1,019 matches
-
masivul lui șevalet în spinare. Îmi spune: n-am fost niciodată bolnav. Pictura lui e una vesperal-melancolică. La Iași, Craiu, marcat o viață de-o maladie cronică, spunea de tînăr: o să mooor, o să mooor. Făcea o pictură foarte stenică. La demisol, bătrîna care mai avea o lună ca să facă suta. N-a mai apucat. În tinerețe, dactilografă, îi cunoscuse pe Sadoveanu, pe Topîrceanu ș.a. Deasupra patului, portretul ei, frumoasă! făcut de un maestru al picturii, Nicolae Popa, pe alt perete, niște
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
relieful local, atît de marcat încă de un mandarinat pe cît de prăfuit, pe atît de discreționar.. Și sugeram implicarea vocilor tinere. Aseară, ieșind din clădirea atelierelor din Armeană, pe lîngă mine au trecut cîțiva juni spre atelierele lor de la demisol. Ei bine, toți aveau lipite pe gură benzi izolatoare și doar gîngureau. Era un joc pornit, probabil, dintr-un vernisaj... alternativ, dar mi-a venit să-l convertesc în simbol. Unul descurajant, deocamdată. Pe fondul unei tot mai pronunțate amnezii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
manevrate, atinsese pempantul bust, producînd catastrofa... Incalificabilul Catul! Cu Baba, întîlnirile erau tușate cum altfel! de rictusul său paralizant (și bonom în aceeași măsură). Pe cînd nu aveam încă atelierul spațios de-acum, încropindu-mi-l într-un cotlon al demisolului clădirii din Armeană, sîntem vizitați de Baba, venit într-un juriu. Nu-mi pot reprima orgoliul de-a reproduce momentul în care, arătîndu-i pînza la care lucram, îi și divulg titlul: Nuntă la Dorohoi. Cu specificul destul de șarjat al tîrgului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la dumneata, la tine, deloc.// La douășpe ziua mă simt cel mai bine./ Creierul meu lucrează-n acord. Își pune mănușile/ își pune livreaua de protocol./ Creierul meu care atârna spre sălile de disecție/ sau de ședințe,/ rebelii, hormonii din demisol.” Odată cu Șaizeci și nouă de poezii de dragoste (1982), volum urmat de Niagara de plumb (1984), Emisferele de Magdeburg (1987), de antologia Fereastra în zid (1988) ș.a., textul se încarcă de tensiuni subversive, ca în cazul oricărui poet adevărat de la
CRASNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286479_a_287808]
-
apoi se îndreaptă?... Hohotul de râs al lui Kasser stârni de această dată nu numai ecouri. De după un colț se auzi sunetul sec al încărcătorului unei arme cu proiectile. Se aruncară instantaneu la pământ și se rostogoliră la adăpostul unui demisol dezafectat. Așteptară înfrigurați să se deschidă focul asupra lor. Liniștea nopții era tulburată doar de zgomotul îndepărtat al unei muzici bizare. ― Hai să mergem, spuse Mos într-un târziu. Probabil că ni s-a părut. ― Am stat ascunși, ca niște
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
maidane etc. Nu alta va fi existența eroilor „ținutului de verdeață și răcoare”, recte România, văzută ca un cavou în care se fac nuntiri sângeroase. Aurel (Relu) Golea are 35 de ani și locuiește în Bucureștii lui 1989, într-un demisol din Bariera Vergului, unde face pe fochistul pentru a-și putea scrie „romanele vieții: vor fi cu totul treizeci și șase de cărți, conținând fiecare între două sute cincizeci și șase sute cincizeci de pagini.” Andrei Ilieș fusese student la medicină, lucrase
ALDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285233_a_286562]
-
prin forțarea lor, iar, dacă există, se recomandă ca ele să fie realizate din cărămizi de sticlă, cărora li s-ar putea adăuga măsuri suplimentare (cadre metalice) de protecție. 5. Sălile cu calculatoare nu se recomandă să fie amplasate la demisolul clădirii. Locul ideal de amplasare începe cu parterul, el fiind cel mai lejer mod de accesare din punctul de vedere al personalului, dar și de eventualii intruși, motiv pentru care etajul 1 este cel mai sigur. 6. În interiorul centrului trebuie
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
îi mai dădeau o legumă sau o bucată de pâine. Dormea pe unde apuca, de regulă, tot prin piață, alături de cei care păzeau marfa și mai făceau un foc pentru a nu îngheța. Doamna Mladinescu s-a gândit că la demisolul casei sale există o cămăruță unde l-ar putea adăposti, așa că, ajungând acasă, l-a băgat pe Costică mai întâi în baie, deoarece nu era spălat de câteva luni și era murdar și plin de păduchi. I-a dat cu
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
