1,109 matches
-
fertilitate, de nupțialitate, de divorțialitate etc. În același timp, elementele de teoria probabilităților sunt avute în vedere în elaborarea metodelor de prognoză a populației, cu un evantai foarte diversificat și care prezintă o importanță deosebită pentru activitatea economico-socială. Tot în demografie și-a găsit aplicabilitate modelarea matematică, după cum o gamă largă de metode de analiză, elaborate de demografie, au fost preluate cu succes de alte științe sociale. Fără a insista asupra aspectelor istorice legate de apariția demografiei ca știință, precum și a
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
în elaborarea metodelor de prognoză a populației, cu un evantai foarte diversificat și care prezintă o importanță deosebită pentru activitatea economico-socială. Tot în demografie și-a găsit aplicabilitate modelarea matematică, după cum o gamă largă de metode de analiză, elaborate de demografie, au fost preluate cu succes de alte științe sociale. Fără a insista asupra aspectelor istorice legate de apariția demografiei ca știință, precum și a termenului de demografie, trebuie totuși evidențiat faptul că acesta a fost folosit pentru prima dată în lucrarea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
activitatea economico-socială. Tot în demografie și-a găsit aplicabilitate modelarea matematică, după cum o gamă largă de metode de analiză, elaborate de demografie, au fost preluate cu succes de alte științe sociale. Fără a insista asupra aspectelor istorice legate de apariția demografiei ca știință, precum și a termenului de demografie, trebuie totuși evidențiat faptul că acesta a fost folosit pentru prima dată în lucrarea Eléments de statistique humaine ou démographie comparée (Paris, 1855) de către demograful și statisticianul Achille Guillard, după care „demografia descrie
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
găsit aplicabilitate modelarea matematică, după cum o gamă largă de metode de analiză, elaborate de demografie, au fost preluate cu succes de alte științe sociale. Fără a insista asupra aspectelor istorice legate de apariția demografiei ca știință, precum și a termenului de demografie, trebuie totuși evidențiat faptul că acesta a fost folosit pentru prima dată în lucrarea Eléments de statistique humaine ou démographie comparée (Paris, 1855) de către demograful și statisticianul Achille Guillard, după care „demografia descrie masele cu ajutorul numerelor...” În această parte introductivă
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
apariția demografiei ca știință, precum și a termenului de demografie, trebuie totuși evidențiat faptul că acesta a fost folosit pentru prima dată în lucrarea Eléments de statistique humaine ou démographie comparée (Paris, 1855) de către demograful și statisticianul Achille Guillard, după care „demografia descrie masele cu ajutorul numerelor...” În această parte introductivă a capitolului, rezervăm câteva rânduri unor noțiuni de bază utilizate în demografie: a) Populația<footnote Originea cuvântului populație trebuie căutată în latinescul populatio (devastare) sau de la depopulo (a depopula). În Franța, termenul
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
dată în lucrarea Eléments de statistique humaine ou démographie comparée (Paris, 1855) de către demograful și statisticianul Achille Guillard, după care „demografia descrie masele cu ajutorul numerelor...” În această parte introductivă a capitolului, rezervăm câteva rânduri unor noțiuni de bază utilizate în demografie: a) Populația<footnote Originea cuvântului populație trebuie căutată în latinescul populatio (devastare) sau de la depopulo (a depopula). În Franța, termenul population a fost folosit până la mijlocul secolului al XVIII-lea în sensul de „acțiune de a popula”. footnote> (umană) reprezintă
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
supuse observării statistice curente. Evenimentele demografice, fiind cazuri reale singulare, prezintă interes din punct de vedere medical, biologic, social și economic, dar ele nu permit desprinderea unor legități care guvernează populațiile, și de aceea nu constituie obiect de studiu al demografiei, luate individual; c) Fenomenul demografic definește masa (totalitatea) evenimentelor de același fel, înregistrate într-o anumită perioadă de timp. În funcție de natura evenimentelor demografice a căror masă o descriu, fenomenele demografice poartă denumiri specifice: − natalitate - masa născuților vii; − mortalitate - masa deceselor
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
reprezintă elementul de bază al potențialului economic al unei țări, cunoașterea aspectelor privind numărul, structura și evoluția acesteia în timp reprezentând practic punctul de pornire în fundamentarea opțiunilor de politică economică. Principalele surse de informații<footnote Pentru detalii, C. Mihăescu, Demografie. Concepte și metode de analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, pp. 38-42. footnote> pentru determinarea numărului și structurii populației sunt: − recensământul populației (în România s-au efectuat 13 recensăminte începând cu 1838 și până în 2012), formă principală de observare statistică
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
