382 matches
-
Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 70 hectare. Actuala rezervație a fost la origine un parc care împrejmuia în 1700 Castelului Gyulay (mai târziu numit Castelul Ocskay). Rezervația naturală (numită colocvial și "Parcul dendrologic Simeria") cuprinde cea mai veche și valoroasă colecție de plante exotice și autohtone din România, cu peste 2000 de taxoni, într-un ansamblu peisagistic deosebit. Rezervația se întinde pe o suprafață de 70 ha, clasându-se astfel pe locul 3
Arboretumul Simeria () [Corola-website/Science/314571_a_315900]
-
c) elaborarea documentațiilor necesare obținerii acordurilor, avizelor și autorizațiilor aferente obiectivului de investiție, documentații ce stau la baza emiterii avizelor și acordurilor impuse prin certificatul de urbanism, documentații urbanistice, studii de impact, studii de trafic, studii/expertize de amplasament, studii dendrologice, alte studii necesare în vederea execuției obiectivului; ... d) expertizarea tehnică în cazul lucrărilor de modernizare sau consolidare la construcții existente ori pentru continuarea lucrărilor de construcții începute și neterminate; ... e) efectuarea auditului energetic pentru lucrări de creștere a performanței energetice a
ORDIN nr. 76 din 9 iulie 2015 (*actualizat*) privind regulile de eligibilitate aplicabile cheltuielilor în cadrul Fondului pentru securitate internă şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272883_a_274212]
-
Lacuri: Rezervații naturale Valea și cheile Bistriței, pornesc din munții Călimani, de la altitudinea de 1.562m și se întind pe 65km. Valea Repedea formează o rezervație vegetală complexă și se întinde pe 7km, printre formațiunile vulcanice ale munților Călimani. Parcul dendrologic Arcalia (la 17km vest de Bistrița, în apropierea satului Arcalia) - se întinde pe mai mult de 16ha și adăpostește peste 150 de specii de copaci provenind din diverse zone ale lumii (salcâm japonez, brad argintiu, molid caucazian etc). Stațiuni Etnografie
Județul Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/296649_a_297978]
-
pe lângă strada Libertății s-a amenajat un parc, care în perioada dualistă a avut numele de Parc Milenar, iar în perioada interbelică numele lui Mihai Eminescu. După cel de-al doilea război mondial, s-au creat Parcul Nicolae Bălcescu, Parcul Dendrologic din șanțurile Cetății și numeroase alte parcuri mai mici în noile cartiere. În prezent, Oradea este unul din puținele orașe din România cu multe spații verzi. Pe lângă micile și marile parcuri și zone verzi din cartierele rezidențiale ale orașului, există
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
rațele sălbatice (Anas platyrhynchos). Pădurea Mociar de la Solovăstru, aflată pe Valea Gurghiului - suprafață 48 ha - este inclusă în categoria IV conform criteriilor IUCN. Aici se află unii din cei mai bătrâni arbori din România, peste 700 de ani. În parcul dendrologic din Gurghiu aflat pe valea omonimă, alături de speciile autohtone, există și specii exotice de arbori din Australia, America de Nord, America de Sud, Japonia. Amenajarea parcului a avut loc în 1740 de către familia Bornemisza, în cadrul curții feudale de la Gurghiu. După anul 1989 economia județului
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
A fost construită în perioada 1247-1291, dezvoltând o basilică din sec. 9, distrusă parțial de mongoli la marea invazie din anul 1241, și se pare că la elaborarea planurilor inițiale a contribuit și arhitectul francez Villard de Honnecourt. Altele: Parcul Dendrologic "Dr. Ion Vlad", mocănița etc. Alba Iulia este înfrățită cu urmatoarele orașe: Municipiul Alba Iulia este înfrățit cu următoarele localități: Imagini
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
5,70 mp/locuitor nu acoperă necesarul față de un necesar de 16,50 mp/locuitor În partea Nord a orașului la limita intravilanului se află o zonă de pădure cu valoare ecologică și peisagistică cu regim special de protecție - parcul dendrologic - cu suprafața de cca 3,5 ha. Parcul din zona terenului de sport cu suprafață de cca. 2 ha cu specii de foioasă și rășinoase Hidrografic teritoriul orașului se încadrează în bazinul Crișurilor, subbazinul Ierului. Configurația hidrografică a localității este
Valea lui Mihai () [Corola-website/Science/297074_a_298403]
-
mică biserică baptistă, respectiv penticostală. Principala atracție a orașului este Festivalul „Zilele Salcâmului în Floare”, care are loc în al treilea week-end a lunii mai. Pădurile de salcâm, vânatul, turismul rural constituie un potențial turistic neexploatat împreună cu apa geotermală. Parcul dendrologic constituie o comoară ecologică. La Valea lui Mihai există investiții în lohn, cum sunt Ara Shoes Romania și Lloyd Shoes, firme care produc încălțăminte.
