1,243 matches
-
doctorița Pavelescu, colegă de facultate. Câte personaje, tot atâtea povești de viață. Fiecare cu interpretarea lui. Idila care se înfiripează între Iuliana și doctorul Eugen e menită să mai destindă atmosfera încordată legată de accident. Iustin Dobrescu începe să-și depene amintirile în fața doctorului curant la fel de firesc de parcă s-ar fi aflat în fața unui prieten vechi. Pe alt palier epic și tot sub forma dialogului cu sine, se dezvoltă povestea Laurei, iubita lui Tinu, și miracolul maternității ei secrete. Cu un
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
ții pământu-ntr-o mâna precum o fac zeii și regii se-nchină la tine, blestemându-și pigmeii, noaptea pe lună urlă de dor în palate pustii și te-așteaptă fermecați de frumos, întrupată să vii, tu gândești la ulise să-ți depene pânza de vise țesută, dar pânza cu doruri și boabe de lacrimi îți este cusută, aștepți unicornul să-noate pe mare când scapătă soarele, când ploaia cade ca plumbul și-nghite izvoarele, degeaba-ți sângeră gura și inima clopot îți
TU, FEMEIE, PENELOPĂ... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349261_a_350590]
-
EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Amintiri > BUNICA FLOAREA Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 166 din 15 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Depăn amintiri înșirând pe aceste pagini secvențe nemuritoare ale copilăriei, ascunse în străfundurile memoriei mele, ajunsă poate la răscruci de vremuri. Eram prin anul 1956, când aveam vreo 12 ani și când începuse tata să mă trimită la vreo patru kilometri
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
o crăpătură/C-o crezut că pup-o gură.” Se așezau băieții împreună cu fetele pe scaun sau pe canapea, pat, unde apucau. Începeau lucrul. Ca pe vremea lui Nică a lui Ștefan a Petrei lucrau și femeile și bărbații. Unii depănau sculurile pe vârtelniță, alții făceau țevi pentru război, alții sculptau furci de tors, fetele și nevestele țeseau. Unele torceau, altele coseau, altele scărmănau lână, altele spărgeau nuca. Se organizau momente umoristice, în drum spre locul unde se ținea șezătoarea la
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
mare maistru al ei, muzica nu e decât limba română pusă-n muzică.” Eminescu descinde în poezie și în lume direct din Paradis, din Logos. Paradisul lui a fost Limba Română. Magia cuvântului a coincis la el cu glasul mamei depănând povești, Dorul lui nemărginit de mai târziu este alergarea neistovită, prelungită spre căldura Logosului. El corelează dragostea maternă cu Logosul. Cuvântul la el e „dulce”, e „miere”, e „vrajă”. Magia cuvântului iubitei este cheia de la poarta Paradisului: ”Tu tremuri, tu
EMINESCU ŞI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347507_a_348836]
-
fi răsărit pe troturar, îmbrăcând zările în alb și roșu. Cu alb și roșu, cu prospețime și prefacere, și anul acesta pe 1 Martie dăruim și primim în dar mărțișoare. Ele vorbesc cu simplitate și gingășie despre puritatea oricărui început, depănând în dezmierdarea și alintul florilor mătasea apelor ce au pornit dezghețul, unduirea focurilor cu limbi de flăcări roșii topind albul zăpezii, zâmbetul blând al stelelor sărutând lumina. Păstrează tot anul în suflet sărbătoarea Mărțișorului și ia primăvara de la capăt în
MĂRŢIŞOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347648_a_348977]
-
