9,167 matches
-
al treilea coșmar). Viața literară nu e deloc idilică. Meseria de critic are un grad de risc foarte ridicat. Alex Ștefănescu își amintește periodic de toate aceste inconveniente, care pot fi dezvoltate în adevărate drame sau boli profesionale (sastisirea, mizantropia, depresia). Și, totuși, nu renunță. E o dovadă de tărie morală, intelectuală și psihologică. Publicul cititor are nevoie de un asemenea exemplu de optimism, de încredere în literatură. Zborul cărților Alex Ștefănescu nu renunță să citească și să recomande cărți, pentru că
Aaa! Alex! by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9101_a_10426]
-
Articolul de față a analizat importanța stresului, anxietății și depresiei în cazul a două eșantioane de studenți din domeniul tehnic investigați în perioada non-stresantă și în perioada de presesiune, considerată de stres ridicat. S-au utilizat scala de stres perceput - PSS-14 și scala de anxietate și depresie - HAD. Rezultatele ne
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
stresului, anxietății și depresiei în cazul a două eșantioane de studenți din domeniul tehnic investigați în perioada non-stresantă și în perioada de presesiune, considerată de stres ridicat. S-au utilizat scala de stres perceput - PSS-14 și scala de anxietate și depresie - HAD. Rezultatele ne arată că stresul perceput este moderat în perioada de nonstres și suferă o creștere semnificativă în perioade de presesiune. Stresul perceput este generator de anxietate și depresie indiferent de momentul evaluării acestor variabile. Datele sugerează o gestionare
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
scala de stres perceput - PSS-14 și scala de anxietate și depresie - HAD. Rezultatele ne arată că stresul perceput este moderat în perioada de nonstres și suferă o creștere semnificativă în perioade de presesiune. Stresul perceput este generator de anxietate și depresie indiferent de momentul evaluării acestor variabile. Datele sugerează o gestionare deficitară a stresului de către studenți și, de asemenea, existența unui număr relativ crescut de persoane cu anxietate de examinare. Stresul studențesc este o problemă de continuă actualitate, prin prisma mediului
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
feminine din mediul universitar experimen tează niveluri mai înalte de stres și, prin urmare, manifestă simptome psihosomatice într-o frecvență și gamă mai dezvoltată comparativ cu bărbații. Principalele aspecte corelate cu stresul studențesc, așa cum arată majoritatea autorilor, sunt anxietatea și depresia, urmate de tulburările sezoniere, in somniile, inapetența, tulburările fizice și deteriorarea sănătății mentale. Astfel, o cercetare realizată pe studenți mediciniști relevă că subiecții cu depresie au niveluri mai înalte de stres și niveluri scăzute de susținere socială comparativ cu persoanele
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
cu bărbații. Principalele aspecte corelate cu stresul studențesc, așa cum arată majoritatea autorilor, sunt anxietatea și depresia, urmate de tulburările sezoniere, in somniile, inapetența, tulburările fizice și deteriorarea sănătății mentale. Astfel, o cercetare realizată pe studenți mediciniști relevă că subiecții cu depresie au niveluri mai înalte de stres și niveluri scăzute de susținere socială comparativ cu persoanele fără simptome depresive. Iar femeile experimentează, în general, grade mai înalte de stres și depresie comparativ cu bărbații. Datele sunt similare și pentru spațiul românesc
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
o cercetare realizată pe studenți mediciniști relevă că subiecții cu depresie au niveluri mai înalte de stres și niveluri scăzute de susținere socială comparativ cu persoanele fără simptome depresive. Iar femeile experimentează, în general, grade mai înalte de stres și depresie comparativ cu bărbații. Datele sunt similare și pentru spațiul românesc. Astfel, un studiu realizat pe 100 de studenți din anul întâi ai facultății de medicină, în care s-au utilizat scale de stres perceput, de autoevaluare a depresiei și anxietății
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
