare a rolului parental care,,sufocă" posibilitatea de exprimare a voinței, personalității copilului; toate aceste conduite "facilitează" instalarea globului de cristal care protejează copilul
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
condițiile variabile neesențiale 2.2. Indici ai delincvenței juvenile Ținând seama de acești indici ai delincvenței, putem privi fenomenul ca fiind definit prin: a. instabilitatea emotiv-acțională; b. inadaptare socială; c. căutarea satisfacției materiale sau morale prin delict; d. duplicitatea comportamentului delincvent. a. Instabilitatea emotiv acțională reprezintă caracteristica generatoare a unui profil ce face posibil un comportament delincvent. Acastă trăsătură poate fi întâlnită și la restul populației, dar este necesar de subliniat faptul că în cazul indivizilor conformiști sociali reacțiile emotiv-active sunt
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
putem privi fenomenul ca fiind definit prin: a. instabilitatea emotiv-acțională; b. inadaptare socială; c. căutarea satisfacției materiale sau morale prin delict; d. duplicitatea comportamentului delincvent. a. Instabilitatea emotiv acțională reprezintă caracteristica generatoare a unui profil ce face posibil un comportament delincvent. Acastă trăsătură poate fi întâlnită și la restul populației, dar este necesar de subliniat faptul că în cazul indivizilor conformiști sociali reacțiile emotiv-active sunt relativ stabile, acestea fiind determinate de sistemul axiologic valid, precum și de mediul ambiant. În cazul reacțiilor
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
prezintă o carență educțională semnificativă (deprinderi antisociale), precum și o labilitate emotiv-afectivă, cu reacții inconsistente vis a vis de stimulii din jur. b. Inadaptarea socială este cauzată de o insuficientă maturare socio-afectivă asociată cu carențe instructiv-educative, caracteristice grupurilor din care provine delincventul medii dezorganizate: orfani, părinți divorțați, părinți infractori, părinți alcoolici. Implicarea carențelor educative care afectează dezvoltarea maturității sociale a fost analizată de R. Mucchielli prin teoria disociabilității (Preda, V., 1998, p. 80) care se exprimă prin următoarele repere: neacceptarea colectivității, a
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
teoria disociabilității (Preda, V., 1998, p. 80) care se exprimă prin următoarele repere: neacceptarea colectivității, a societății; falsa percepție socială a celor din jur; lipsa anticipării și evaluării adecvate a consecințelor actelor comise; respingerea rolului social acordat înainte de a deveni delincvent și pe care îl pretinde colectivitatea. c. Căutarea satisfacției materiale sau morale prin infracțiune. În actuala situație socio-economică tendința de a lua din bunul celuilalt este tot mai accentuată. Însă în cazul indivizilor care reușesc să-și depășească tensiunile (a
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
o rezistență semnificativ scăzută în fața excitanților din mediul ambiant decât la ceilalți indivizi. Stimularea excesivă provine din sensibilitatea deosebită a infractorului cât și din forța specifică a stimulului, în condițiile în care lipsesc inhibițiile pe linie socială. d. Duplicitatea comportamentului delincvent reprezintă comportamentul simulat al delincventului, care fiind conștient de caracterul antisocial, distructiv al faptelor sale, disimulează comportamentul pentru a scăpa de pedeapsă (fie cea a comunității, fie cea a autorităților). Atât predelincvențial și / sau post-delincvențial, infractorul poate juca rolul omului
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
excitanților din mediul ambiant decât la ceilalți indivizi. Stimularea excesivă provine din sensibilitatea deosebită a infractorului cât și din forța specifică a stimulului, în condițiile în care lipsesc inhibițiile pe linie socială. d. Duplicitatea comportamentului delincvent reprezintă comportamentul simulat al delincventului, care fiind conștient de caracterul antisocial, distructiv al faptelor sale, disimulează comportamentul pentru a scăpa de pedeapsă (fie cea a comunității, fie cea a autorităților). Atât predelincvențial și / sau post-delincvențial, infractorul poate juca rolul omului cinstit, cu preocupări care nu
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]