circului, cazaci, executând numere de gighiți pe cai-călărie în iureș, cu arma în mână. Printre acești colaboratori mi-i amintesc pe Hassan Bek Kantonirov și Tali Bek”. Dresoare sfâșiată de tigru Traian Cristea are o poveste de viață, de roman. Depănând-o, o retrăiește, cu lacrimi și surâsuri. O întâmplare dramatică, la care a fost martor și trăitor, îi dezvăluie trăsătura umană predominantă: spiritul de dăruire, de sacrificiu, de jertfă...! Este vorba despre moartea tragică, în arenă, a dresoarei Lidia Jiga
FRAŢII TARZAN. CORIFEI ÎN ARENA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347614_a_348943]
-
07 martie 2015 Toate Articolele Autorului Plămânii tăi au alveolele trăirilor mele, răsfirate în lumea asta grăbită și indiferentă. Doar aburul blândei inspirări întins pe sute de kilometri mângâie totul și înverzește în cuprinderea lui. Astfel, treziri năucitoare șăgalnic își deapănă mersul în aripi-lumină, retrăind începuturi în demiurgice chemări! Referință Bibliografică: Necuprindere / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1527, Anul V, 07 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
NECUPRINDERE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350070_a_351399]
-
întîmple în exuberanța liliacului alb și mirosul dulce, profund ce-și datora dreptul la existență pentru o clipă cît toată veșnicia. Închide ochii, mi-ai spus, de parcă îți era teamă să nu te privesc cum răsari în timp ce fugeam de noi depănînd istoria unui sărut în schimbul unor fotografii din care știam că mă vei recunoaște, după dragoste! Referință Bibliografică: Presimțirea cuvintelor / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1483, Anul V, 22 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Luminița
PRESIMŢIREA CUVINTELOR de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350148_a_351477]
-
un blestem asupra omenirii, înțelegând că mâine, ca și azi, ca și întotdeauna, va fi prea târziu. Pentru un miracol pe care nu-l merităm. Torturat de propria neputință, erai singura mea poartă către absolut. Mergeam prin parcuri, râdeam, ne depănam amintirile. Visam cu ochii deschiși. A fost minunat timp de o lună sau două, nu mai știu. Apoi am înțeles că ai cedat insistențelor ex-ului tău, care voia cu tot dinadinsul să vă împăcați. Să-l ia dracu' de dobitoc
ÎNTOTDEAUNA MI-AM DORIT ADEVĂRATA TA DRAGOSTE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350194_a_351523]
-
din copilărie s-a volatilizat. Între timp Moș-Crăciun al meu, a mers la facultate iar peste ani a ajuns chiar, director la o întreprindere dintr-un oraș de la Dunăre. Acum, este un pensionar, respectabil, liniștit, un bunic fericit și probabil deapănă la nepoței o parte din aceste întâmplări. În puținele ocazii, când ne-am văzut, ne-am amintit, povestit și amuzat de rolul jucat în piesa ,, De-a Moș Crăciun ''. La distanță de jumătate de secol, rămâne o poveste hazlie o
MOŞ GERILĂ & MOŞ CRĂCIUN de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361955_a_363284]
-
ne-am îmbolnăvit unul de la celălalt. Dimpotrivă, dobândeam energie unul de la celălalt, întărită seara, în fața porții, la celebrul foc din frunze și crenguțe, foc ce avea menirea, în afară de fumul gros care se înălța, înecându-ne, să alunge țânțarii. Toate poveștile depănate de Zonia Grecu, erau din basmele românești, din Petre Ispirescu, Ion Creangă sau născocite de ea. Le știu și acum. Ionel, fratele meu cel vitreg, ne spunea Povestea lui Găvănuță sau Cănuță, om sucit. Dar, să ne întoarcem în cimitir
PICNIC ÎN CIMITIRUL ETERNITATEA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362043_a_363372]
-
-i crezi! La mulți ani, țară de basm! Vezi să nu ajungi de basme! Ti-a rămas doar bărbăția Doinelor și cea din cazne! La mulți ani, țară de dor! Să trăiești și să-nflorești Aici, lângă cel izvor Săne depeni vechi povești: Cu bărbați adevărați, Cu inima românească Ce nu-și vând femeia-mamă, Fiica, sora nu-și rănească! La mulți ani îți spunem toți, Cei rămași să-ți poarte nume! La mulți ani, țară bogată! Nu te las la orișicine
