727 matches
-
Câțiva chiar replicară: „Poftim, iată, aveți și legitimațiile noastre de călătorie...” Și deasupra lui Noimann zbură un nor de frunze, pe care curentul stârnit de mișcarea trenului Îl Împrăștie pe coridor. Arătându-l cu degetul și izbucnind Într-un râs dement, piciorul Își Îndreptă pe frunte tricornul cusut din frunze de arțar, după care, făcând stânga-mprejur, o rupse la fugă pe coridor. Medicul se luă după el. În spatele lui alerga, agitând biletele În mâini, o Întreagă ceată de oameni beți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
merită cunoscuți“. Își rezervase ziua de mâine, vineri, pentru a-mi demonstra splendoarea care era Lista. Eu tot mai așteptam să se Întâmple ceva, pentru că nu reușeam să accept până la capăt că Kelly era chiar femeia de o bună dispoziție dementă care părea a fi, dar până acum Își menținuse optimismul neabătut la capacitate maximă. Și chiar dacă nu cred că Will Îi lăsase vreo șansă de a alege În privința angajării mele, părea sincer fericită să mă aibă acolo. Investisem patru zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
am vorbit cu Philip și cred că a Înțeles că, dacă e gazda evenimentului, n-ar trebui să dea pe gât sticle Întregi de votcă, să pipăie pubere și să consume droguri pe față sau Într-o uitare de sine dementă. Nu pot garanta că va respecta regulile, dar te asigur că a fost măcar informat care sunt acestea. —Ei, doar vom fi cu toții acolo ca să ne distrăm, nu-i așa? Deci dacă Philip vrea să se și distreze puțin, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
dai bani la pariori tuciurii când ai putea plasa pariurile la el - fără nici un fel de dobândă. Zicea că numai tâmpiților le place pericolul, dar ție-ți place și nu ești tâmpit. Zicea că nu știe dacă ești curajos sau dement. Înțelegi ceva de-aici? Buzz văzu cuvintele rostite de Audrey înscrise pe piatra lui de mormânt, înghesuite bine, ca să încapă toate. Îi răspunse sincer, fără să-i pese cui îi va povesti tânăra spusele lui: — Domnișoară Anders, eu mă expun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
mierlit-o în tranșeele de la Guadalcanal, comandantul lui de escadron i-a trimis lui Buzz o scrisoare. Ultimele cuvinte ale fratelui mai mic sunau cam așa: „Spune-i lui Turner că-i mulțumesc pentru revistele porcoase și pentru sandvișuri”. Tâmpit, dement, sentimental, lunatic, idiot. Dar faptul că o sărutase pe Audrey Anders era și mai grav. Buzz opri în parcarea de la Primărie, transferă tot numerarul în cutia de gogoși și urcă în biroul lui Ellis Loew. Când intră, îi văzu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
prin baruri. Cine e înalt, cărunt, între două vârste și are o obsesie pentru mușcături? Și va trebui să-i întrebați pe cei de la Comisia pentru Eliberări Condiționate despre eventualele cazuri de deținuți eliberați din închisorile pentru indivizi violenți și demenți. Vreau ca Griffith Park, South Central și zona în care a fost aruncat trupul lui Goines să fie cercetate din nou, la sânge. Breuning gemu. Niles deschise gura pentru prima oară: — Vrei cam multe, Upshaw. Știi asta? Danny se aplecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
a înhățat revolverul și l-a pitit sub pernă. PAGINĂ NOUĂ CAPITOLUL DOUĂZECI ȘI UNU În sala de așteptare de la azilul de nebuni se găseau mese și canapele de plastic în culori reconfortante: verde ca menta, albastru metalic, galben pal. Acuarelele demenților atârnau pe pereți, pictate cu degetul și înfățișând o galerie de personaje selectate aleatoriu, cum ar fi Iisus Hristos, Joe DiMaggio și Franklin D. Roosevelt. Danny se așeză. Îl aștepta pe Cyril „Cy” Vandrich. Era îmbrăcat ca Ted Krugman: blugi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de fapt despre el. El e slab, iar Claire e forța lui. Se apropie și mai mult și atacă plin de îndrăzneală: — Am citit într-un ziar de scandal că Hartshorn fusese interogat pentru o serie de crime. Niște asasinate demente. Au fost uciși câțiva homosexuali pe care-i cunoștea. Loftis se întoarse cu spatele, pretinzând că are un atac de tuse. Penibil de fals. Claire intră în pielea actriței din rolul secundar: se aplecă spre el, întorcându-și chipul de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ce nu trebuia atins și îi dădu drumul. Femeia se duse direct la un birou de lângă scări, luă un registru și i-l aruncă. — Pe întâi, patru și paisprezece Reynolds a fost aici, sub ochii mei și ai altora. Ești dement dacă crezi că ar putea omorî pe cineva, iar cele scrise aici o demonstrează. Mal luă registrul, îl răsfoi în grabă, apoi i-l aruncă înapoi. — E un fals. Nu știu ce înseamnă acele semnături, dar numai a ta și a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
