2,580 matches
-
Faptul că și Georg Wilhelm Friedrich Hegel a fost prins de entuziasmul general trezit în Occident de descoperirea operei Bhagavad-gītă, îl demonstrează, între altele, aceea că Hegel i-a dedicat în mod special o importantă Recension von "Über die unter dem Namen Bhagavad-gītă bekannte Episode des Mahăbhărata" von W. v. Humboldt, Berlin, 1826 (Fahrbüher z. Wissensch. Kritik, 1827, Nr. 7-8, 181-188), în Werke, vollständige Ausgabe, de la p. 360 la p. 435 din vol. XVI, Berlin, 1834 [277]. Spre deosebire de A.W. Schlegel
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a obiectivat. Această determinare o găsim în lumea greacă." [345]. Este evident faptul că Hegel a străbătut ceva drum din 1796, cînd într-o compoziție intitulată Eleusis, adresată lui Hölderlin, definea conștiința sa religioasă în următorii termeni: Ich gebe mich dem Unermesslichen dahin. Was mein ich nannte, schwindet. Ich bin in ihm, bin Alles, bin nur Es. [346] Aceste trei versuri ar merita o discuție mai aprofundată; formularea lor este însă atît de clară, încît ne vom limita doar la cîteva
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
lui Cantacuzino, București, 1943; "Romania's share in the war of 1877", în Slavonic Review, VIII, mai 1930. Waddington, Francis, "La France au Congrès de Berlin", în Revue politique et parlementaire, septembrie 1933. CAPITOLUL VI: Sincronii și alinieri europene Aus dem leben König Karls, 2 vol., Stuttgart, 1894-1897, 1900. Bengescu, George, Carmen Sylva intime, Paris, 1905. Bengescu, George, " Un poète diplomate roumain du XIXe siècle, Vasile Alecsandri", în Revue des Deux Mondes, t. LX, 1910. Bibesco, I.G., Les Juifs sont-ils persécutés
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în București”. LUCIAN PINTILIE crede că toată atitudinea lui LIVIU trebuie să aibă un caracter firesc: „trebuie să meargă să lucreze în provincie, unde va fi primit nemaipomenit”. PINTILIE consideră că LIVIU CIULEI nu trebuie să rămână sub conducerea lui [DEM] LOGHIN, ci trebuie făcut în așa fel încât peste un an colectivul ăsta să explodeze și să spună „De ce ni i-ați luat pe CIULEI și pe PINTILIE? Așa trebuie acționat!”. D-na CLODY îl sfătuiește pe PINTILIE să nu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
justification of the punishment Zusammenfassung Absicht dieser Arbeit ist das Identifizieren der Überschneidungszone zwischen Moral und Recht, eine Zone welche ein heterogenes Feld bildet und die Hinterfragung dieses Feldes, aus einer interdisziplinären Perspektive, möglich macht. Als Erstes wenden wir uns dem Titel zu. Die Normen, in ihrer Gesamtheit, bilden das Normensystem einer Kollektivität. Sowohl das Recht als auch die Moral, beide soziale Überstrukturen, existieren als Sammlungen von Normen oder von Normensystemen. Das Rechtssystem ist in Wirklichkeit ein "System der Systeme", denn
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dynamisches System, da es jederzeit mit neuen Gesetzen und Regeln versehen wird, während die Moral ein statisches System ist, dessen Normen durch ihren Inhalt Gültigkeit bekommen. Die moralischen Normen, die "kristallisierte und speziellste" Form der Moral, werden, im Einklang mit dem Ziel der menschlichen Handlungsmuster, von den moralischen Prinzipien innerhalb des Systems koordiniert. Die Wissenschaften welche sich mit Recht und Moral beschäftigen bilden, gemeinsam mit der Theologie, die Kategorie der Wissenschaften welche "Verhaltensregeln nicht nur erforschen sondern auch entstehen lassen"1
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Aspiration, definiert als das Bestreben nach einem guten Leben, nach Perfektion und der vollständigen Vollendung des Menschen 4, befindet sich im Mittelpunkt der moralischen Tugend, wobei die Pflichtmoral von den deontologischen Theorien untersucht wird. Nur die Pflichtmoral ist aber mit dem Recht verwandt, da die Möglichkeit besteht, diese in rechtliche Normen umzusetzen. Die Moral der Tugend nähert sich der Ästhetik an. Die Unterscheidung zwischen Recht und Moral ist auf keinem Fall neu, aber sie wurde bis jetzt nicht genug vertieft, was
