6,757 matches
-
populației îmbătrânite, ceea ce încearcă să traducă noțiunea de "speranță de viață în stare de bună sănătate"... Să mai menționăm problema, evident conexă, a viitorului sistemelor de pensionare. Principalul pericol provine, în ambele cazuri, din dezechilibrul în creștere (de origine pur demografică) între populația activă și populația de peste 60 sau 65 de ani. "Raportul de dependență" (populație în vârstă / populație la vârsta activă) se va dubla în majoritatea țărilor europene în această primă jumătate a secolului al XXI-lea (astfel, în Franța
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
urgentă de-a lungul viitoarelor decenii. Provocări ce vor reprezenta tot atâtea probleme pentru societate.... În acest context, mai mult sau mai puțin neliniștitor sau nociv în ochii unora, Franța ocupă o poziție relativ excepțională și favorabilă. În afară de un trecut demografic care a situat-o în fruntea majorității evoluțiilor importante din ultimele două secole (reducerea fertilității în secolul al XIX-lea, malthusianismul anilor 1930, intensitatea fenomenului baby-boom de la 1945-1965...), iată că, în prezent, Franța este aproape singura țară europeană care oferă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
-o în fruntea majorității evoluțiilor importante din ultimele două secole (reducerea fertilității în secolul al XIX-lea, malthusianismul anilor 1930, intensitatea fenomenului baby-boom de la 1945-1965...), iată că, în prezent, Franța este aproape singura țară europeană care oferă o anumită vitalitate demografică pentru care multe alte țări bogate, și nu dintre cele mai mici (Germania, Austria, Marea Britanie, Italia, Japonia, Suedia...), ar putea-o invidia, în special având o rată a fertilității totale atingând, respectiv depășind, cifra 2. Numărăm în prezent în Franța
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
că, începând din 2001, Franța își asumă anual, și doar ea singură, două treimi din sporul natural la nivel european (Aglietta, Blanchet și Héran, 2002). Și pe lângă aceasta pare să acționeze în favoarea unei noi conștiințe de sine: procentul de creștere demografică se mărește (ritmul creșterii populației s-a amplificat cu 50 % în metropolă, trecând de la 0,39 % pe an între 1990 și 1999 la 0,58 % între 1999 și 2004) și, în 2050, populația franceză ar putea atinge 75 de milioane
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
2003, iar Franța a contribuit la creștere cu 211 000 de persoane, cu alte cuvinte, cu cvasi-totalitatea! Ceea ce ar crea, dacă această evoluție se confirmă, o tendință de dramatizare a multor exerciții prospective anterioare... (Feltin, 2005); (Samuel-Lajeunesse, 2005). * * * Această evoluție demografică generală induce deci provocări la care vor trebui să răspundă societățile cunoscute ca bogate în viitoarele decenii. Prima dintre aceste "noi provocări demo-economice" (prima parte a lucrării) provine dintr-o inevitabilă apăsare a greutății demografice asupra populației adulte. Roland Granier
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
2005); (Samuel-Lajeunesse, 2005). * * * Această evoluție demografică generală induce deci provocări la care vor trebui să răspundă societățile cunoscute ca bogate în viitoarele decenii. Prima dintre aceste "noi provocări demo-economice" (prima parte a lucrării) provine dintr-o inevitabilă apăsare a greutății demografice asupra populației adulte. Roland Granier, autorul acestei introduceri, îi face relatarea în capitolul I, centrat în principal asupra populației franceze, apoi, împreună cu Martine Robert, lărgește demonstrația îmbătrânirii ansamblului populației europene, în capitolul II. Philippe Barthélemy tratează apoi, în capitolul III
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
în principal asupra populației franceze, apoi, împreună cu Martine Robert, lărgește demonstrația îmbătrânirii ansamblului populației europene, în capitolul II. Philippe Barthélemy tratează apoi, în capitolul III, despre "demografia locurilor de muncă" și ne amintește că șomajul și "locul de muncă" (stocuri demografice) formează împreună populația activă, subansamblu al populației totale. În acest sens, evoluțiile demografice fundamentale (fertilitate, îmbătrânire, mișcări migratorii) se traduc prin fluxuri care reacționează cu forță asupra acestor stocuri și induc, de asemenea, evoluții structurale (vârstă, sex) condiționând puternic contextul
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
populației europene, în capitolul II. Philippe Barthélemy tratează apoi, în capitolul III, despre "demografia locurilor de muncă" și ne amintește că șomajul și "locul de muncă" (stocuri demografice) formează împreună populația activă, subansamblu al populației totale. În acest sens, evoluțiile demografice fundamentale (fertilitate, îmbătrânire, mișcări migratorii) se traduc prin fluxuri care reacționează cu forță asupra acestor stocuri și induc, de asemenea, evoluții structurale (vârstă, sex) condiționând puternic contextul general al activității economice. În sfârșit, evoluțiile demografice care nu încetează să se
