481 matches
-
și fierbea rachiu cu zahăr și secară pisată bine dându-i lehuzei să bea un păhărel, fără să mănânce nimic, ca să nu-i facă rău. Abia mai tărziu primea puțină mâncare, ceva ușor și consistent. După aceea, pentru a preveni deochiul, moașa sufla peste capul mamei și spunea un descântec: „Fugi deochi, dintre ochi, Peste grochi Că te ajunge o vacă neagră Cu coarnele să te spargă, Să te-azvârlă peste mare, În pustiu, în depărtare! Acolo să chei, Ca ziua
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
lehuzei să bea un păhărel, fără să mănânce nimic, ca să nu-i facă rău. Abia mai tărziu primea puțină mâncare, ceva ușor și consistent. După aceea, pentru a preveni deochiul, moașa sufla peste capul mamei și spunea un descântec: „Fugi deochi, dintre ochi, Peste grochi Că te ajunge o vacă neagră Cu coarnele să te spargă, Să te-azvârlă peste mare, În pustiu, în depărtare! Acolo să chei, Ca ziua de ieri, Ca roua de floare, Ca spuma la soare, Iar
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
un adolescent tăcut, temut de ceilalți pentru că obișnuia să pună întrebări înfricoșătoare și fiindcă părea să poată desluși cele mai ascunse secrete ale sufletelor omenești. El nu avusese curaj însă niciodată să vorbească sincer despre înzestrarea sa. Îl învinuiau de deochi sau îl chemau să mai exorcizeze câte o femeie posedată și el împlinea ritualuri pe care le inventa pe loc, distrîndu-se. În realitate, puterile lui Aloim nu erau chiar atât de mari. Îi era imposibil să sugestioneze pe cineva să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pentru nimic în lume n-ar fi luat ceva fără a cere permisiunea. Bunica venise, conform unei practici ușor păgâne, cu idea de a suge la pieptul opulent al Mariei, doar doar s-ar mai rupe ceva din lanțul de deochi. Așa s-a și întâmplat, după câteva reprize de supt, m-am liniștit, somnul era profund și lucrurile începeau să se miște într-o oarece stare de confort familial. De atunci însă am devenit și copilul Mariei, întreba necontenit de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
dar și secrete din bucătăria bunicii. Până și micile tabuuri deslușite doar de mixtura etniilor din fosta „Raia a Brăilei” au prins contur în capacitățile de asimilare a tot ceea ce era nou pentru mama. Mă refer aici la descântecul de deochi, descântecul de „bube dulci”, toate ca rezultat direct a unui „mélange interetnic”, aș spune greco-turco-machedon. Singurul aspect pe care nu l-a deprins, înclin să cred că i-a fost și teamă oarecum, a fost „turnarea cositorului”, practică turcească de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
pentru nimic în lume n-ar fi luat ceva fără a cere permisiunea. Bunica venise, conform unei practici ușor păgâne, cu idea de a suge la pieptul opulent al Mariei, doar doar s-ar mai rupe ceva din lanțul de deochi. Așa s-a și întâmplat, după câteva reprize de supt, m-am liniștit, somnul era profund și lucrurile începeau să se miște într-o oarece stare de confort familial. De atunci însă am devenit și copilul Mariei, întreba necontenit de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
dar și secrete din bucătăria bunicii. Până și micile tabuuri deslușite doar de mixtura etniilor din fosta „Raia a Brăilei” au prins contur în capacitățile de asimilare a tot ceea ce era nou pentru mama. Mă refer aici la descântecul de deochi, descântecul de „bube dulci”, toate ca rezultat direct a unui „mélange interetnic”, aș spune greco-turco-machedon. Singurul aspect pe care nu l-a deprins, înclin să cred că i-a fost și teamă oarecum, a fost „turnarea cositorului”, practică turcească de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
să-și arate colții. Nu știu dacă obștea din vreo altă comună și-a ales singură primarul, așa ca la noi. Vă imaginați cât de greu suportă ei acest fapt, care dăinuie de câțiva anișori buni? Să nu fie de deochi. Terminându-și ideea, agronomul s-a ridicat. Vă mulțumesc mult pentru aceste clipe petrecute împreună. Rămân îndatorat. Dacă ar fi alte vremuri, lucrurile s-ar desfășura omenește și atunci aș avea posibilitatea să vă am oaspeți. Dar așa... Sperăm să
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
