520 matches
-
nu fusese totdeauna așa, dimpotrivă. Aproape că nici nu o mai auzea, uneori - un zgomot de fond -, cînd, pornită, o ținea pe-a ei. În rest, numai de bine despre Rusoaică; poate faptul că se mai uita la filmele acelea deocheate i s-ar fi putut reproșa oarecum, dar cine nu se uita la acestea, sexul nu mai era tabu mai nicăieri În lume? O planetă emancipată, bunicuța știa și ea destule. Sau așa credea. Și cine de cine să se
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
limba sa de scârbavnic și, insinuîndu-se pe la colțurile buzelor, se preschimbau ba în sirop de fistic, ba în firimitură de baclava, fiindcă poseda tînguitură dulceagă, turbatul. De altfel, fără a se lăsa prea îndelung îmboldite, pe terasele blocurilor din cartierele deocheate Pantelimon și Colentina, pe deasupra cărora se promenada, nu mai pridideau să se ivească, la intuiție, țațe felurite, gătite ba în papuc cu talpa moale și capișonul de pluș, ba în rochițe de casă cu panglici și șiretlîcuri, în halate
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
se afla deja între gargarîcurile și mîncarîcul saloanelor Mărului de Aur. Unde, de la o anumită oră, ospătarii, loviți de băutură, aduceau tuslamamele, defilând în genunchi. Lăutarii, cu contrabasuri și țambaluri, mai crăpate ca sicriele, pârțâiau din buze la cuvintele mai deocheate ale șlagărelor, unele maimuțărite direct în engleză. Zburdau, pe acolo, vrafuri de chelnerițe gâdilicioase și moi ca franzelele, de nechezau și-i mardeau, de oha, cu frunțile de frapiere, pe acei dintre clienți care c-o mână încercau să le
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
perdea: Și când mai venii o dată, Găsii ușa descuiată, Maică, mamă, ce mai fată! Căci de la buric în jos, S-a văzut Tîrgu-Frumos! Și-n mijlocul târgului, Limba cocostârcului... Nașul o luase pe Lina de mijloc și-i șoptea glume deocheate. Roșioară bea, râzând de încurcătura ei. Cu o zi înainte, se gândea fata, ar fi umplut-o de sânge dacă ar fi auzit-o drăcuind și acum 3 lăsa pe străinul acela amețit de vin să-i povestească lucruri cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
alta care are legătură cu erosul. Atunci, de exemplu, cînd ibovnicii sînt Înăuntru ( În circiumă) și muierile așteaptă afară: „atuncea sînt Întunericimi, urmează vreme umedă și, cumva de nu va ploua din ceri, izvorăsc picăturile din ochi”... Previziuni ambigue, propozițiuni deocheate, Întunericimi suspecte! Anton Pann este cel dintîi care aduce În literatura imaginea unei conjugalități degradate. Eroina istorioarelor lui morale e, de regulă, muierea rea. Viața a făcut din Izolda o ființă infernală. Puterea ei de invenție În rău este nelimitată
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
teme să străpungă coasta lui Dumnezeu ascuns în natură. Avea dreptate Telesio! Cine a fost Telesio? Maestrul meu, un om care a îndrăznit să-l contrazică pe Aristotel. Te plictisesc, Căpitane... Într-o seară ploiasă, în timp ce marinarii chercheliți cântau ceva deocheat, Tommaso, fără să știe de ce, se simțise vânat, parcă împins pe buza prăpastiei. Se adresase căpitanului pentru a discuta, iar acesta, simțindu-i momentul de panică, îi spuse: Fii liniștit, Părinte, sunt un om de încredere al Regelui meu. Mi
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
afla în cercuri mai înalte (a nu se confunda snobismul cu arivismul). Românii de azi nu-și cunosc limba și o vorbesc cu dificultate. La posturile de radio și mai ales TV, în ziare și reviste, se folosește o limbă deocheată, plină de superlative, agramatisme, expresii strident populare, neologisme (barbarisme) de care nu avem nevoie, importate masiv (OK, target, brand, trandy, cool). Limba română este și victima prostiei: prostia care lecturează (nu citește), prostia care nu vede (vizionează), prostia care concluzionează
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
de la nouă case etc. Și creștinismul folosește cifra trei, de la Sfânta Treime, se face cruce de trei ori, se spune „Tatăl nostru” de trei ori ș.a. Se poate vorbi despre un sincretism 1 între creștinism și păgânism, în sensul că persoanei „deocheate” când nu avea cine să o descânte i se spunea „Tatăl nostru” de trei ori. Cei ce descântau în satele menționate nu doreau să fie răsplătiți cu bani. Pentru ca descântecul să aibă leac, trebuia să-i aduci ceva celui care te-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pregătire școlară su peri oară din partea unor cadre didactice - profesori într adevăr, iar pe deasupra și cu acces la diferite biblioteci și spectacole, iată-ne zic, sosiți îmbrăcați în costume naționale și cu cușme ca re m ai de care mai deocheate, în curtea unei clădiri școală care ni se pare deosebit de semeață., așteptând să intrăm - la ce? - la examene, să fim ascultați, notați, selecționați și poate desprinși pentru o vreme de cei de care, de fiecare dată, ne despărțeam atât de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