stres și depresie comparativ cu bărbații. Datele sunt similare și pentru spațiul românesc. Astfel, un studiu realizat pe 100 de studenți din anul întâi ai facultății de medicină, în care s-au utilizat scale de stres perceput, de autoevaluare a depresiei și anxietății conchide că stresul perceput este predictor important al depresiei și anxietății. Prevalența depresiei și anxietății autoraportate în populația de adulți aparent sănătoși este destul de ridicată. Politehnica din București, selectați aleator în timpul primului semestru al anului universitar. Eșantionul a
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
spațiul românesc. Astfel, un studiu realizat pe 100 de studenți din anul întâi ai facultății de medicină, în care s-au utilizat scale de stres perceput, de autoevaluare a depresiei și anxietății conchide că stresul perceput este predictor important al depresiei și anxietății. Prevalența depresiei și anxietății autoraportate în populația de adulți aparent sănătoși este destul de ridicată. Politehnica din București, selectați aleator în timpul primului semestru al anului universitar. Eșantionul a fost compus din două sub eșan tioane: Eșantion 1: N = 96
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
studiu realizat pe 100 de studenți din anul întâi ai facultății de medicină, în care s-au utilizat scale de stres perceput, de autoevaluare a depresiei și anxietății conchide că stresul perceput este predictor important al depresiei și anxietății. Prevalența depresiei și anxietății autoraportate în populația de adulți aparent sănătoși este destul de ridicată. Politehnica din București, selectați aleator în timpul primului semestru al anului universitar. Eșantionul a fost compus din două sub eșan tioane: Eșantion 1: N = 96, cu media de vârstă
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
de stres perceput, la care media este M = 26,90 +/-6,05 în perioadă de stres. Putem observa că stresul perceput în perioadă de examen este mare la studenții tehnicieni, însă considerabil ridicat la studenții de la medicină. În privința anxietății și depresiei, datele ne arată că în perioada de presesiune, anxietatea este peste limitele acceptabile. Singura diferență de gen s-a obținut în cazul eșantionului doi pentru dimensiunea anxietate: studentele sunt mai afectate de evaluarea cu care urmează să se confruntă și
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
005020) comparativ cu bărbații. În Tabelul 3, am prezentat analiza corelațională intervariabile. Observăm similarități între eșantioanele investigate în perioade de stres și de nonstres. Toate corelațiile sunt ascendente. Putem afirma că nivelul înalt al stresului perceput prevalează asupra anxietății și depresiei. Observăm și datorită analizei corelaționale cum creșterea stresului perceput este urmată de creșterea anxietății și depresiei. Tabelul 3 relevă o creștere a coeficienților de corelație în perioada de stres (r între 0,45 și 0,55) comparativ cu cei care
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
investigate în perioade de stres și de nonstres. Toate corelațiile sunt ascendente. Putem afirma că nivelul înalt al stresului perceput prevalează asupra anxietății și depresiei. Observăm și datorită analizei corelaționale cum creșterea stresului perceput este urmată de creșterea anxietății și depresiei. Tabelul 3 relevă o creștere a coeficienților de corelație în perioada de stres (r între 0,45 și 0,55) comparativ cu cei care caracterizează eșantionul investigat în perioada nonstresantă (coeficientul de corelație între stresul perceput și anxietate este r
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
de corelație în perioada de stres (r între 0,45 și 0,55) comparativ cu cei care caracterizează eșantionul investigat în perioada nonstresantă (coeficientul de corelație între stresul perceput și anxietate este r = 0,54 și între stresul perceput și depresie r = 0,37). Stresul perceput este într-o măsură mai mare generator de depresie pentru eșantionul investigat în perioada nonstresantă. Rezultatele sugerează, în primul rând, interrelaționarea extrem de ridicată dintre stresul perceput, anxietate și depresie și, în altă ordine de idei
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