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Moral ist auf keinem Fall neu, aber sie wurde bis jetzt nicht genug vertieft, was zu der Verhinderung des Erkennens der vollständigen Aspekte der Beziehung zwischen Recht und Moral geführt hat. Weiterhin sollte auch innerhalb des Rechtsbegriffes ein Unterschied zwischen dem Naturrecht und dem Rechtspositivismus gemacht werden. Während der Rechtspositivismus auf die klare Trennung von Recht und Moral abstellt, sehen Naturrechtslehren die Moral als wichtiger Teil des Rechts an. R. von Jhering nannte die Problematik der Beziehung zwischen Recht und Moral
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
keinem Fall neu, aber sie wurde bis jetzt nicht genug vertieft, was zu der Verhinderung des Erkennens der vollständigen Aspekte der Beziehung zwischen Recht und Moral geführt hat. Weiterhin sollte auch innerhalb des Rechtsbegriffes ein Unterschied zwischen dem Naturrecht und dem Rechtspositivismus gemacht werden. Während der Rechtspositivismus auf die klare Trennung von Recht und Moral abstellt, sehen Naturrechtslehren die Moral als wichtiger Teil des Rechts an. R. von Jhering nannte die Problematik der Beziehung zwischen Recht und Moral das "Kap Horn
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
chestiune a fost intens cercetată, vezi de exemplu Francesco di Giorgio (1439-1502), Trattato d'architettura. (Cf. S.Foster Damon, A Blake Dictionary, pp. 13-14). 25 Vezi cele șase ilustrații din Der Geheimen Philosophie oder Magie, Zweites Buch, cap. 27: "Von dem Verhältnisse, dem Maße und der Harmonie des menschlichen Körperbaues" [Despre raporturile, măsura și armonia structurii corpului], în Heinrich Cornelius Agrippa von Nettesheim, Die Magischen Werke, 1982, pp. 270-275, reproduse și în Alexander Roob, The Hermetic Museum, pp. 534-537. 26 Cf.
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fost intens cercetată, vezi de exemplu Francesco di Giorgio (1439-1502), Trattato d'architettura. (Cf. S.Foster Damon, A Blake Dictionary, pp. 13-14). 25 Vezi cele șase ilustrații din Der Geheimen Philosophie oder Magie, Zweites Buch, cap. 27: "Von dem Verhältnisse, dem Maße und der Harmonie des menschlichen Körperbaues" [Despre raporturile, măsura și armonia structurii corpului], în Heinrich Cornelius Agrippa von Nettesheim, Die Magischen Werke, 1982, pp. 270-275, reproduse și în Alexander Roob, The Hermetic Museum, pp. 534-537. 26 Cf. C.G. Jung
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
moravurilor, în vol. Critica rațiunii practice, traducere de N. Bagdasar, Editura Științifică, București, 1972. KANT, Imm., Critica rațiunii practice, traducere de N. Bagdasar, Editura Științifică, București, 1972. KANT, Imm., Critica facultății de judecare, (1) traducere de Alexandru Surdu și Vasile Dem. Zamfirescu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. (2) traducere de Rodica Croitoru, Editura All, București, 2007. KANT, Imm., Ideea unei istorii universale. Ce este "luminarea"? Începutul istoriei omenirii. Spre pacea eternă, traducere de Traian Brăileanu, Casa Școalelor, București, 1943. KANT
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
WITTGENSTEIN, L., Lecții și convorbiri despre estetică, psihologie și credința religioasă, traducere de Mircea Flonta și Adrian-Paul Iliescu, Editura Humanitas, București, 1993. WITTGENSTEIN, L., Însemnări postume, 1914-1951, traducere de Mircea Flonta și Adrian-Paul Iliescu, Editura Humanitas, București, 1995. ZAMFIRESCU, Vasile Dem., Nedreptatea ontică, Editura Trei, București, 1995. Rezumat Intenția autorului lucrării de față este de a interpreta personalismul energetic din unghi antropologic. Dintr-o asemenea perspectivă, conceptul fundamental al personalismului energetic este cel al determinismului prin finalitate, construit de C. Rădulescu-Motru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