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
totale. În acest sens, evoluțiile demografice fundamentale (fertilitate, îmbătrânire, mișcări migratorii) se traduc prin fluxuri care reacționează cu forță asupra acestor stocuri și induc, de asemenea, evoluții structurale (vârstă, sex) condiționând puternic contextul general al activității economice. În sfârșit, evoluțiile demografice care nu încetează să se afirme de peste trei sau patru decenii nu pot rămâne fără efect asupra creșterii și prosperității economice. Începând de aici, două chestiuni de primă importanță se impun: mai întâi, cea a luării în considerare (foarte fluctuantă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
se afirme de peste trei sau patru decenii nu pot rămâne fără efect asupra creșterii și prosperității economice. Începând de aici, două chestiuni de primă importanță se impun: mai întâi, cea a luării în considerare (foarte fluctuantă în trecut) a variabilei demografice în analiza economică; apoi, cea a impactului îmbătrânirii asupra perspectivei economice a acestui secol aflat încă la început, perspective cu atât mai importante cu cât doar o ameliorare (cantitativă și calitativă) a performanțelor economice ale acestui secol ar permite să
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
noastre (publice și private) de solidaritate și de prevedere, dezvoltării lor și/sau perfecționării lor. Philippe Barthélemy, în capitolul V, amintește oportun de susținerea și atenția de care, mai mult ca niciodată, trebuie să beneficieze politica familială, ale cărei efecte demografice nici nu mai trebuie demonstrate. Martine Robert abordează apoi, în capitolul VI și în capitolul VII, celelalte două mari sisteme de solidaritate ale noastre: pensionările și sănătatea. Subliniază, de asemenea, reușitele lor din trecut (în special în cazul francez), marcând
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de solidaritate ale noastre: pensionările și sănătatea. Subliniază, de asemenea, reușitele lor din trecut (în special în cazul francez), marcând și limitele lor actuale și reperează marjele de manevră de care mai pot ele dispune, în ciuda unui context de evoluție demografică neliniștitor. La sfârșit, Philippe Barthélemy, în capitolul VIII, analizează lucrările contemporane care privesc "solidaritatea între generații", privată și publică, și identifică abordările care fac posibilă ideea că îmbătrânirea, în special în dimensiunea sa de longevitate crescândă a indivizilor, va conduce
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
probabil la perfecționarea, în viitoarele decenii, a acestui tip de solidaritate. O concluzie a lui Roland Granier, de natură sintetică, căci rezumă esențialul analizelor de pe parcurs, încheie lucrarea. Prima parte Noile provocări demo-economice Capitolul I Structuri pe vârste și dependență demografică Îmbătrânirea populației va fi desigur caracteristica majoră a demografiei mondiale pe parcursul acestui secol. Dar ea va prezenta cea mai mare intensitate în Europa. Deși atinsă, Franța, de care ne interesăm în mod special în acest capitol, poate nu va figura
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
care ne interesăm în mod special în acest capitol, poate nu va figura printre țările cele mai lovite. Acest fenomen major al timpului nostru merită o atenție specială (Partea I). Dar să ne temem de această îmbătrânire înseamnă în termeni demografici să ne interogăm asupra unor sarcini suplimentare, care rezultă pentru adulți și mai ales pentru cei activi. Această noțiune de sarcină demografică (ce se va extinde la sarcină demo-economică în capitolul ulterior) se cere precizată și oarecum aprofundată în termeni
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
timpului nostru merită o atenție specială (Partea I). Dar să ne temem de această îmbătrânire înseamnă în termeni demografici să ne interogăm asupra unor sarcini suplimentare, care rezultă pentru adulți și mai ales pentru cei activi. Această noțiune de sarcină demografică (ce se va extinde la sarcină demo-economică în capitolul ulterior) se cere precizată și oarecum aprofundată în termeni retrospectivi, ca și în termeni prospectivi (Partea a II a). Îmbătrânirea populației: caracterizare, măsurare și relativizare În domeniul demografiei, conceptul de "îmbătrânire
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
adesea, într-un mod concurențial: la ora actuală, în cea mai mare parte a țărilor (în special a celor bogate) îmbătrânirea se produce de sus și de jos. Astfel, diverse țări europene, importante datorită puterii lor economice și mărimii lor demografice (Germania, Marea Britanie, Italia, Austria, Suedia...), se găsesc astăzi într-o situație foarte neliniștitoare, în sensul combinării în doze puternice a celor două tipuri de îmbătrânire. Graficul 1 Piramida vârstelor în 2050, ipoteze de fertilitate Sursa: Situl INED, http://www.ined