0-19 ani) - populația tânără; − 15-59 de ani (sau 20-64 de ani) - populația adultă; − 60 de ani și peste (sau 65 de ani și peste) - populația vârstnică. De asemenea, în practică se utilizează și alte intervale de grupare<footnote C. Mihăescu, Demografie. Conepte și metode de analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, p. 55. footnote>, în funcție de aspectul la care se referă: legislația muncii, vârsta școlară, vârsta fertilă, mortalitatea infantilă etc. De exemplu, pentru analiza fertilității, vârsta fertilă este cuprinsă între 15 și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
anumite servicii. Mediul rural (comune și sate) este acel mediu în care activitatea preponderentă este cea agricolă; este caracterizat printr-o mai mică densitate a populației și a fondului construit. În vederea determinării structurii pe medii a populației<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 108-109. footnote>, se utilizează, de asemenea, mărimile relative de structură: − ponderea populației urbane în totalul populației. Acest indicator, numit și rata de urbanizare, se bazează pe date globale, obținute în mod obișnuit cu ajutorul recensămintelor; este
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
mișcării naturale a populației Populația umană reprezintă un sistem complex, într-o continuă dinamică și transformare. Schimbarea permanentă a populației în timp este rezultatul influenței mișcării naturale (nașterile și decesele) și a mișcării migratorii (imigrările și emigrările)<footnote C. Mihăescu, Demografie. Concepte și metode de analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, p. 77. footnote>. Evoluția populațiilor umane este influențată într-o mare măsură de intensitatea cu care se manifestă fenomenul natalității. La rândul ei, natalitatea este potențial influențată de evoluția nupțialității
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea (masa) născuților vii în cadrul unei colectivități umane, delimitate în timp și spațiu. Pentru măsurarea dimensiunii acestui fenomen demografic se utilizează o mărime relativă de intensitate<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 159-160. footnote>, numită rata brută (sau generală) a natalității. Indicatorul exprimă numărul născuților vii la 1.000 de locuitori și se determină (de regulă) pentru perioada anului calendaristic. În situația în care se urmărește stabilirea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
un an calendaristic). Decesul este un eveniment foarte important, dacă avem în vedere faptul că toate persoanele dintr-o populație sunt supuse riscului de deces, este nerepetabil și este cel mai puțin influențat de celelalte evenimente demografice<footnote T. Rotariu, Demografia și sociologia populației. Fenomene demografice, Editura Polirom, Iași, 2003, pp. 53-54. footnote>. Principalele surse de informații folosite pentru studiul mortalității sunt reprezentate de statistica stării civile, completate cu cele provenite din anchete selective, special organizate asupra acestui fenomen. Pentru caracterizarea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
rândul persoanelor de sex masculin, respectiv feminin, într-o anumită perioadă de timp, la efectivul mediu al persoanelor de sex masculin și respectiv, feminin. Calculul ratelor specifice de mortalitate pe vârste a dus la descoperirea uneia dintre primele legități din demografie, și anume intensitatea mai ridicată a mortalității în cadrul populației masculine, comparativ cu cea feminină, fenomen denumit supramortalitate masculină. În mod obișnuit, pentru orice populație mm > mf la toate vârstele. Alături de caracteristica demografică sexul persoanei, vârsta este o altă caracteristică demografică
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
externă. Trebuie precizat faptul că la nivelul țării, făcând abstracție de mișcarea migratorie externă, totalul imigranților este egal cu totalul emigranților. Mișcarea migratorie a populației nu are caracter întâmplător, ea fiind determinată de factori de natură economică<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, p. 59. footnote> și în mai mică măsură de factori sociali, etnici, culturali sau politici. Mobilitatea spațială a populației influențează atât structura acesteia după diferite caracteristici, cât și efectivul (în sensul creșterii sau descreșterii). Migrația are
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
modern, afectat de o serie de schimbări ale societății industriale. Pentru Lefebvre, cotidianul și modernul reprezintă două instanțe care se presupun, se legitimează și se compensează reciproc. Prin faptul că substanța cotidianului este alcătuită din repetiții, rolul obiectelor și al "demografiei" acestora este unul care primează, subiectul fiind din ce în ce mai estompat. De asemenea, Lefebvre este interesat de relația dintre conceptul de cotidian și cel de filosofie; prin raportare la filosofie, viața cotidiană îi apare ca fiind non-filosofică, în timp ce în legătură cu viața cotidiană, viața
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fost urmată de "revanșa germană" pentru înfrângerile sale din Primului Război Mondial. Așa au apărut invaziile premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial. Astăzi avem terorism și riposte occidentale, mari migrații de oameni în căutare de surse de existență. România, cu o demografie în scădere, are circa două mii de militari în Afganistan și câteva milioane de civili la muncă în Italia, Spania și alte țări. O politică impopulară, nefavorabilă echilibrelor familiale și umane, adoptată și menținută de prea multă vreme de "guverne democratice
