456 matches
-
Datele prelucrate conform schemei menționate, chiar dacă cuprind toate materialele aflate la dispoziția Direcției a II-a de Lichidare precum și materialele predate C.P.C.C. nu pot fi considerate în nici un caz definitive, întrucât o bună parte dintre materiale a dispărut atât în timpul demobilizării din 1918, cât și transportul frontului român în Crimeea, în 1919. Din această cauză, multe bunuri atât ale unor depozite, cât și ale unor unități ale armatei au rămas neinventariate și nu au fost incluse în datele menționate. Ținând seama
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
informații pot avea, de asemenea, o importanță mare la convorbirile cu România, deși ele au doar un caracter informativ. Mai trebuie remarcat că în tabloul general al datoriilor României nu au intrat materialele privind bunurile predate sde armatele noastre (la demobilizare), organizațiilor obștești, instituțiilor orășenești și de plasă, mănăstirilor, populației ș.a.m.d., aceste materiale au rămas neprelucrate și de aceea n-au putut fi incluse în tabloul general. Tot așa cum nu au fost incluse în tabelul general documentele în limba
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pentru noi. Iată dife ritele articole care ne încremeniră: [1. Dobrogea cedată în întregime, lăsându ne cu o cale comercială la Mare prin Constanța. 2. Rectificarea fruntariilor cu Ungaria, luându-ne trecătorile și coama munților. 3. Concesiuni economice Germaniei. 4. Demobilizarea armatei, în parte imediat, în totalitate îndată ce va fi subscrisă pacea cu Rusia. 5. Libera trecere prin Puterile Centrale a ofițerilor-instructori, aliații noștri. 6. Pacea trebuia parafată până la 19 martie.] (Ediția a II a, 1996, p. 153. ) Era așa de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
candidatura de deputat marghilomanist la Gorj. Chiar Rădulescu-Motru, profesor universitar, directorul revistei care în 1915 pleda intrarea în război, își uitase internarea la Săveni și ceruse un mandat în Camera aleasă sub ocupație. Aceste alegeri ocupau toată administrația, până și demobilizarea încetase. Marghilomaniștii și carpiștii se combăteau pe față, nu se înțelegeau decât în ura în contra liberalilor și mai ales a Brătienilor și în neprevederea scurtei lor vieți ca parlamentari. D. Emil Petrescu plecase la moșie, încetase lupta, liberalii se abțineau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
interogațiilor, contrucțiilor interjecționale etc.); desemnarea destinatarului (prin folosirea alocutivelor de adresare, aparținând "tipului vocativ"); solicitarea ca destinatarul să-și asume statutul de alocutor (solicitarea de participare la interlocuțiune prin folosirea elementelor aparținând "tipului imperativ") − (b) prezentarea; (c) menținerea contactului; (d) demobilizarea verbală 4. 3. ALOCUTIVE INTERJECȚIONALE 5 În paginile de față, ne vom ocupa de unele formațiuni din româna actuală încadrabile, în mod tradițional, în categoria interjecțiilor alocutive 6. Materialul lingvistic consultat relevă faptul că interjecția ocupă o poziție privilegiată în
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
sferei de utilizare și evoluția proprietăților enunțiative ale formei prezentative; − vom încerca să prezentăm funcțiile comunicative (valorile pragmatice) ale unor alocutive hortative, numite de noi de mobilizare (care realizează o ofertă pentru îndeplinirea unei acțiuni − prin varianta tipică hai) și demobilizare verbală (care au funcția de frânare sau atenuare a unei acțiuni a alocutorului − printr-una dintre variantele tipice: stai)8 în limba română actuală.9 Menționăm faptul că multiplele așa-zise valori semantice ale formațiunilor discutate "survin de obicei în urma
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