răzbunare! - și apoi i-am recomandat pe ceilalți. Maica arhondară a luat de mână pe Adela și, întorcînd-o cu fața spre noi, a complimentat-o în felul ei: Ia uitați-vă la dânsa ce ochi are, să nu fie de deochi!" Adela, împurpurată și stânjenită, era acum fata de altădată. Grație ospitalității obișnuite la această mănăstire și drepturilor mele câștigate de musafir vechi, dar desigur mai ales grație ochilor Adelei, maica arhondară se purtă cu noi ca și cu un revizor
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Își semna scrisorile „Sfânta Zoë, martir al bisericii“. Părintelui Mike Îi plăcuse mai mult În Grecia. Anii petrecuți acolo reprezentau cea mai bună perioadă a preoției lui. În acel sătuc din Pelopones supraviețuiau vechile superstiții. Oamenii Încă mai credeau În deochi. Nimeni nu-l compătimea că era preot, pe când, mai târziu, În America, enoriașii săi Îl tratau Întotdeauna cu o vagă, dar inconfundabilă condescendență, ca pe un nebun ale cărui iluzii trebuiau tratate cu Înțelegere. Flagelul umilinței de a fi preot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
civil numit Luther), la priceperea autorului În dresarea porumbeilor și la sacrificarea mai puțin dureroasă a porcinelor (lecție practică magistrală, dată unor francezi, În Canada). Bun cunoscător al unor superstiții specifice nouă, românilor, autorul povestește și o Întâmplare hazlie În legătură cu deochiul (o englezoaică a plâns, văzând cum În România persoanele adulte scuipă În aer către un copil preafrumos ca, astfel, acesta să nu fie deocheat). De umor negru este scena În care George Sarry, aflânduse În casa din Bristol a mamei
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Grigorie croitorul dăruiesc mănăstirii „Golăi” un pogon de vie, dar părăsită, „cu pomi înăuntru ce iaste în Șorogari... și alt pomăt ce iaste printre via lui Enachi vătavul și printre via lui Panaiti”. Părăluțe au primit, să nu fie de deochi, de la Ana văduva lui Golăi. Bunuri mobile și imobile, slavă Domnului. Vii, livezi și moșii cât vezi cu ochii. Iată însă că egumenul de la mănăstirea Golia tot are a se plânge lui Constantin Nicolae Mavrocordat voievod precum că „neguțitorii... șăd
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
am aflat că: „Vasilie voievod, în anul 1641, a închinat tuturor celor douăzeci de lăcașuri athonite mănăstirea Trei Ierarhi, construită de el în orașul Iași, pentru ca ele să împartă toate veniturile de pe domeniile acestei mănăstiri”. Numai să nu fie de deochi! Destupă doar buduroiul cu miere și să vezi cum se adună muscăretul!... Iaca o dovadă în plus, și încă ce dovadă, că averile mănăstirilor noastre au curs fără oprire către Athos sau Ierusalim... Mai grav, fiule, este faptul că pe lângă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cred că avea doar vreo 20-30 de ocale... ci mult mai multe... Hăt încolo spre vreo 300-400 de ocale. Și apoi trei poloboace ar cam fi ajuns la vreo 900 ocale de vin... ceea ce ar însemna - să nu fie de deochi - că se cam bea în sfânta mănăstire fără să se scoată măcar o para chioară. Miere să fie, fiule, că muște se adună cu nemiluita! Eu zic să mergem mai departe, părinte. Uite că în inventarele întocmite de egumenul Sofronis
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
care-l va mânca altul. Pe Hercules! Nu sunt mai bune produsele crescute de noi și mai apte să ne satisfacă poftele? Și ce are de gând să facă cu imaginile de satiri din grădină, care l-au ferit de deochi în timpul copilăriei? Probabil vrea să le arunce. Îi e rușine de peti cul de pământ pe care maica lui își dă atâta osteneală să-l îngrijească, de multe ori cu bietele ei mâini bătrâne și bolnave, deși au acum destule
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cinstiți cu cere monii triumfale, pentru că este însemnul zeului Fascinus. I se adresează direct impertinentei: — Tu aia, care faci glume fără rost, ia vino încoace! Tânăra preoteasă se apropie tremurând. — Nu tot Fascinus te-a păzit și pe tine de deochi când erai bebeluș? o ia la rost Occia. Fata tace, roșie la față, necutezând a spune nimic. Bun! Măcar i-a închis gura, ei și celor tentate să o imite. Își înăsprește vocea: — El este atât protectorul generalilor, cât și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cirezilor! Arată spre poala tunicii pline de flori și fructe, suflecată în față pentru a lăsa să se vadă falusul în erecție. Asinius Gallus surâde. Deh, semnul distinctiv al lui Priap. Sim bolul germinării. Și, în același timp, amuletă împotriva deochiului care secătuise pământul și animalele. Se uită lung la piticania cu capul înfășurat într-o cârpă și îmbrăcată în robă lungă. — Mai satisface din când în când și dorințele soțiilor, glumește un pic cam forțat. I se adresează apoi abrupt