XVII, 1932. 9 Mircea Flonta, Filosofie critică și construcție metafizică, în "Revista de filosofie", 5/1993, p. 450. 10 Vasile Băncilă, Doctrina personalismului energetic a d-lui C. Rădulescu-Motru, București, Cultura românească, 1928, p. 76. 11 A se vedea Vasile Dem. Zamfirescu, Nedreptatea ontică, București, Editura Trei, 1995. 12 Ion Petrovici, Kant și cugetarea românească, în vol., Studii istorico-filosofice, București, Tipografia "Jockey Club", 1925, p. 219. 13 Alexandru Surdu, Logica genetică a lui C. Rădulescu-Motru, în vol. Vocații filosofice românești, București
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
București, lunar, din 15 decembrie 1885 până în mai 1886 și la 15 ianuarie 1888. Comitetul de redacție era alcătuit dintr-un grup numeros de scriitori și publiciști, printre care Bonifaciu Florescu, Anghel Demetriescu, C. Georgian, D. Stăncescu, D. Teleor, G. Dem. Teodorescu, Șt. Vellescu, M. Gaster, Traian Demetrescu și Mircea Demetriade. Ambiția lor, nerealizată, era aceea de a combate, prin revistă și prin cercul literar care trebuia să se constituie în jurul ei, influența „Convorbirilor literare”. P. Ispirescu, O. Lugosianu, F. Simionescu
ANALELE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285337_a_286666]
-
Asociația a acordat o atenție deosebită literaturii, reușind să întrunească adeziunea celor mai mulți dintre scriitorii epocii. Printre membrii ei, permanenți sau ocazionali, s-au numărat I. L. Caragiale, B. P. Hasdeu, G. Coșbuc, B. Delavrancea, Duiliu Zamfirescu, N. Iorga, Anghel Demetriescu, G. Dem. Teodorescu, H. G. Lecca. Statutul societății prevedea citirea și discutarea operelor scriitorilor români contemporani, popularizarea celor mai valoroase lucrări din literatura română, răspândirea a cât mai numeroase cunoștințe despre istoria culturii naționale, cultivarea memoriei marilor scriitori. Majoritatea membrilor, prețuind aproape ostentativ
AMICII LITERATURII SI ARTEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285319_a_286648]
-
Marin Preda, având ca dominantă erotismul, este volumul Au mai pățit-o și alții (2001), conceput ca un „decameron românesc”. Preocupările de cercetător ale lui A. sunt evidențiate și de editarea, în colaborare, a lucrării Basme române (1996) de G. Dem. Teodorescu, într-o lecțiune nouă a manuscrisului, însoțită de un glosar și o amănunțită notă filologică. SCRIERI: „Istoria literaturii române de la origini până în prezent” de G. Călinescu. Dosarul critic (în colaborare cu Rodica Pandele), București, 1993; Și Domnul a zis
ANGHEL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285369_a_286698]
-
critic (în colaborare cu Rodica Pandele), București, 1993; Și Domnul a zis, București, 2003. Ediții: Al. O. Teodoreanu, Hronicul măscăriciului Vălătuc, postfața edit., București, 1992, Un porc de câne, București, 1992; M. Eminescu, Aur, mărire și amor, Craiova, 1992; G. Dem. Teodorescu, Basme române, București, 1996 (în colaborare). Antologii: Au mai pățit-o și alții, București, 2001. Repere bibliografice: Al. Piru, Un dosar critic, L, 1993, 11; Nicolae Manolescu, Habent sua fata..., RL, 1993, 13; Claudiu Constantinescu, Ghid pentru retrăire, RL
ANGHEL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285369_a_286698]
-
Cele mai multe articole cuprindeau informații agrotehnice și economice. Alături de acestea au apărut însă și unele de interes mai general, cu subiecte istorice, scrise de D. Bolintineanu și Gr. G. Tocilescu, sau consacrate literaturii, datinilor, moravurilor și credințelor populare, scrise de G. Dem. Teodorescu. Revista a publicat multă literatura, aleasă pentru a corespunde gustului cititorilor de la sate. Au fost reproduse câteva dintre poeziile și traducerile lui I. Heliade-Rădulescu, incepand cu Zburătorul. Un alt poet consecvent republicat era pașoptistul I. Cătina, căruia i se