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
produs "o transformare structurală fundamentală a modelelor de recrutare", chiar dacă s-au înregistrat "schimbări semnificative" (Chiru 2010, 127). Obiectivele pe care ni le propunem sunt reprezentate de surprinderea caracteristicilor socio-demografice ale parlamentarilor români din perioada postdecembristă, identificarea schimbărilor produse în demografia parlamentară în această perioadă și corelarea lor cu performanța parlamentară raportată și la grupurile parlamentare. Demersul este structurat de două dimensiuni. Prima, își propune delimitarea cadrului conceptual, iar cea de-a doua este reprezentată de analiza propriu-zisă a datelor. În
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
din două considerente. Pe de o parte, pentru că oricum o parte din date nu sunt complete. În cazul unor "excluderi" ar fi rămas și mai puține date în analiză pentru anumite legislaturi. Pe de altă parte, am considerat că metodele demografiei se pot aplica și în descrierea și analiza unor "subpopulații" caracterizabile ca "sisteme demografice" (Trebici 1995, 3) cum ar fi structura legislativului. Aceasta, caracterizabilă prin "intrări" și "ieșiri", poate fi radiografiată prin caracteristicile socio-demografice ca vârsta, genul, apartenența la un
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a orașului, văzut ca un mecanism preponderent administrativ, și induce ideea de comunitate a orășenilor, cu anumite drepturi și obligații: istoria orașului coincide, astfel, cu cea a locuitorilor săi, iar autorul este preocupat să discute această realitate, cu trimitere la demografie, dar și la etnic, economic și social. În același registru al meritelor generale poate fi încadrată și încercarea de a stabili o tipologie, credibilă, a orașului în Moldova modernă, plecând de la procesul de formare urbană, care merge din medievalitatea românească
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
determinate de o serie de factori precum specificul cadrului natural, caracteristicile dezvoltării teritoriale în timp, specificul etnografic ș.a., (...) ce sunt puse în evidență prin trei elemente componente de bază: textura sau trama stadală, profilul urban vertical și tipul clădirilor”. Analiza demografiei băcăuane va fi realizată în comparație cu evoluția demografică a tuturor marilor centre urbane din Moldova - reședințele de județ - din dorința de a reliefa specificul etnic al orașelor moldovenești și de a sublinia eventualele performanțe ale creșterii numărului de locuitori ai Bacăului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu noțiunile de viață privată sau de timp liber (loisiră, de orientările spre studiul mentalităților colective și a imaginarului, de abordările în spirit pluridisciplinar - prin utilizarea anumitor instrumente metodologice preluate din științele socio-umane învecinate, precum sociolingvistica, geografia umană, semantica, psihosociologia, demografia istorică ș.a. -, am fost obligați să redescoperim axioma postulată de Fernand Braudel încă din a doua jumătate a secolului al XX-lea, conform căreia structurile cotidianului s-ar afla la limita dintre posibil și imposibil. În acest context, am fost
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a centrului parohial catolic de la Bacău în satul Călugăra, la mijlocul secolului al XVIII lea. Ulterior, ocupațiile militare și războaiele ruso-turce au desăvârșit acesta trend, creând, pentru multe dintre aceste așezări, premisele dispariției totale. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, nivelul demografiei băcăuane ajunge să atingă cote alarmant de scăzute: la mai bine de 350 de ani de la prima atestare documentară internă a localității, catagrafia din anul 1774 consemnează existența unui număr de numai 69 de familii (345 locuitori), mult sub nivelul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
recunoașterea proprietății private, stabilirea marilor boieri în oraș (conform datelor catagrafice, în anul 1832 în Botoșani trăiau nu mai puțin decât 124 de familii de boieri) cât și de creșterea comunității evreiești pe cale imigraționistă au asigurat un consistent spor al demografiei locale: 1803 - 4.505 locuitori, 1820 - aproximativ 7.000 locuitori, 1845 - 28.290 locuitori. Un exemplu spectaculos, prin manifestarea unei anumite precocități urbanistice, este oferit de orașul Târgu Ocna. În cazul acestei localități, evoluția aproape insesizabilă din perioada secolelor XVI-XVII
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pornește la cucerirea spațiului înconjurător, punând la dispoziția locuitorilor terenurile necesare construcției caselor. Se întruneau, astfel, condițiile necesare - nu și suficiente - pentru începerea construcției unui oraș. I. B. Structura etnică și evoluția demografică. Locul ocupat de orașul Bacău pe harta demografiei urbane din Moldova - a doua jumătate a secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea După cum am arătat în primul subcapitol al lucrării, trecerea de la perioada medievală la cea modernă a adus orașelor moldovenești cu funcția
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]