670 matches
-
cu un debit de 1,0-2,5 l/s. Lunca este bilaterală, cu lățimea de 0,1-0,8 km, netedă, uscată, constituită din argile nisipoase, cu vegetație de pajiște, pe alocuri cu terenuri înmlăștinite. Suprafața bazinului rîului prezintă o câmpie deluroasă, străbătută de multe vâlcele și ravene adânci, deseori în formă de canioane, cotele absolute, cu pâlcuri de stuf și rogoz, uneori arbuști. Lângă satele Chetrosu și Gribova există lacuri cu lungimea de 18-85 m, lățimea de 11-40 m și adâncimea
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
în vest, cu raioanele Bârzula și Ananiev în nord, cu raionul Șiriaeve în est și cu raionul Velîka Mîhailivka în sud. Este situat la poalele Podișului Podoliei (altitudinile maxime variază între 130-190 m), din care cauză relieful raionului este unul deluros. Distanța până la centrul regionional, Odesa este de 102 km. Clima temperat-continentală este specifică raionului cu o temperatură medie a lunii ianuarie de -4.3 °C, a lunii iulie +20.3 °C, temperatura medie anuală +9.2 °C. Conform recensământului din
Raionul Zaharivka () [Corola-website/Science/328208_a_329537]
-
Schwangau se află la o altitudine de 800 m, la granița de sud-vest a landului german Bavaria. Împrejurimile sale sunt caracterizate de tranziția între poalele Alpilor, în partea de sud (spre granița cu Austria aflată în apropiere) și un peisaj deluros în partea de nord care apare plat prin comparație. În Evul Mediu, trei castele dominau această zonă. Unul a fost numit "Castelul Schwanstein". În 1832, tatăl lui Ludovic, regele Maximilian al II-lea al Bavariei, a cumpărat ruinele sale pentru
Castelul Neuschwanstein () [Corola-website/Science/309453_a_310782]
-
Curtești este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Agafton, Băiceni, Curtești (reședința), Hudum, Mănăstirea Doamnei, Orășeni-Deal și Orășeni-Vale. Comuna Curtești este situată la sud-vest de municipiul Botoșani, pe un teren deluros, pe locul unor străvechi păduri, ulterior defrișate. Comuna Curtești este alcătuită din 7 sate: Stema comunei a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 273 din 23 aprilie 2014 și se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat
Comuna Curtești, Botoșani () [Corola-website/Science/310246_a_311575]
-
S.A”" (fosta Direcție de Servicii Publice Municipale a Primăriei Iași) (secția „Spații Verzi”). Paza este asigurată de Poliția Locală (Secția 2) și de gardienii publici ai Serviciul Public Județean de Pază și Protecție (obiectiv principal, Muzeul „Mihai Eminescu”). Zona deluroasă a Copoului era o destinație de plimbare și recreere pentru boierii și negustorii din Iași încă din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, existând mențiuni istorice că în această perioadă zona era frecventată de domnitori precum Nicolae Mavrocordat
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
pietriș, ceea ce determină dificultățile de cultivare a acestor soluri. Câmpia ocupă partea vestică și sudică a comunei. Culmea Codrului se întinde până la marginea estică a hotarului comunei Acâș și este cunoscută sub numele de Dealurile Beltiugului și Dealurile Dobrei. Suprafața deluroasă este o zonă în care munții s-au prăbușit și stau înecați sub sedimente groase, cu excepția spinării puțin înalte de șisturi cristaline - Culmea Codrului , cu partea vestică care trece destul de brusc în Câmpia Crasnei . La poalele masivului cristalin al Culmii
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
nordic oraș al României și are o populație de de locuitori (2011). Orașul Darabani este situat în nordul județului Botoșani, fiind cel mai nordic oraș din România. Orașul este așezat pe rama înaltă, nordică, a câmpiei Moldovei, într-o zonă deluroasă, cu interfluvii colinare, deluroase sub formă de mici platouri joase, între 125 metri (șesul râului Prut) și 264 metri (dealul Buleandra). Relieful natural a fost modificat în sudul orașului prin terasare. Teritoriul orașului are o formă alungită orientată pe direcția
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
și are o populație de de locuitori (2011). Orașul Darabani este situat în nordul județului Botoșani, fiind cel mai nordic oraș din România. Orașul este așezat pe rama înaltă, nordică, a câmpiei Moldovei, într-o zonă deluroasă, cu interfluvii colinare, deluroase sub formă de mici platouri joase, între 125 metri (șesul râului Prut) și 264 metri (dealul Buleandra). Relieful natural a fost modificat în sudul orașului prin terasare. Teritoriul orașului are o formă alungită orientată pe direcția NV-SE. Principalele ape
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