bine. Pentru acești nenorociți, unica salvare era o pirandă bătrână de la periferia orașului care le lua cu mâna toate durerile, numai după ce îi descânta de diochi în cărbune sau plumb topit. Cu tot talentul ei de a tămădui pe cei deocheați, din când în când apăreau și unele cazuri pe care nu le putea lecui cu una cu două. Așa se întâmplase și cu domnișoara Leba, lenjereasa cartierului; o candidată la căsătorie, încă frumoasă, subțirică, suficient de înaltă, cu sânii deși
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
zăceau haimanale trândave duhnind a transpirație. În șanțurile din preajma tavernelor, sforăiau bețivi. Erau bâzâiți de muște, atrase de putoarea țuicii. În apropiere, cârciuma mazacă se afunda sub apăsarea depravării. Un miros rânced răzbătea dinăuntru. De pereții ei, se rezemau muieri deocheate. Țineau în brațe pisici jigărite și aruncau ocheade. Își ascundeau chipul neîngrijit, boindu-se. Erau văpsite cu un strat gros de sulemeneală liliachie. Purtau la gât mărgele de sticlă, iar în picioare conduri. Pe acordurile duglișe ale unei lăute amețite
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
liră - iată un palmares uimitor, ce nu poate fi pus decât pe seama Virtuții. Chiar așa să fie? Pentru că biografia lui Heracle ni-l arată și comportându-se dezinhibat la ospețe, bând cantități mari de vin și plecând urechea la glume deocheate, ceea ce ar putea să însemne că a plecat și la brațul Fericirii, căreia nu-i va fi spus totuși Depravare! Lecția? Să refuzi închiderea în termenii alternativei, să recuzi obligația unei alegeri care exclude celălalt mod de existență, să vrei
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ajuta; a ajuta; ajutor; anotimp; a aprecia; a i se aprinde sufletul; atingere; baloane; binecuvîntare; bogăție; bomboană; bomboane; bucuria; bucurii; buget; bun; bunătate; burta; cadouri; calm; capace; ceaslov; chef; pe cineva; cîștig; clipe; colind; de copii; copilărie; Crăciun; dărui; degeaba; deocheat; dispus; bine dispus; dorință; dragoste; dulce; ei; elan; emoții; energie; entuziasm; entuziasma; entuziasmat; entuziast; eu; euforie; a exalta; examen; extaz; face fericit pe cineva; a face fericit; fain; fapte; fața; fericirea; festiv; de fiecare; frate; gest; idei; din toată inima
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
608)? Viziunea sumbră e dublată, din orgoliu, din speranță, poate chiar din credința în fatalitate, de convingerea că absența din istorie e o participare la sens, că suferința este acces la adevăr, că neantul legitimează, ca o temelie, lumea. Trecutul deocheat și înțelepciunea din urmtc "Trecutul deocheat [i înțelepciunea din urm\" Să fie Cioran un înțelept? Cum să fie înțelept un nihilist, nostalgic și cinic, un hipersensibil, histrion și locvace?! Oricum, cuvântul înțelepciune nu este unul dintre cele des folosite de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
orgoliu, din speranță, poate chiar din credința în fatalitate, de convingerea că absența din istorie e o participare la sens, că suferința este acces la adevăr, că neantul legitimează, ca o temelie, lumea. Trecutul deocheat și înțelepciunea din urmtc "Trecutul deocheat [i înțelepciunea din urm\" Să fie Cioran un înțelept? Cum să fie înțelept un nihilist, nostalgic și cinic, un hipersensibil, histrion și locvace?! Oricum, cuvântul înțelepciune nu este unul dintre cele des folosite de Cioran în corespondența sa. Totuși, e
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în apă, în care se descîntă; dacă cărbunii se lasă la fund, suferindul este deocheat, iar de vor sta deasupra apei, nu va fi. Ca să nu se îmbolnăvească copilul de deochi, să-i faci un benchi* cu cenușă albă. Femeile deocheate nasc cu greu. Spre a nu se deochea un copil, se ia pămînt de sub talpa mă-sii și i se face zbenghi în frunte cu această tină sau zbenghi cu scrobeală albastră. Pentru că deochiul mănîncă mațele deocheatului, de aceea trece
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cenușă albă. Femeile deocheate nasc cu greu. Spre a nu se deochea un copil, se ia pămînt de sub talpa mă-sii și i se face zbenghi în frunte cu această tină sau zbenghi cu scrobeală albastră. Pentru că deochiul mănîncă mațele deocheatului, de aceea trece prin el (are diaree). Gîndacii de mătase să se ascundă de vederea oamenilor, căci se deoache și mor. Cînd face săpun, se leagă de făcălețul cu care mestecă un fir roșu, ca să nu se deoache. Cei cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să se ascundă de vederea oamenilor, căci se deoache și mor. Cînd face săpun, se leagă de făcălețul cu care mestecă un fir roșu, ca să nu se deoache. Cei cu ochi verzi și sprîncene îmbinate deoache mai tare. (Gh.F.C.) Copilul deocheat se face bine dacă-i pui scuipat pe buric. (Gh.F.C.) Omul deocheat are dureri de cap, cască, îi țiuie urechile, varsă și are fierbințeli. (Gh.F.C.) Negustorii numără banii numai seara, iar jucătorii de cărți, numai după joc, ca să nu li