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cu pielea întunecată, în rest e tot numai smoală. Privirea îi alunecă în jos spre șira gul de scoici din jurul gâtului. Se stăpânește cu greu să nu su râdă. Despicătura de la mijlocul fiecăreia chiar că sugerează... — E foarte eficient contra deochiului, se înfoaie cu mândrie tânărul. — O fi bun la vrăji, se bagă în vorbă cel de alături, da’ n-ai tu norocul meu la... Le vâră sub ochi amuleta lui, o combinație monstruoasă din mai multe falusuri contorsionate într-unul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
te Îmbărbătează spunând că de multe ori e simplă isterie. În fine, nu știi niciodată dacă cred sau nu. De multe ori, librarii Îmi dăruiesc bețișoare de tămâie, o dată unul mi-a dat o mânuță mică de fildeș bună Împotriva deochiului”. „Atunci, dacă ai posibilitatea”, Îi zisese Belbo, „când te mai fluturi pe-acolo, Întreabă dacă știu ceva despre colecția asta nouă de la Manuzio și chiar arată-le și depliantul”. Lorenza plecă luând cu ea vreo zece pliante. Îmi Închipui că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
grindina în alte părți, închega apa numai cu două picioare de vacă, bătea pământul sau lemnul de care se lovea copilul pentru a-i lua durerea, buchisea în vatră tăciunele prevestitor de rele, ca să se mai potolească dușmanul, descânta de deochi și alte multe încă făcea.” Ea sădește astfel în sufletul copiilor săi încrederea în forțele proprii, curajul de a înfrunta necunoscutul, optimismul. Ca și la Ion Creangă, la Nicolae Labiș, amintirea mamei este legată de lumea tradițiilor satului românesc. Filmul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
-l tragă În jos, la nivelul Patriei Mume, cu care ardeam de dor să ne unim... Până și liberalii, cât erau ei de liberali se speriaseră de programul Basarabenilor - și nu mai era Stere al nostru, să-i descânte de deochi, Îl băgaseră În pușcărie pentru trădare de patrie, iar prietenii lui Brătianu, Duca n-au deschis gura ca să-l disculpe, doar ei Îl rugaseră să rămână În Bucureștiul ocupat de nemți, ca să-i apere pe români... Dar chiar așa: subțiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
dintre femeile din familia Kazanci care era În stare să se supere pe ceștile de ceai când se spărgeau. Între timp, Petite-Ma, la cei șaptezeci și șapte de ani ai ei, ajunsese la o abordare complet diferită. — Încă un deochi! exclama Petite-Ma de fiecare dată când una din căni se crăpa și se spărgea. Ai auzit sunetul ăla rău prevestitor? Crac! Parcă mi-a răsunat direct În inimă! E deochiul cuiva, atât de invidios și de răutăcios. Allah să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ei, ajunsese la o abordare complet diferită. — Încă un deochi! exclama Petite-Ma de fiecare dată când una din căni se crăpa și se spărgea. Ai auzit sunetul ăla rău prevestitor? Crac! Parcă mi-a răsunat direct În inimă! E deochiul cuiva, atât de invidios și de răutăcios. Allah să ne apere pe toți! Ori de câte ori se spărgea un pahar sau o oglindă, Petite-Ma scotea un suspin de ușurare. La urma urmei, având În vedere că nu puteai șterge pur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
un pahar sau o oglindă, Petite-Ma scotea un suspin de ușurare. La urma urmei, având În vedere că nu puteai șterge pur și simplu oamenii răi de pe fața acestui pământ care se Învârte nebunește, era mult mai bine ca deochiul lor să fie Închis Într-o cușcă de sticlă decât să pătrundă adânc În sufletele nevinovate ale Domnului și să le distrugă viețile. Douăzeci de minute mai târziu, când dădu buzna Într-un cabinet șic dintr-unul dintre cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
născut. O serie de măsuri drastice au fost luate pentru a-l proteja de soarta necruțătoare care Îi aștepta pe toți bărbații din familie. Când era bebeluș Îl Înfășurau din cap până-n picioare În șiraguri de mărgele și amulete Împotriva deochiului; când era puști era supravegheat necontenit și până la opt ani a purtat părul lung ca al fetițelor pentru a-l Înșela pe Azrail, Îngerul morții. Când i se adresa cineva, Îi spuneau „fetițo“, „vino aici, fetițo!“ Deși era un elev
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]