URARE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365790_a_367119]
-
Jumătatea fizică rămasă le usucă, Singurătatea le privește și-apoi le strigă Despre limpezimea lor, departe să se ducă. Și astfel, ele se ascund în spatele sorții, Încetând să mai existe pentru omenire. Fosta fată cuminte spune-acum nu!, durerii Când timpu-i deapănă zilele fără reluare. Îmbrățișează totul și merge înainte Călcând cu tocurile drept peste ce pierduse, Bucățile de haine, pe trup îi sunt lipite, Uitând complet acele clipe-n care plânsese. Într-un colț de lume, azi, prostituata râde Împrumutând sexului
ÎNTR-UN COLŢ DE LUME... de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365949_a_367278]
-
urmă, într-o vacanță de vară, mă aflam cu bunul meu prieten, Coriolan Bucur, medic oftalmolog, Lanu, cum îi spuneau prietenii, hălăduind prin munții Apuseni. Ajungând la Albac, ne-am întâlnit cu istoria stând la umbra gorunului lui Horea și depănând fragmente din acele evenimente care s-au înscris adânc în inimile noastre. Întâlnirea cu moții localnici ne-a umplut pieptul de mândrie pentru acești oameni de stirpe aleasă. Ajungând în această localitate, Lanu ardea de dorința de a revedea un
ŞANSA VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366024_a_367353]
-
Îmi cântă visul de-a fi împreună Oricâte piedici ar mai exista-ntre noi Pecete de sărut îmi dă arvună Și copleșită strâng doar umerii mei goi... Îmi macină trupul cu voluptatea nopții Îmi smulge iar câte-un oftat, Mă deapănă în lungile emoții Spunându-mi mai apoi că a ...uitat... Fierbinte sunt, cu trup și suflet și gândire... Caut răcoarea unui vis neînceput. Păstrează-mă în amintire... Voi fi aceeași ca la început. http://www.youtube.com/watch?v=G58-aACdqYw
FIERBINTE... de MIRELA STANCU în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366072_a_367401]
-
de natură Bărăganului, câmpia înverzită, zăpezile viscolite, spuma valurilor dunărene, zborul păsărilor, umbra unui copac, macii înfloriți, scene din perioada sărbătorilor de iarnă (Plugușorul, Sorcova etc.), imaginea unei nunți, a unei mirese însoțită de nuntași sau a unui bunic ce deapănă povești nepoților. Căci toate aceste scene fac parte din Bărăgan... Chiar și o cumpănă de fântână situată pe-o cărare, atâtea și-atâtea tablouri rupte din imensitatea acestui spațiu, care a și dat numele concursului. Invitați să se gândească pentru
CONCURSUL JUDEŢEAN DE PICTURĂ CULORILE BĂRĂGANULUI, EDIŢIA A V-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366057_a_367386]
-
în același timp trupul ei trăia bucuria în unduiri, contorsionări și spasme. I-am sorbit lacrimile și de atunci gustul lor îmi stăruie pe buze ”. - Ai întâlnit-o acum, în concediu ? - Nu !... Golul creat a lăsat ocazia celorlalți să-și depene amintirile. Bert doar a ascultat, atât cât a putut să asculte... * Ghergheli și-a vândut ori a dăruit ținuta cea nouă ; nu îi mai era de trebuință. A dat-o cuiva din cealaltă unitate militară. Atunci cănd se referă la
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > PUNTI PESTE TIMP. - POVESTIRI Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1248 din 01 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Nr. 7 Bunica Floarea Depăn amintiri înșirând pe aceste pagini segvențe nemuritoare ale copilăriei, ascunse în străfundurile memoriei mele, ajunsă poate acum la răscruci de vremuri. Era prin anul 1956, când aveam vreo 12 ani și începuse tata să mă trimită la vreo patru kilometri