plac mexicanii, iar Dudley nu-i înghite. — Destul de subțire, șefu’. — Dudley e nebun! Ce mama mă-sii mai vrei? Buzz îl strânse pe partenerul lui de braț. — Ușor, băiete! Ascultă acum la mine. Am avut o mică conversație cu mama dementă a lui Coleman Masskie. Tipa are o serie de copii cu tați diferiți și nu știe care al cui e. Coleman a plecat de-acasă la sfârșitul toamnei lui ’42. Fura, îi plăcea jazzul și lucra la un laborator dentar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
câțiva pași de el. Cohen era o țintă perfectă, dar cei șase martori prezenți îi anulau șansa loviturii. Buzz zise: — Presupun că asta-nseamnă că poziția mea de paznic e kaput. Nu, Mick? Tipul arăta în egală măsură jignit și dement. — Scârbă de creștin căcănar! Sugător de pulă! Comunistule! Câți bani ai primit de la mine? Câți bani ai primit la intervenția mea, ca să mi-o tragi așa mi-ai tras-o? Buzz zise: — Prea mulți, Mick. Nu-i un răspuns inteligent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
în fluxul de mașini din amurg. Intersecția dintre 106 și Avalon se găsea în inima districtului Watts: fiecare colibă acoperită cu carton grudronat avea capre și găini în curtea de dincolo de gardul de sârmă ghimpată. Buzz își imagină că negrii demenți le sacrificau în ritualuri voodoo și poate chiar îl invitau și pe Coleman la o tocăniță de wolverine și o noapte de jazz îndrăcit. Apoi văzu o serie de luminițe albăstrui pâlpâind la intrarea unei clădiri. — Trage pe dreapta. Văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
suna în fiecare seară pe Audrey în Ventura, turnându-i tot soiul de povești despre Rio și Buenos Aires, de unde guvernul american nu te putea extrăda, iar Mickey era prea zgârcit ca să-și trimită oamenii acolo. Se frământa cu cel mai dement plan de făcut bani din întreaga lui carieră în L.A., întrebându-se dacă va scăpa cu viață, ca să poată cheltui suma câștigată. Asculta muzică country, iar Hank Williams și Spade Cooley îi stârneau senzații teribile. Îi era un dor îngrozitor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
goană după primul colț. Dar imediat ce nu-i mai vede pe bărbați, nu se mai poate abține. Picioarele-i abia mai ating pământul. Inima îi bate puternic în piept. Oamenii din Amritsar îl urmăresc trecând pe lângă ei, cu un rânjet dement pe față. Se înviorează subit. Nici nu se mai gândește la omul de pe jos, fiecare pas pe care-l face îl duce din ce în ce mai departe, încă un metru spre un alt spațiu, proaspăt și curat. Nu trebuie decât să se depărteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
și nu intră în interesul discuțiilor despre artă opinia celor care când aud de romane cu subiecte din lumea țărănească exclamă: A, iar țărani? De ce iar țărani? întrebăm la rândul nostru. E mai interesant cu cerșetori, idioți, vagabonzi, estropiați sau demenți? Nici asta nu mai e nou după Faulkner și Becket, și la urma urmei după Dostoievski și Gogol, care au tratat și mai înainte aceste subiecte. Dacă un scriitor ar ține seama de prejudecățile curente, ar ajunge să nu mai
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
după care le abandonară, fiind prea greoaie, și-și scoaseră săbiile. Încăierându-se, desprinzându-se apoi, cădeau, se ridicau iarăși și se băteau la nesfârșit, în propria lor luptă personală. În sfârșit, unul îi zbură celuilalt capul. Cu zbierete aproape demente, învingătorul o luă la fugă după camarazii săi din unitatea principală, dispăru din nou în miasma de fum și sânge și, atins de un glonț rătăcit, căzu mort înainte de a-și fi putut ajunge din urmă propria armată. Kyutaro răgușise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de la Studii Liberale care să nu fie obsedat, pervers sau revoluționar roșu, iar o bună parte dintre ei erau toate trei la un loc. — I-auzi, i-auzi! spuse șeful Catedrei de Inginerie Mecanică, la ale cărui strunguri un elev dement făcuse câteva bombe artizanale. Domnul Morris reacționă violent: — Sunt de acord cu dumneavoastră că unul sau doi dintre asistenții noștri au fost... ă... puțin cam prea zeloși din punct de vedere politic, dar resping imputarea care i se aduce... — Haideți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