arate roadele. (EZ, 14.V.2008) Cristian Tudor Popescu (jurnalist): Dar acest partid nu va mai conta pe scena politică activă, cum nu va mai conta, iată, un alt partid, PRM (EZ, VI. 2008). 3.2. Alocutive de mobilizare și demobilizare verbală Cu alt prilej (Manu Magda 2003a) afirmam faptul că progresia comunicării se realizează printr-un efort continuu și alternativ de mobilizare și demobilizare a interlocutorilor cu ajutorul unor mijloace specifice, lingvistice și non lingvistice, care diferă de la o cultură și
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
mai conta, iată, un alt partid, PRM (EZ, VI. 2008). 3.2. Alocutive de mobilizare și demobilizare verbală Cu alt prilej (Manu Magda 2003a) afirmam faptul că progresia comunicării se realizează printr-un efort continuu și alternativ de mobilizare și demobilizare a interlocutorilor cu ajutorul unor mijloace specifice, lingvistice și non lingvistice, care diferă de la o cultură și de la o limbă la alta, variind în funcție de context, interlocutori, canal 26. Vorbitorul își anunță intenția de a realiza un anumit act de limbaj prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
stai (la imperativ având și valoare de interjecție) − care are funcția de frânare sau atenuare a unei acțiuni a interlocutorului (stai, lasă). Fenomenul coincide parțial cu ceea ce în lingvistică este desemnat ca întrerupere 55. În continuare, ne vom referi la demobilizarea verbală ca întrerupere marcată, indusă de o schimbare de roluri solicitată (sau, în anumite cazuri, de semnalarea explicită a intenției de cedare a dreptului la cuvânt)56. În timp ce hai(de) exprimă, prototipic, necesitatea și nerăbdarea locutorului de implicare a alocutorului
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
sau conjunctiv hortativ) care îi este asociată contextual, stai exprimă în sine o semnificație mult mai clar conturată și, în consecință, mai restrânsă (dedusă din sensul prototipic formulat de dicționar 57), ceea ce îi limitează contextual posibilitățile funcționale. Stai exprimă ideea demobilizării bruște, dar parțiale (nu induce ideea de încheiere), contracarând mișcarea continuă imprimată enunțurilor de hai. Sensul amintit este întărit și de asocierea, aproape obligatorie, pentru funcția în discuție (demobilizare verbală) cu formațiuni de tipul puțin (stai puțin devine o structură
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
dicționar 57), ceea ce îi limitează contextual posibilitățile funcționale. Stai exprimă ideea demobilizării bruște, dar parțiale (nu induce ideea de încheiere), contracarând mișcarea continuă imprimată enunțurilor de hai. Sensul amintit este întărit și de asocierea, aproape obligatorie, pentru funcția în discuție (demobilizare verbală) cu formațiuni de tipul puțin (stai puțin devine o structură stereotipizată, utilizată, nu numai în limba actuală vorbită, ci și în varianta ei scrisă). Forma de întrerupere pe care o induce stai în conversație (spre deosebire de termină, gata sau lasă
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
altă funcție decât cea prototipică (contribuie la structurarea discursului, marcând începutul unei replici în dialog sau o secvență de citare/enumerare sau evidențiază anumite roluri argumentative). Interjecțiile hortative ocupă un loc important între elementele care au funcția de mobilizare și demobilizare verbală: hai(de) este interjecția prototipică a acțiunii lingvistice, stai tinde să devină interjecția prototipică a reacției în româna actuală. Pendularea hai-stai, cu funcție de "solidarizare/disociere", ocupă o poziție pragmatică importantă în exprimarea sintagmei interacționale minimale acțiune/reacție în limba
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
formalitate (transcrise), au fost utilizate (inclusiv pentru exemplificările din gramatici și dicționare) texte literare care inserează replici dialogate, simulând (verosimil) comunicarea orală autentică. 2 Cf. terminologia sociolingvistică interacțiune verbală personală/tranzacțională în Ionescu-Ruxăndoiu, Chițoran (1975: 285). 3 Înțelegem prin mobilizare/demobilizare acțiunea de convocare/anulare a prezenței la cuvânt intreprinsă de către interlocutori în cadrul conversației. (cf. Manu Magda 2003a). 4 Pentru descrierea diferitelor tipuri de alocutive, vezi, între altele, GALR II: 883−897, precum și (Manu) Magda (2004). 5 Pornind de la funcțiile pe