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cu atât mai problematică, cu cât ea pare să solicite foarte puțin atenția responsabililor politici, a opiniei publice sau să agite mijloacele media. Sauvy nota: "Acul cel mic al ceasornicului este cel mai important, dar el pare imobil. Încetineala fenomenelor demografice le mărește consecințele, ascunzându-le atenției contemporanilor implicați" (Sauvy, 1992, p. 5). Oricum ar fi, în Europa, doar Irlanda, și în mai mare măsură în Franța, opun unei importante îmbătrâniri prin partea superioară o fertilitate care, neputând să o reducă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
permanente, de peste două secole, a speranței de viață. În ceea ce privește îmbătrânirea prin partea inferioară, ea pare, în prezent, aproape sub control în Franța, dar se manifestă încă puternic în majoritatea țărilor Uniunii Europene actuale. Să revenim, pentru câteva momente, asupra tendințelor demografice franceze ale ultimilor șaizeci de ani și asupra a ceea ce ne putem aștepta pentru viitorii cincizeci de ani. Unei etape de reîntinerire (1946-1970 sau 1975), i-a succedat o etapă de dezvoltare a grupelor de adulți (1970 sau 1975 aproximativ
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
a combinat cu o tendință de lungă durată (prelungirea duratei de viață) pentru a ajunge la situația actuală și la neliniștile pe care le provoacă. Să notăm, mai întâi, că cele mai multe și mai puternice suprapuneri au fost consecințele acestor valuri demografice: primele "generații pline"1 de după război au intrat pe piața muncii încă din 1964 sau 1965; primele pensionări ale acestor clase au survenit începând cu 2005-2006 (fără a număra ieșirile la pensie anticipate impuse de conjunctura economică scăzută și de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
facilitate numeroase ieșiri la pensie la vârsta de 60 ani (în loc de 65). Și în acest domeniu, multe dispoziții ale politicii de gestiune socială a șomajului par să fi fost luate la grabă, fără a se ține suficient seama de perspectivele demografice care totuși se profilau deja în ultimele decenii ale secolului al XX-lea și, mai mult încă, de riscurile de ireversibilitate (sau de reversibilitate dificilă) a multor decizii luate atunci. Așa cum just s-a menționat, multe dezbateri actuale relativ la pericolele
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
problema repartiției muncii și a veniturilor în decursul vieții, care trebuie modificată pentru a se adapta îmbătrânirii și unei sănătăți mai bune la orice vârstă a populației" (Dantec, 2002, p.4). Examinarea, retrospectivă și prospectivă, a evoluției fenomenelor de dependență demografică va permite să se precizeze această analiză. Tabel 5. Indicele de activitate pe grupe mari de vârstă Franța, 1975-2004 FEMEI Maxim Minim Media (1975-2004) 15-24 ani An 25-49 ani An 50 ani și mai mult An Împreună An 45,7
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
inactivi (adică 25 de persoane în total), vom putea rezuma realitatea scriind: P = 25, A' = 10, (J + A'' + S) = 15, și d = (J + A'' + S)/A' = 1,5. Aici, d reprezintă gradul, indicatorul, indicele sau procentul (terminologii concurente) de dependență demografică totală a inactivilor. El semnifică, într-adevăr, că în medie fiecare adult activ și ocupat are în sarcină 1,5 inactivi, în afara acoperirii propriilor nevoi sau că 10 adulți activi trebuie să răspundă de propriile lor nevoi ca și de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
bine adaptat analizei problemelor de finanțare a pensiilor și că adesea procentele de dependență sunt calculate prin referire la populația activă N (în locul populației adulte). Să mai precizăm că uneori este suficient, în funcție de disponibilitățile statistice, un "raport global de dependență demografică" (persoane la vârsta inactivității și a încetării activității/persoane la vârsta activității). Aceste fenomene vor fi de acum înainte studiate și precizate în termeni retrospectivi ca și în termeni prospectivi (orizont 2050). Evoluția indicelui de dependență începând cu 1900 Tabelul
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
celor 105 ani luați în considerare, ansamblul populației din sarcina adulților a progresat de la 0,29% pe an, efectivul acestora din urmă crescând și mai rapid (+ 0,54% pe an). S-a produs deci mai degrabă o ușurare a sarcinii demografice globale apăsând asupra adulților, pe termen lung. Tabelul 7 și graficul 2 prezentate mai jos dau o idee asupra evoluției anuale a indicelui de dependență pentru perioada 1968-2000. De data asta, procentele de dependență sunt exprimate prin referire la populația
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
tendințele preferate de INSEE și declară că Franța ar putea număra în 2050 cu unsprezece milioane de suflete mai mult decât s-a prevăzut, fie aproximativ 75 milioane de locuitori. Gilles Pison, director de cercetare la Institutul național de studii demografice (INED), înclină pentru această declarație. Două elemente explică emergența acestui punct de vedere: intensitatea mișcărilor migratorii (sold migrator anual net de două ori mai ridicat decât prevedea INSEE) și, mai mult, o fertilitate mult mai intensă decât se credea (indice
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]