carpatic, de orogen, cu climat submediteranean, fiind legată litogenetic mai ales de calcarele mezozoice: relieful se dezvoltă în trepte suspendate, bine drenate de o rețea hidrografică divergentă cu mare densitate și energie. Pe malul stâng al Carașului avem un relief deluros, care prezintă spinări alungite în partea superioară, cu poieni în mare parte defrișate de localnici. Localitatea Carașova se dezvoltă atât pe umerii terasei joase, înguste, ce jalonează albia râului Caraș, cât și pe zonele de versant amonte de aceasta. În
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
inițial format din dealurile Porcarului, Comirii, Ferice, Măgura Moigradului, Ursoaiei și Citerii (dealurile Măgura Moigradului - 514 m, Poguior, Pomet - 501 m și Citera - 502 m domină trecătoarea). Râurile Agrij și Apa Sărată flanchează culmea Munților Meseș spre sud-est, respectiv prelungirea deluroasă de la stânga văii Ortelecului a culmii acestora spre nord-vest. Cu trasee aproximativ paralele, zona celor două văi formează culoare accesibile până la valea Someșului. Două culmi cu orientare nord-sud continuă după Jibou Munții Meseșului spre nord și încadrează cursul "Someșului Mare
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
Nicorești și Cosmești (unde se termină în DN24). Spre nord, comuna se învecinează cu comuna Homocea, ambele fiind mărginite la est și vest, de o pădure longitudinală și râul Siret. Spre est, localitatea de reședință este mărginită de o pădure deluroasă liniară (cota 327 m), care separă comuna de comunele județului vecin Galați (odinioară, până în 1950, județul Tecuci). Pădurea este alcătuită din tei, plop, salcâm, pin, molid, stejar și fag, precum și alte esențe lemnoase (ulmi, mesteceni, cireși, iova etc.). Spre vest
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
se dezvoltă forme de relief structural, iar pe șisturile cristaline s-au conservat formele de modelare ciclică (platformele de eroziune), mai reduse altitudinal decât în Carpații Meridionali. În partea de vest și nord, Munții Banatului sunt mărginiți de o bordură deluroasă formată din strate sedimentare friabile (depuneri submarine și litorale din timpul pliocenului) cvasiorizontale și acumulări de pietrișuri și nisipuri piemontane. Partea centrală o constituie Munții Semenicului, mai înalți, cu platforme largi pe culmi și văi adânci pe margini. Zona de
Munții Banatului () [Corola-website/Science/305896_a_307225]
-
mai înaltă . În această regiune este așezat satul Mihăieni și este de fapt cumpăna apelor Crasnei și Eriului. Culmea Codrului se întinde până la marginea estică a hotarului comunei și este cunoscută sub numele de Dealurile Beltiugului și Dealurile Dobrei. Suprafața deluroasă este o zonă în care munții s-au prăbușit și stau înecați sub sedimente groase, cu excepția spinării puțin înalte de șisturi cristaline - Culmea Codrului (Ghițescu, L. 1972, pg. 51), cu partea vestică care trece destul de brusc în Câmpia Crasnei. Dealurile
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
o ieșire de pe autostrada A4 șî este traversată de drumurile regionale (foste naționale) 11 Padana Superiore și 249 Gardesana Orientale. Din port se poate ajunge cu barca în mai multe localități riverane lacului Garda. Datorită poziției sale geografice în zona deluroasă dintre Munții Alpi și Câmpia Padului, zona în care se află Peschiera a jucat un rol important în istorie. Primele așezări din regiune datează din epoca bronzului. S-au descoperit circa șapte sate din acea perioadă, cele mai importante două
Peschiera del Garda () [Corola-website/Science/323334_a_324663]
-
Cocorova este un sat în comuna Șișești din județul Mehedinți, Oltenia, România. Specificul localității este relieful deluros subcarpatic cu păduri seculare care o înconjoară Localitatea se află la 19 km de Drobeta Turnu Severin pe DN 67 spre Tg. Jiu. Localitatea face parte din Geoparcul Platoul Mehedinți care este o arie protejată de interes național ce corespunde
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
se învecinează la est cu comuna Podenii Noi, la sud cu orașul Boldești-Scăeni și cu comuna Plopu, la vest cu comuna Măgurele iar la nord-vest cu comuna Gornet și la nordu cu comuna Păcureți. Relieful comunei Bălțești este specific regiunilor deluroase subcarpatice, dar situându-se la extremitatea de est a depresiunii Măgurele-Bălțești, are aspect de câmpie înaltă înconjurată de dealuri accidentate pe structuri intens cutate și foliate. Dealurile sunt acoperite cu păduri de foioase, fânețe și pășuni, iar cele cu înclinare
Comuna Bălțești, Prahova () [Corola-website/Science/301641_a_302970]
-
află Germania și Austria. Râul Rin se află la granița spre nord-vest. La sud se află cantonul Sfântul Gall, iar la vest cantoanele Zürich și Schaffhausen. Suprafața cantonului este de 991 km² și este împărțită de obicei în trei mase deluroase. Una dintre ele se întinde de-a lungul Lacului Constanța în nord. O alta este mai în interior, între râurile Thur și Murg. A treia formează granița sudică a cantonului, unindu-se cu muntele Hörnli din pre-Alpi. În preistorie, teritoriul