ARHIVA RURALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285445_a_286774]
-
sămânță (A milagrosa semente), traduction et avant-propos par Mihaela Ghițescu, préface par George Gană, Minerva, Bucarest, 1981. BLAGA, Lucian, Poeme (Noihmata), traduit par Dimon Rendis-Ravanis, préface par Aurel Martin, Minerva, Bucarest, 1981. BLAGA, Lucian, Zum Wesen der rumänischen Volkseele, aus dem Rumänischen übersetzt von Julis Draser ; eingeleitet von Dumitru Ghișe ; herausgegeben von Mircea Flonta, Minerva, Bucarest, 1982. BLAGA, Lucian, Manole meșter : Dráma, forditotta és az utószót irta Markó Bella, Kriterion Bukarets, 1984. BLAGA, Lucian, Nebeski dodir [Brajevo pismo], traduit par Adam
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Mihaela Ghițescu, préface par George Gană, Minerva, Bucarest, 1981, 264 p. 1066 V. Lucian Blaga, Poeme (Noihmata), traduit par Dimon Rendis-Ravanis, préface par Aurel Martin, Minerva, Bucarest, 1981, 312 p. 1067 V. Lucian Blaga, Zum Wesen der rumänischen Volkseele, aus dem Rumänischen übersetzt von Julis Draser ; eingeleitet von Dumitru Ghișe ; herausgegeben von Mircea Flonta, Minerva, Bucarest, 1982, 271 p. 1068 V. Lucian Blaga, Manole meșter : Dráma, forditotta és az utószót irta Markó Bella, Kriterion Bukarets, 1984, 108 p. 1069 V. Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la Mărgineni-Munteni (în județul Bacău), săptămânal, între 17 februarie și 23 iunie 1902. Director: G. Marinescu. Revista publică sau reproduce poezii de Alex. St. Vernescu, G. Marinescu, N. Beldiceanu, Radu D. Rosetti, Const. Gh. Damaschin, Adrian Sulcină, D. I. Bonteș, Gheorghiu Dem., N. A. Bogdan, Gr. Lupu, Corneliu Moldovanu. Republicări sunt și poezia Numai una de G. Coșbuc sau transpunerea lui St. O. Iosif din Petöfi, Soarele. De remarcat un început de traducere din Odissea, semnat de Hristian N. Țapu și multă literatură
DOINA DOINELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286812_a_288141]
-
Murărașu, București, 1971; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, II, Cernăuți, 1875; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; J. Urban Jarník, Andrei Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, București, 1885; ed. îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1968; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Mihail Canianu, Poezii populare. Doine culese și publicate întocmai cum se zic, Iași, 1888; Victor Onișor, Doine și strigături din Ardeal, Iași, 1890; Enea Hodoș, Poezii poporale din Banat, I, Caransebeș, 1892; Ștefan Munteanu
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
CURENTUL ROMÂNESC (CORRIENTE RUMÂNO), revista apărută la Buenos Aires între 24 iulie 1949 și martie 1950 lunar în primul an, bilunar sau trimestrial în cel de-al doilea. Director: Dem. Dumbrăveanu; redactor: Vasile Posderca. Este redactată în limba română și spaniolă. Articolul-program, formulat în spiritul unui apel adresat românilor din exil (Români!), indică echidistanta față de grupările și partidele politice. Sunt enunțate, tot aici, intențiile și scopul editării C.r.: „Vrem
CURENTUL ROMANESC (CORRIENTE RUMANO). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286589_a_287918]
-
DACIA, publicație apărută la București lunar, între februarie și mai 1931. Director: C. Popescu-Pasăre; prim-redactor: Dem. Rădulescu. Revistă „de propagandă culturală” cu orientare tradiționalistă, D. își propune „redeșteptarea sentimentului național și moral în cultură”. Publică portrete de personalități istorice (Traian, Decebal), maxime, cugetări; menționează ultimele volume apărute la Editura Cartea Românească, între care Însemnări din războiul
DACIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286647_a_287976]