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a sta peteală - beteală piciorug - piciorong, cataligă piedică - legătura de la picioarele mortului pipăruș - ardei (iute) pișca (a) - a vătăma plămădeală - aluat pentru pîine plînsoare - boală la copii cu insom nii și plîns poamă - strugure poci (a) - a sluți pocit - flecar, deocheat pocriș - capac podbal - podbeal, podral, plantă podeală - tavan pogace - turtă de mă lai/grîu poiată - bucătărie de vară pol - monedă rusească polog - iarbă cosită întinsă pe brazdă popchișor - plantă porumbel - păducel, arbust sălbatic posteucă - lemn cu care se ridică și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vorba de Cioran în oglindă încercare de psihanaliză (Editura Trei, 2003), un opus pilduitor fie prin impostația științifică (psihobiografia) și seriozitatea lecturilor (peste 200 de surse consultate, între care, spre mirarea noastră, n-am găsit volumul Martei Petreu " Un trecut deocheat sau Schimbarea la față a României"), fie prin calitate scriiturii, ca să nu mai vorbim de necruțătorul rechizitoriu moral la care este supus în premieră Emil Cioran (1911 - 1995), mai precis biografia și opera sa în țară dar și la Paris
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
lui G. Călinescu sau Tudor Vianu. C. M. I., mereu suplu ca ținută și gândire, impunător, mereu elegant fără ostentație, instaura la masa acelor "întâlniri admirabile" o atmosferă de noblețe colocvială, de bricolage, din care nu era exclusă frivolitatea ceremonioasă sau deocheată, ironia, paradoxul, acele inimitabile jeux de mots, de un comic irezistibil, unele pline de noimă, miez și săgeți, cu adresă socio-politică, pe care le va profesa mult mai târziu, în scris, Luca Pițu. C. M. I. va frecventa localurile bucureștene cu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
decenii, Curve de lux (jucată cu succes!), iar la Teatrul "Bulandra" s-a montat, în regia unui om de gust, Ducu Darie, Păcat că-i curvă!, nu văd de ce și tînărul nostru dramaturg n-ar da piesei sale un titlu deocheat. Mai ales că titlul e motivat de una din fixațiile eroinei, Paula, de fapt actrița Paula Chiuaru, persoană reală, care a murit în chinuri groaznice în 1979. Paula, nemulțumită de angajamentul la Teatrul din Piatra Neamț, vrea să se mărite cu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
lucrările următoare, intenția vădită a enciclopedistului cărturar este să-l decupleze pe Creangă de "Junimea", ai cărei membri nu l-au înțeles cum se cuvine și nici nu l-au promovat așa cum merita, considerându-l un măscărici bun de glume deocheate, ceea ce constituie desigur o exagerare. În capitolul "Întoarcerea vechiului fond românesc", din Introducerea sintetică, după stenograma unor cursuri, din 1929, Iorga e de părere că junimiștii îl "împingeau" pe Creangă să scrie tot felul de "pătaranii", anecdote corozive "care nu
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
cicatrici simbolice: obligat să se "crucească", Luca va duce integrarea până la capăt (și mai departe) prin asimilarea unor practici adolescentine probabil puțin agreate de părinți: plonjatul în bulboane (sport periculos) și "jocurile adolescentine și golănismele vârstei respective" (Lexicon, 166-167). "Strigăturile deocheate" nu erau însă creația "golanilor" cajvanezi, a marginalilor, ele erau parte a rostirii de zi cu zi a adulților și "erau culese de pe ulițele satului" de copii (ibid., 158). Interdicția frecventării livezii (act autoritar al mamelor penticostale, suportat și de
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Frapantă este însă descrierea omului Petrarca, cu toate hibele și slăbiciunile omenești, dincolo de orice idealizare, menite parcă să păteze marmura monumentului de semizeu. Este vorba de un realism desacralizant, pe alocuri fiziologic (vânturi, horcăit, sforăit, râgâit, defecație, frecventarea unor femei "deocheate" și chiar a unei prostituate coprofile etc.). Oricum, textul curge fluent, împletind abil universul literar al maestrului cu mediul cultural al epocii. Îi întâlnim pe Boccaccio, Maramauro, sunt prezente și binevenite referirile la poeziile în limba latină ("I Trionfi"), dar
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]