să se mute și ei la București pentru a fi mai aproape de fiica lor. Casa din Craiova a fost vândută. Noul proprietar a cumpărat casa, dar le-a pus în vedere să-l evacueze pe Costică din micuța cameră de la demisol. Domnul Mladinescu i-a explicat lui Costică el si familia lui vor părăsi orașul, încurajându-l și asigurându-l că o să-i găsească un alt domiciliu, a cărui chirie se va plăti atât din munca lui, cât și din ceva
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
și împărțirea pe la prieteni și cunoștințe a câtorva obiecte ce erau de prisos, au uitat de Costică, crezând că este plecat pe la vreun loc de muncă. Înainte de plecare, vrând să-l mute la noul domiciliu, domnul Mladinescu a coborât la demisol căutându-l pe Costică. Ușa camerii lui s-a deschis cu un scârțâit lugubru și domnul Mladinescu a încremenit în capul ușii. De o grindă din tavan atârna trupul fără suflare a lui Costică. Frosa Era o zi caldă de
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
Marsh. ― Mă tem că În momentul de față n-avem nimic mai tradițional să vă arătăm. Îl conduce pe un culoar alb și câteva trepte În jos, pe o scară deschisă. Și acum, când pășesc În camera de zi de la demisol, Începe să se Învârtă și capul domnișoarei Marsh. Cu un zâmbet larg, care-i dezvăluie o vastă porțiune de gingie superioară iepurească, cercetează tenul lui Milton, părul, pantofii. Se uită din nou la formularul completat de el pentru căutarea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
completat de el pentru căutarea de locuință. ― Stephanides. Ce fel de nume e acesta? ― Grecesc. ― Grecesc. Ce interesant! Gingia superioară se arată din nou și domnișoara Marsh notează ceva În carnețel. Apoi Își continuă turul casei. ― Cameră de zi la demisol. Seră lipită de zona sufrageriei. Și, după cum puteți vedea, casa are o mulțime de ferestre. ― Ba chiar este toată o fereastră, domnișoară Marsh. Milton se apropie de geam și privește curtea din spate. Între timp, la câțiva pași În spatele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
începe țipătul? Pe promenadele monoloagelor și pe aleile corale din Londra West urlătorii cântă și cântăreții urlă. Ele înfruntă respirația gurilor de aerisire ale saloanelor cu jocuri electronice deschise peste noapte, ale supermarket-urilor nopții, ale instalațiilor de încălzire din demisolurile noptaticului oraș. La fel ca locurile pe care le bântuie, urlătorii funcționează douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru, zi și noapte, non-stop. Ei nu închid niciodată. Femeia cu picioare bronzate - Doamne, ce putere are - care zace prăbușită prin ganguri, la toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
facă din nou baie și am norocul să o văd. Ideea era că m-a zăpăcit și trebuie neapărat să-i vorbesc. Credeam că pot fi la fel de bun ca instrumentul acela. Patrulam și în seara aceea pe lângă geamul băii de la demisol. Și chiar s-a aprins lumina, doar că fereastra nu mai era deschisă. Am dat s-o împing cu piciorul, dar era zăvorâtă. Mi se părea că deslușesc umbra femeii mișcându-se prin cameră. Spumegam ațâțat, neputincios, umilit de destin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
fiind construită în întregime din blocuri de piatră. Edificiul a mai servit și ca loc de refugiu, în cazul în care în mănăstire ar fi pătruns dușmanii”<footnote Ibidem, p. 30 footnote>. Această construcție edificată în parte pe subsol și demisol și peste tot parter și etaj, amplifică și adaptează programul caselor fortificate din secolele al XVI-lea și al XVII-lea întâlnită la reședințele voievodale. Duca Vodă a conceput întregul complex ca o mănăstire cetate, susceptibilă de a folosi domnilor
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și de confort. Are abateri, cum ar fi fațada care cuprinde un spațiu fără ferestre la parter, iar la etaj, ferestrele lipsesc în partea stângă de pe fațada principală din cauza scării din zid care coboară la apartamentul doamnei. La subsol și demisol, sistemul bolților este permanent prezent. Ne rețin atenția ancadramentele de la intrări și ferestre, executate din piatră fasonată și frumos decorată. Ingenios a fost realizat și sistemul legăturilor pe verticală prin elementele de scară interioară de la parter la etaj, sau accesul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
prezent. Ne rețin atenția ancadramentele de la intrări și ferestre, executate din piatră fasonată și frumos decorată. Ingenios a fost realizat și sistemul legăturilor pe verticală prin elementele de scară interioară de la parter la etaj, sau accesul direct la subsol și demisol. În partea dreaptă, la nivel cu tainițele se găsesc pivnițele, care au sub ele în subsol alte pivnițe ce se întind pe toată lungimea clădirii. Accesul la aceste două pivnițe se face printr-o scară care își are punctul de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