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
a arătat că interjecția constituie un suport verbal în general preferat de româna vorbită pentru exprimarea anumitor sensuri pragmatice (mai ales în unele variante regionale și socio-culturale); cf. Manu Magda (2003a). 8 Pentru o încercare de tipologizare a mobilizării și demobilizării verbale cf. Manu Magda (2003). 9 Categoria alocutivelor de adresare a fost tratată pe larg în bibliografia de specialitate: cf. Rusu (1959), Manu Magda (2004) , Ghiga (1999), precum și GALR II: 737−738 și 746−747; 883−895. 10 Prezentarea lingvistică
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
indiferent de modalitatea specific-culturală de realizare a demarajului conversațional, enunțul mobilizator "vorbește" și enunțul demobilizator"taci!" (orice început de replică conține ideea de exprimare verbală: "spune, răspunde, vorbește"). Conversația este, prin urmare, o acțiune continuă de mobilizare (sau automobilizare) și demobilizare verbală a interlocutorilor. 27 Cf. GALR I: 667. 28 Vezi GALR I: 671−673 și GALR II: 30−31. 29 "Caracterul de "enunțuri esențial exclamative" al interjecțiilor este în general marcat în plan suprasegmental"(GALR II: 969) 30 În opinia
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
RF (Arhiva Politicii Externe a Federației Ruse), fond 0125, op. 33, mapa 129, dos. 21, ff. 1-5. Pentru acest episod delicat din istoria politică și militară românească vezi și Dinu C. Giurescu, Guvernarea Nicolae Rădescu, ed. cit., capitolul X, „Desființarea, demobilizarea și dezarmarea forțelor armate române din interior”, pp. 287-302; Idem, România `n al doilea război mondial, ed. cit., capitolul 9, secțiunea 3, „Dezarmarea și neutralizarea completă a armatei române din interior”, pp. 261-264. Nicolae Rădescu, op.cit., p. 113; Constantin Sănătescu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pentru articolele și schițele expediate de pe front cotidianului „Românul”. Evadează și se stabilește în România. Colaborează la „România Mare” și „Tribuna”. În 1916, la intrarea țării în război, se înrolează ca voluntar și ia parte la bătălia de la Mărășești. După demobilizare va fi redactor la „România nouă”. Editează la București gazeta „Banatul” (mutată ulterior la Lugoj). De-a lungul carierei a mai iscălit Roman, C.R.M., Cassian, Bănățeanu, Pribeag. Bolnav de tuberculoză, moare la numai douăzeci și nouă de ani. În volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288286_a_289615]
-
doar din scrisoarea testamentară, deja amintită, către Ion Codreanu, din 1930. Pe de altă parte, "ezitările" din Sfatul Țării în orientarea spre România se datorau și faptului că încă zeci de mii de tineri basarabeni erau înrolați în armata țaristă, demobilizarea acestora fiind obținută cu eforturi "diplomatice" extrem de dificile (Șerban Micloveanu). Mai mult de atât, țărănimea, majoritară zdrobitor în Basarabia și care conservase caracterul românesc al provinciei, se afla sub influența lui Țiganko, "revoluționarul de profesie", un comunist fanatic, care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
comun, reforma agrară, iar în 1921 se vor reuni în cadrul "Internaționalei Verzi". Războiul a mai provocat și o altă schimbare majoră în țările industrializate înlesnind intrarea femeilor pe piața mîinii de lucru, situație care nu a revenit la "normal" după demobilizare, căci pierderile umane au mărit diferența de număr între cele două sexe. În 1911, existau în Germania 49,3 % bărbați și 50,7 % femei. Zece ani mai tîrziu, proporția trece la 47,6 % bărbați și 52,4 % femei, ceea ce se