Valea lui Mihai () [Corola-website/Science/297074_a_298403]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,25%), dar există și minorități de romano-catolici (6,59%) și penticostali (4,6%). Pentru 7,73% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Parcul din Buziaș, cu o suprafață de 20 hectare, este un parc dendrologic cu multe specii rare de copaci, cel mai important fiind Platanul. Arhitectura stațiunii este în stil turcesc, bizantin, unic în România. Singurele promenade similare din Europa se găsesc în Karlovy Vary și în Baden-Baden. După ce informațiile referitoare la calitățile tămăduitoare
Buziaș () [Corola-website/Science/297095_a_298424]
-
câteva grupuri secundare ce se ridică spectaculos în monotonia nesfârșită a culmilor Obcinelor Mari. Legenda spune că aici era locul de refugiu al femeilor și copiilor din zona Solca, atunci când aveau loc invazii ale tătarilor. Localitatea are două parcuri, ambele dendrologice: parcul balnear al stațiunii balneoclimaterice (sau “Grădina de vară”), situat în sudul orașului, la intrarea dinspre Cacica; și parcul central, unde se găsesc monumentele Eroilor și “Halba de bere”. În imediata vecinătate a parcului central se află o berărie și
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
expertize științifice efectuate în 2013 de către biologul Ionel Lupu, vârsta probabilă a arborelui este de circa 540 ani (+-3%). Lupu și-a bazat expertiza pe analiza a două carote de lemn, extrase din arbore cu ajutorul unui burghiu Pressler. Un raport dendrologic eliberat în iunie 2014 de către Asociația Dendro-Ornamentală "Anastasie Fătu" Iași a constatat că teiul este afectat de cea mai periculoasă boală a speciei respective, "cancerul teiului", provocat sistematic de ciuperca xilofagă Trematovalsa Matruchotii sau "putregaiul galben". Cu toate acestea, arborele
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
România (ASOP) și Centrul de Resurse pentru Participare Publica (Bucuresti), cu sprijinul Asociației Dendro-Ornamentale "Anastasie Fătu" Iași, au trimis un mesaj ultimativ Primăriei Iași cu privire la ceea ce acestia au descris ca o situație critică a arborelui, recomandând o serie de măsuri dendrologice urgente. . La 14 iunie 2014, serviciile municipale ieșene, sub îndrumarea Asociației Dendro-Ornamentale "Anastasie Fătu" Iași, au purces la aplicarea unui tratament dublu, cu zeamă bordeleză împotriva ciupercii Trematovalsa Matruchotii și cu insecticidul Proteus (concentrație 0,03%), împotriva celor trei paraziți
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
rezistat comunismului, dar că nu înțelege de ce acum, "„când protejarea mediului este foarte importantă, copacii sunt tăiați cu sutele”". Acțiunea de protest a fost una de succes, stopând tăierea arborilor și declanșând o anchetă penală în acest caz. Un raport dendrologic independent a confirmat ulterior declarațiile profesorului Leocov și anume că majoritatea arborilor marcați nu prezintă un pericol public și nu ar trebui tăiați.
Parcul Expoziției din Iași () [Corola-website/Science/316684_a_318013]
-
în România în 1887, după ce urmase studii în Germania și Franța. Casa are un singur nivel, cu o terasă largă în fața unui salon mare, din care se deschid intrările în celelalte încăperi. În jurul conacului a fost amenajat un mic parc dendrologic constituit din arbori seculari de stejar, frasin, carpen, castan, tei, dar și alte specii rare de arbori și arbuști aduși din întreaga lume. În acest conac a locuit o lungă perioadă marele entomolog și membru al Academiei Române, Aristide Caradja (1861-1955
Conacul Caradja din Grumăzești () [Corola-website/Science/320989_a_322318]
-
tot ce mai rămăsese la conac. După instaurarea regimului comunist în România, în conacul Caradja a funcționat Primăria, Poliția, Casa de Nașteri, Biblioteca sau Poșta, iar clădirea a fost întreținută. După răsturnarea regimului comunist, începând din 1990, conacul și parcul dendrologic au fost revendicate în instanță de urmașii principelui Caradja, stabiliți în Germania. Astfel, instituțiile care funcționau în conac s-au mutat în alte clădiri, iar conacul a început să se degradeze. Primăria comunei Grumăzești a evitat să aloce fonduri pentru
Conacul Caradja din Grumăzești () [Corola-website/Science/320989_a_322318]
-
anexe și 2 ha de teren. Printr-un ordin emis de Ministerul Educației și Cercetării în 2005, li s-au retrocedat celor doi urmași conacul, construcțiile anexe și un teren de 1,5 ha. Din cauza faptului că terenul devenise parc dendrologic (datorită multitudinii speciilor plantate aici) și făcea parte din domeniul public, Primăria și Consiliul local Țibănești au refuzat să restituie terenul în natură. Moștenitorii solicitanților, Alexandra Maria Sturdza și Șerban Sturdza, au refuzat să primească oferta de un miliard de
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