iatacul domniței se poate ajunge la o a doua încăpere pe care numai cel de casă o cunoștea, adevărata ascunzătoare pentru domnițe în caz de primejdie. Tot importante sunt și cele trei ascunzători situate între pardoseala ultimei cămăruțe și bolțile demisolului, la nivelul iatacului domniței, care erau destinate exclusiv a fi ascunzători pentru momentele când familia ctitorului era în primejdie. În peretele nord-estic al palatului se află o intrare cu chenare din piatră, care era acoperită cu un perete din scândură
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
primejdie. În peretele nord-estic al palatului se află o intrare cu chenare din piatră, care era acoperită cu un perete din scândură. Prin această intrare se pătrundea în alte trei încăperi construite de asemenea între ultimul rând de bolți ale demisolului și parter. „În aceste încăperi se putea ajunge și de pe terasa casei prin îndepărtarea unei lespezi de piatră care, acum, este blocată”<footnote Vasile Nacu, op. cit., p. 568 footnote>. Modul în care sunt costruite aceste tainițe denotă cele mai minuțioase
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
fiecare pas iluzia că se culcase ori căzuse pe asfalt. Aici, biblioteca cu cărțile aplecate amenințător una spre alta e atât de mare, încât, din pat, am impresia că toată casa e înclinată (probabil o avea dreptate Vasile, vecinul de la demisol, care m-a sunat aseară la zece... să-mi spună că tot blocul nostru de pe strada Domniței stătea înclinat pe direcția nord-sud. La ora aia din seară, Sile m-a sunat la telefon și pe mine și pe vecinii de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
dintre acele Întreprinderi care, În țările anglo-saxone, se numesc vanity press. Cifră de afaceri foarte ridicată, cheltuieli de gestiune inexistente. Garamond, doamna Grazia, contabilul zis și director administrativ În colivia din fund și Luciano, expediționarul invalid, În magazia imensă de la demisol. „N-am Înțeles niciodată cum reușește Luciano să Împacheteze cărțile cu o singură mână”, Îmi spusese Belbo, „cred că se ajută cu dinții. Pe de altă parte, nu Împachetează cine știe ce: expediționarii editurilor normale expediază cărți către librari, În timp ce Luciano expediază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
După aceste expediții, mâncam întotdeauna bătaie. Cel puțin Marcela venea a doua zi vânătă la noi, dar la fel de veselă și gata să ia tocul de la capăt. Ea m-a învățat să ne jucăm de-a doctorul. Blocul nostru avea un demisol, spre care coborau câteva trepte, înainte să cotească spre ușa apartamentului; la demisol se afla o nișă cu o bancă. Acolo ne jucam. De jocul nostru nu trebuia să știe nimeni. Datorită lui am aflat, tulburați, că eu și Marcela
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
vânătă la noi, dar la fel de veselă și gata să ia tocul de la capăt. Ea m-a învățat să ne jucăm de-a doctorul. Blocul nostru avea un demisol, spre care coborau câteva trepte, înainte să cotească spre ușa apartamentului; la demisol se afla o nișă cu o bancă. Acolo ne jucam. De jocul nostru nu trebuia să știe nimeni. Datorită lui am aflat, tulburați, că eu și Marcela nu eram la fel, că, dincolo de îmbrăcăminte, există diferențe ciudate între toate fetele
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
o urâm cu toatele pentru că ne strică somnul în fiecare noapte. Paula vorbește noapte de noapte, în somn, cu mama ei. Țipă, se agită, îi aduce aminte cum se purta cu ea când era mică. Trăiseră doar ele două într-un demisol, o femeie fără bărbat și o fetiță care trebuia să suporte toate isteriile mamei sale, pe care o oprise de câteva ori, în ultimul moment, să nu-și taie venele cu lama. Și azi-noapte Paula a tot delirat, patul Mirei
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
al dracului de cunoscută. Nu, nu mai putea fi vorba de o coincidență. O dată la o mie de ani cineva, apăsând clapele la întîmplare, putea reproduce o scară muzicală de zece sunete, dar acum era altceva. Plecă preocupat și în demisolul său își revăzu însemnările din conservator cu privire la muzica arhaică. De câteva ori reluă la saxofon (marea lui dramă era lipsa unei pianine, pe care oricum n-ar fi avut unde s-o pună) cele câteva fraze ale melodiei, care la
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]