replică Gaskell. Scrabble de-a adevărul. Mă-ntreb de ce nu facem atunci o ședință terapeutică de grup. Să lăsăm să iasă la iveală adevărul gol-goluț. Eva se folosi de O ca să scrie ONEST. Gaskell continuă cu TÎRFĂ, iar Sally scrise DEMENT. — Minunat! comentă Gaskell. Cartea Revelațiilor alfabetice. — Măi copil-minune, zău că mă omori! zise Sally. — Du-te și te internează, îi replică Gaskell, strecurându-și mâna pe coapsa Evei, în sus. — Ține-ți mâinile acasă! zise Eva și îl împinse cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
legat de cine erau porcii. în fine, informația că la prânz Wilt ceruse în mod special să i se aducă două plăcinte cu carne de porc și chiar specificase firma Sweetbreads sugera pe de o parte o formă de canibalism dement care se putea potrivi cumva cu ceea ce Wilt spunea că făcuse, dar - pe de altă parte - părea să ducă lucrurile mult prea departe. în mintea inspectorului explodă cuvântul „provocare”, mai ales că după episodul cu păpușa gonflabilă Flint devenise foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
alta a mesei lungi, din capătul holului. Candelabrul din centru a dispărut în întuneric. Colțul domestic e luminat doar de globul alb, ca un reflector proiectat deasupra feței de masă albe. Tacâmuri argintate, șervete, pahare mari, pahare mici, sunetul lor dement, subțiat, de cristal, farfurii mici mari adânci... parcă și Tolea mănâncă. Din când în când se schimbă farfuriile, felurile. Vasile ridică șervetul căzut lângă scaun. Tolea își îndreaptă spinarea, Vasile îi așază șervetul pe genunchi. Cinci, zece minute, un veac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
râvnise dintotdeauna. În sfârșit, alături, fără martori. Destul o scânteie și gata, așteptarea va fi răsplătită, în sfârșit. În sfârșit, se afla la un pas de neverosimila clipă. Să-i spună altceva, orice, altele sunt gândurile, dulcissima, ascultă-mi pulsul dement, bubuind, ca tam-tam-ul junglei, ropotul rapid și feroce al sângelui care duduie în cinstea adoratei! Emilia nu auzea sau auzea altceva, continua să zâmbească, îngăduitoare. „Tu, tu ești diavolul! Nepăsarea și bucuria ta, nepotolite... Tu, nimfa răscoaptă, iapa în călduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
vom accepta să fim înlocuiți, așa, cu una cu două. Nu, nu, reluăm idila, scumpă doamnă. Curând, curând. Povestea de ieri va deveni povestea de mâine. Curând, curând. Da, asediul trebuia reluat, va găsi puterea. Mai ingenios, mai stăruitor, mai dement, va găsi puterea... Doamnă dragă, duduiță, coniță scumpă, să vedeți ce mi s-a întâmplat ieri în trenul spre Barcelona. Noapte, ger. Trenul murdar, neîncălzit, ca la noi, un frigider. Nu știu dacă ați trecut prin asemenea situații, când devenim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
peste alții. Dominic zvâcni, amețit, orbecăind lângă canapeaua scundă. Nervii rupți, dintr-odată. Auzea, undeva, vârtej de voci alertate, aripi sticloase de păsări ciocnindu-se și un șuierat scârțâit lung, ondulat, subțiat, vicios. Apoi, acum, cascadă de hohote vesele, roșii, demente, clopoțeii, clopoțeii, cabaretul diavolului. Izbuti să coboare de pe îngusta canapea uzată. Se îndrepta orbit spre spre spre, spre niciunde. Nu era nimeni, țipenie în toată casa. Numai scârțâitul acela lung prelung al ușilor de la dulapuri, iarăși și iarăși. Țiuiau lung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
și inteligent, în detrimentul celui slab și blând. — O argumentație necruțătoare, Nathan. Dacă faci un pas mai departe, o să ajungi să-mi spui că Stalin ar trebui respectat ca un om plin de măreție. — Stalin a fost un tâlhar, un criminal dement. Eu vorbesc despre instinctul de supraviețuire, Tom, despre voința de a trăi. La orice oră din zi sau din noapte, îl prefer pe pungașul descurcăreț blegului evlavios. Poate nu joacă mereu conform regulilor, dar măcar are temperament. Iar când dai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
gând să mă sărute ? Oare să-l sărut eu ? Nu. Nu. — Lui Pete Îi plăceau mult păianjenii, spune brusc. Erau animalele lui de casă. Păianjenii mari și blănoși. Și șerpii. Pe bune ? Mă strâmb. — Un dement. Era un tip absolut dement. Expiră adânc. — Încă... te mai gândești la el, spun șovăind. — Da, mă gândesc foarte des la el. Urmează un alt moment lung de tăcere. În depărtare, aud un grup de oameni care pleacă de la Antonio’s, vorbind tare În italiană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]