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
drum comercial până la Constanța; subordonarea economică a României de către Germania, care controla industria, comerțul finanțele, resursele de petrol și cereale, navigația pe Dunăre și porturile fluviale; Austro-Ungaria își mărea teritoriul până pe crestele Carpaților (5.600 km2 cu 170 de state); demobilizarea armatei române. -Pacea de la București a fost ratificată de Parlamentul de la Iași, dar nu a fost promulgată de regele Ferdinand I (fiind un act nul din punct de vedere juridic). -Deși în luna mai situația părea favorabilă Puterilor Centrale, contraofensiva
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Roxana Covrig Partidului Mișcarea Populară a avut o ședință cu scandal din cauza politicienilor nemulțumiți de prezidențiabilul Cristian Diaconescu. Potrivit realitatea.net, la ședința Comitetului Executiv Național al partidului, lideri ai PMP au reclamat o demobilizare a filialelor din cauza lipsei de performanță a candidatului la Președinție, Cristian Diaconescu. Elena Udrea a încercat să calmeze spiritele, însă președinții filialelor au cerut o ședință a Colegiului Director pentru marți, 19 august, în care se va pune în discuție
Candidatura lui Diaconescu la Președinție se clatină? Ședință cu scandal în PMP by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21393_a_22718]
-
Vedetele de televiziune dezbrăcate, cântăreții ce behăie amorf sub lumina reflectoarelor, starurile de-un sfert de sezon, concursurile de plajă menite să te cretinizeze instantaneu, țâpuriturile deocheate între așa-ziși/ zise prezentatori/ oare de talk-show-uri, pe scurt, întreaga industrie a demobilizării și descurajării gesturilor civice funcționează din plin. O bucurie strepezită, ca de sfârșit de lume, în care scenele deșuchiate de alcov alternează cu nu mai puțin deșuchiatele epistole prim-ministeriale pare nota dominantă a unei Românii grotesc-estivale. S-ar putea
Nu da șagă dă tunuri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12552_a_13877]
-
printre codașii sondajelor în ceea ce privește alegerile prezidențiale. El acuză că aceste sondaje despre care spune că fac parte dintr-un război psihologic împotriva PDL. Se încearcă inducerea sentimentului fals a unor ierarhii inexistente în politica românească. Le transmit celor care încearcă demobilizarea simpatizanților că nu vor reuși. Sondajele reale arată că PDL este pe primul loc pe partea dreaptă a politicii, iar rezultatele alegerilor ne vor ajuta în coagularea forțelor de dreapta pentru a sprijini un candidat unic la președinția României", a
Prezidențiabilul PDL acuză sondajele de opinie. "Sunt trucate!" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30501_a_31826]
-
pe care Vă rog să o votați, - nu facem decât să așezăm, drept simbol, în fața tuturor cetățenilor acestui oraș, indiferent de originea lor, pe acela, care ca soldat în tranșeele păcii, - cum spune un mare francez, - n-a cunoscut încă demobilizarea, pe marele soldat al omenirii, care alături de alți oameni de stat luptă din toate puterile pentru triumful păcii și căruia nu numai noi românii, ci toți apărătorii păcii și civilizației îi datorăm mai mult decât îi putem da. Trăiască Dl
Agenda2005-37-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284186_a_285515]
-
știm, obiectul Rusoaicei. Unicul paragraf consacrat neîncetatului bombardament al aruncătoarelor de mine și traiului „de cârtiță bătută până-n fundul vizuinii” pare să anunțe faptul că adevărata viață a lui Mihai Aspru e, cum ar spune Kundera, în altă parte... La demobilizare, rămas singur pe lume - mama i-a murit între timp și ea de inimă rea -, hoinarul de odinioară vinde casa părintească și, după plecarea nemților, ia drumul Bucureștilor. Deși nu figurează oficial printre eroii cărților lui de căpătâi, Julien Sorel
Haimanaua, dulcineea și maestrul by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5166_a_6491]