Primăria și Consiliul local Țibănești au refuzat să restituie terenul în natură. Moștenitorii solicitanților, Alexandra Maria Sturdza și Șerban Sturdza, au refuzat să primească oferta de un miliard de lei vechi ca despăgubire pentru cele 1,5 hectare ale parcului dendrologic. Șerban Sturdza, urmașul lui Ioan Sturdza, decedat la 25 august 2005, a formulat o plângere în justiție prin care solicita anularea dispozițiilor Primăriei Țibănești. Încă din 2004, arhitectul Șerban Sturdza, președintele Ordinului Arhitecților din România, afirma că dorește să realizeze
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
mult, aceasta locuiește în același bloc cu el și, după ce o urmărește de câteva ori, descoperă că lucrează la aceeașă fabrică. Încântat inițial de coincidență, protagonistul realizează că, de fapt, femeia aparține altui timp - unul ideal. În timp ce vizitează un parc dendrologic de provincie, un bărbat filozofează pe marginea ideii că oamenii tind să imite comportamentul animalelor. Surprins, el descoperă la un moment dat că procesul are loc și invers: veverițele din parc își sculptează copacii în care viețuiesc pentru a semăna
Moara de apă () [Corola-website/Science/324180_a_325509]
-
hectare (20 holde). În timpul lui Tibor Karolyi moșia avea deja 100 de holde de pădure plantata și populată cu fazani (localnicii o numea fățănărie). Odată cu angajarea lui Iosif Prohaska, începe o perioadă în care este gestionat aspectul exterior și arealul dendrologic. Astfel, are loc amenajarea fântânii arteziene și a unui teren de tenis. În anul 1968 devine în mod oficial Parc dendrologic. În 1990 este transferat în proprietatea Universității "Vasile Goldiș" din Arad, peste patru ani devenind Grădină botanica. Ghid Arad
Castelul Csernovics din Macea () [Corola-website/Science/322548_a_323877]
-
o numea fățănărie). Odată cu angajarea lui Iosif Prohaska, începe o perioadă în care este gestionat aspectul exterior și arealul dendrologic. Astfel, are loc amenajarea fântânii arteziene și a unui teren de tenis. În anul 1968 devine în mod oficial Parc dendrologic. În 1990 este transferat în proprietatea Universității "Vasile Goldiș" din Arad, peste patru ani devenind Grădină botanica. Ghid Arad Guide, Arad, 2004
Castelul Csernovics din Macea () [Corola-website/Science/322548_a_323877]
-
Conacul lui Andrei Pommer, oficial - Conacul cu parc dendrologic al lui Andrei I. Pommer este un monument de arhitectură de importanță națională din satul Țaul, raionul Dondușeni (Republica Moldova), construit la începutul secolului al XX-lea. Conacul a fost construit pe terenurile din partea de sud ale satului, cumpărate de bancherul
Conacul Pommer () [Corola-website/Science/333815_a_335144]
-
inițial avea 46 ha și a fost amenajat de arhitectul-peisagist rus Ipolit Vladislavski-Padalko. Numai rețeaua de drumuri interioare cuprindea 15 km. Parcul reprezinta una dintre cele mai reușite lucrări ale peisagistului rus, fapt apreciat de societatea înaltă de atunci. Colecția dendrologica reprezintă circa 150 de specii de arbori, arbuști și liane, dintre care peste 100 de forme sunt exotice. O mare parte din parc a rămas în patrimoniul Colegiului agricol, care se află în subordinea Ministerului Agriculturii. În 2003 toată suprafața
Conacul Pommer () [Corola-website/Science/333815_a_335144]
-
nu s-au mai îngrijit plantele». Le-am promis că vin cu ai mei și rezolv problema"", explică botanistul. În jurul anului 1990, Leocov a primit sarcina de a încerca să reabiliteze Teiul lui Eminescu, la câteva decenii după primul tratament dendrologic al arborelui, efectuat în urma unei furtuni violente care a distrus axul principal al teiului. "„Am desfăcut plomba de beton. Tot lemnul era putred până jos. Am lăsat deschis ecranul rămas. Era un fel de mască de scoarță despre care nu
Mandache Leocov () [Corola-website/Science/333275_a_334604]
-
care au crescut și s-au strecurat pe lângă plombă, au ajuns, prin golul din trunchi, în pământ"", a precizat botanistul." " Leucov l-a criticat pe primarul Iașiului Gheorghe Nichita pentru ceea ce botanistul a descris ca o lungă tradiție de incompetență dendrologică și abuzuri ecologice săvârșite de administrația condusă de acesta. Reacționând la campaniile edilitare de retezare a coroanei arborilor din aliniamentele stradale și de tăiere rasă a sute de copaci din oraș, Leocov a sugerat în luna mai 2013 că ""este
Mandache Leocov () [Corola-website/Science/333275_a_334604]
-
dar a declarat că nu înțelege de ce acum, ""când protejarea mediului este foarte importantă, copacii sunt tăiați cu sutele"". Acțiunea de protest a fost una de succes, stopând tăierea arborilor și declanșând o anchetă penală în acest caz. Un raport dendrologic independent a confirmat ulterior declarațiile profesorului Leocov, și anume că majoritatea arborilor marcați nu prezentau un pericol public și nu ar fi trebuit tăiați. În anul 2008, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași a publicat un volum memorial dedicat botanistului
Mandache Leocov () [Corola-website/Science/333275_a_334604]