Cantonul Turgovia () [Corola-website/Science/303769_a_305098]
-
Codrul (plural Codrii Moldovei) constituie un masiv forestier amplasat în centrul deluros al Republicii Moldova, pe Podișul Moldovei Centrale, ocupând cca. 40% din suprafața acestui platou înalt. Pădurile ocupă preponderent altitudinile maxime, dintre 200 și 430 m (dealul Bălănești). Codrul se întinde în mare parte pe teritoriul raioanelor: Strășeni, Hîncești, Călărași, Orhei și
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
-l va da pe mâna autorităților, dar a murit înecat în timp ce traversa pe gheață Balatonul către Abația Tihany. Cu privire la această abație, Jókai scrie următoarele: „Chiar și clădirile locuite încă se grăbesc parcă să intre în împărăția trecutului. Până și malul deluros de la Tihany a început să se năruie în partea dinspre răsărit; bătrânii își amintesc că schitul putea fi ocolit cu căruțele; mai târziu pe lângă zidul acestuia a rămas doar o cărare; azi schitul se află chiar pe marginea prăpastiei, iar
Abația Tihany () [Corola-website/Science/334852_a_336181]
-
de la gura de vărsare, lângă satul Goian. Lungimea râului este de 77 km, iar cota izvorului se află la 142 m. deasupra nivelului mării. Bazinul râului este situat în partea sud-vestică a Podișului Podoliei și se caracterizează printr-un relief deluros, dealurile fiind succedate de depresiuni, orientate de-a lungul râurilor. Bazinul Iagorlâcului este bogat în calcare nisipoase și calcare cochilifere, acoperite cu o cuvertură de loess, argile leossoidale și luturi, cu soluri de cernoziom. Cea mai mare parte a bazinului
Râul Iagorlâc () [Corola-website/Science/328362_a_329691]
-
în ) este un râu care străbate sudul Republicii Moldova și sud-vestul Regiunii Odesa din Ucraina, afluent de stâng al râului Cogâlnic. are o lungime de 120 km și o suprafață a bazinului de 1.270 km². El izvorăște dintr-o zonă deluroasă aflată în apropierea satului Chircăieștii Noi (Raionul Căușeni, Republica Moldova), curge pe direcția sud, străbate teritoriul raionului Căușeni din Republica Moldova, traversează frontiera dintre Republica Moldova și Ucraina și străbate teritoriile raioanelor Tarutino și Arciz din Regiunea Odesa (Ucraina). Pe măsură ce coboară spre vărsare
Râul Ceaga () [Corola-website/Science/318445_a_319774]
-
și în stare proaspătă. Dar cea mai cunoscută utilizare este pentru fabricarea rachiului, uneori fiind și depozitat în butoaie fabricate din lemnul acestuia. Fructele sale imature sunt uneori întrebuințate în combinație cu murături. Crește în zone de înaltă fertilitate, preferabil deluroase. Soiurile sale cele mai rezistente sunt: ciorești, corcodane, vinete și grase (denumiri regionale). Trunchiul său are un duramen (miez) foarte dur, rezistent la apă, de culoare roșu-maroniu, învelit de un alburn de culoare deschisă prin care circulă seva. Arderea sa
Prun () [Corola-website/Science/303930_a_305259]
-
platouri structurale(Bunești-Averești, Tansa, Ipatele, Boroșești, Slobozia, Budu Cantemir, Dobrovăț, Schitu Duca),acestea fiind mărginite de cueste. Altitudinea maximă a reliefului fiind de 350 m,iar cea medie cuprinsă între 150 și 200 m. Având un relief accidentat și predominant deluros.Podișul Central Moldovenesc este constituit din formațiuni sedimentare monoclinale corespondente părții sudice a Platformei Moldovenești și depresiuni structurale ale Bârladului.Morfologia este influențată în mod direct de cuverturii sedimentare alcătuite din formațiuni sarmațiene și pliocene de la nord la sud. Populația
Podișul Central Moldovenesc () [Corola-website/Science/320853_a_322182]
-
și câmpie. Dealurile și podișurile cuprind cea mai mare parte a intervalului hipsometric de 200 - 800 metri. În unele regiuni, ele coboară sub aceste valori (Dobrogea, Dealurile de Vest, sudul Podișului Moldovei) sau le depășesc (Subcarpații). Circa 73 % din spațiul deluros și de podiș se încadrează în intervalul de 200 - 500 m, 23 % celui cu înălțimi de 500 - 800 m și numai 4 % valorilor extreme (predomină cele sub 200 m). Prin altitudine, dar și prin caracteristicile geografice ale peisajului, podișurile din
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
O situație aparte o reprezintă Podișul Mehedinți unde peisajul se apropie de acela al munților joși din Banat. El constituie un podiș carpatic jos. Relieful de ansamblu și microrelieful este diferit de la o regiune la alta. Astfel, sunt prezente culmi deluroase prelungi, uneori conforme cu structura (ex. Muscelele Năsăudului), culmi de confluență de tipul gruiurilor/dealurilor (în Podișul Getic), dealuri de tip bloc/horst cristalin (în Dealurile de Vest), dealuri scunde, domoale (ex. Câmpia Moldovei), suprafețe interfluviale, aproape cvasiorizontale cu mici
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]