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
să se întâlnească la o bere în oraș, la șapte seara, în berăria Cazinoului. Întâlnirea a avut loc într-un separeu aranjat în stil baroc, cu tapițerie din catifea în culori alb-roșu. Era o revedere destul de voioasă și zgomotoasă. Se depănau amintiri și se puneau la cale proiecte. Între timp au mai apărut și alți amici. Parcă retrăiau viața din timpul studenției. Unii dintre băieți au venit și cu prietenele lor, doar nu trebuiau să amâne întâlnirile stabilite înainte de a da
LA O BERE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365492_a_366821]
-
în: Ediția nr. 987 din 13 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Simona Gherghe: superbitatea și rezistența emisiunilor Eternul sex frumos e cel mai în stare a menține prejudecata timpului, acolo unde este, și a o scăpăra acolo unde mocnește, a depăna și desdepăna mosorul cu secunde cât anii, cu ani storși în secunde! Eternul frumos feminin e îngerul vieții, dar poate fi și ghintul de pușcă al îngerului morții, e arcul, săgeata și îngerul iubirii, dar poate fi și cuțitul, rana
SUPERBITATEA ŞI REZISTENŢA EMISIUNILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365023_a_366352]
-
Roca”, a propos de volumul domniei sale, „De vorbă cu stelele”. A fost amabil și mi-a acordat timp. Dar, n-a fost chip să rezist mai mult de 5 minute, „grupurilor de presiune” care-l revendicau la o șuetă, la depănat amintiri, etc. I-am spus că mi-a plăcut atitudinea domniei sale, atunci, în acel noiembrie. Iată, pe scurt, ce mi-a povestit domnul Roca, în cele 5 minute: Atunci eram redactor șef la „Romania V.I.P”, revista mergea foarte bine
SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU, ARTICOL DE ION DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365115_a_366444]
-
a fost eliminat! Efectul a fost devastator. Scaunul, mai devreme tras, și-a dovedit oportunitatea. În secundele următoare, firea energică a d-nei Iacobini și-a spus cuvântul: - Treci imediat la loc și povestește-mi totul! S-a executat pe loc, depănând întâmplările cu o sinceritate dezarmantă. A înțeles cât de boacănă o făcuse, după hohotele de râs ale ascultătorilor. Nu îi părea însă rău; era fericit să o vadă pe d-na Iacobini râzând cu lacrimi. - De fapt, nu am fost
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
infinitățile sufletului omenesc, ca memorialist și eseist multivalent, profesorul și dascălul Sterie Diamandi se manfestă în scrierile ulterioare la aceeași înălțime, căci nu s-a oprit din creație și a venit cu noi cărți de valoare din care mai amintim „Depănând trecutul” (memorii), „Corabia lui Noe” (eseuri), „Gânduri răzlețe, gânduri închegate” (cugetări), „În luminata împărăție a gândului” (eseuri), „Ad Majorem Dei Gloriam” (eseu religios de aprox. 2000 de pagini), „Mahomed” (biografie) etc. În toate aceste cărți, prolificul autor ne apare ca
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
Mahalaua își mestecă măruntele-i drame - Istorisiri picante și febră viscerală... Adorm conștiințe-n fetide lupanare Bolborosind despre diverse dizeuze obscure Când întunericul mușcă din trupul fraged al nopții. Precepte mustesc în minți înfierbântate Gonind tumultoase prin țarcul gândirii... Se deapănă-n crepuscul teorii fulminante Despre realități hiperfizice ori despre Anunnaki, Când Uranus face cuadratură cu Jupiter. Solstițiul de iarnă - noaptea cea mai lungă - Adună laolaltă pe cei ce viețuiesc sub catapeteasma Templului ranforsat cu iluzii și zâmbete de prunci. Tăcere
IMPRESII DE LECTURĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364926_a_366255]