cu cei care caracterizează eșantionul investigat în perioada nonstresantă (coeficientul de corelație între stresul perceput și anxietate este r = 0,54 și între stresul perceput și depresie r = 0,37). Stresul perceput este într-o măsură mai mare generator de depresie pentru eșantionul investigat în perioada nonstresantă. Rezultatele sugerează, în primul rând, interrelaționarea extrem de ridicată dintre stresul perceput, anxietate și depresie și, în altă ordine de idei, o gestionare deficitară a stresului de către studenți. Învățământul superior este permanet conectat la evenimente
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
54 și între stresul perceput și depresie r = 0,37). Stresul perceput este într-o măsură mai mare generator de depresie pentru eșantionul investigat în perioada nonstresantă. Rezultatele sugerează, în primul rând, interrelaționarea extrem de ridicată dintre stresul perceput, anxietate și depresie și, în altă ordine de idei, o gestionare deficitară a stresului de către studenți. Învățământul superior este permanet conectat la evenimente cu grad ridicat de stres. Așa cum era de așteptat, presiunea cea mai mare pentru studenți este exercitată de examene. Din
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
a stresului de către studenți. Învățământul superior este permanet conectat la evenimente cu grad ridicat de stres. Așa cum era de așteptat, presiunea cea mai mare pentru studenți este exercitată de examene. Din studiul de față reiese că stresul perceput, anxietatea și depresia sunt extrem de intercorelate în mediul studențesc. Stresul perceput este generator de anxietate cu atât mai mult în perioada de examene. Rezultatele sugerează că în lotul evaluat există un număr mare de persoane cu anxietate de examinare, cum este de numită
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
o afecțiune neurodegenerativă, multicentrică, cu evoluție continuă și agravare progresivă. Deși este diagnosticată în momentul apariției afectării motilității, în momentul de față este cunoscut că debutul bolii precede cu câțiva ani afectarea motorie, manifestările inițiale fiind non-motorii (tulburare de somn, depresie, durere pe un hemicorp, constipație). Pacienții diagnosticați precoce și tratați corect beneficiază de câțiva ani de calitate bună a vieții, prin efectul simptomatic al tratamentului asupra deficitelor existente (motorii și non-motorii). În cursul evoluției bolii apar fluctuațiile motorii (50% din
Revista Medicală Română by Armand Frăsineanu () [Corola-journal/Journalistic/92282_a_92777]
-
Cardiovascular Health Study. Fenotipul de fragilitate Fried cuprinde cinci dimensiuni: scădere ponderală involuntară (>5%G / ultimul an); scăderea forței de prehensiune digito-palmară (forța de strângere a pumnului) măsurată cu ajutorul unui dinamometru; fatigabilitate, evaluată prin întrebări derivate dintr-un chestionar de depresie ; viteza de mers în pas obișnuit scăzută, pe distanța de 5 m (<=1m/s); nivel scăzut al activităților fizice (evaluat printr-un chestionar). Pentru fiecare dintre criterii se folosesc valoriprag specifice. La un indice rezultat de peste >=3 criterii pacienții sunt
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
atunci, continuând titlul. Așa se întâmplă în Femeia îndrăgostită, care se termină astfel: "femeia mea/ îndrăgostită dar nu de mine" (p. 13). Tonalitatea poemelor din Tags e, fără excepție, una amară. Din versurile lui Dinu Flămând răzbat gânduri despre izolare, depresie, dragoste ratată, moarte. Un pericol la care se expune e dat de marea concentrare de sintagme abstracte. Construcții ca "fuga de umbre", "timpul cu ochi de leșie", "lumina de nisip", "buzele infinitului" tind să estompeze trăirea viscerală pe care o
Poeme-graffiti by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9354_a_10679]
-
literatură și despre foștii responsabili comuniști, ajunși îmbogățiți ai tranziție. Este o lume pe care o cunoaștem, care poate fi a Iașiului sau a oricărui oraș al României, o lume prin care, de șaptesprezece ani ne târâm speranțele, melancoliile și depresiile. Totul se mișcă într-un ritm amețitor, oamenii aleargă dintr-o parte în alta, nu mai apucă să își tragă sufletul. Nu mai este timp de reflexie, totul se rezolvă pe loc, improvizația este maximă, soluțiile aleatorii, iar absurdul s-
Tranziția la Iași by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9372_a_10697]
-
care face copilăria fericită (poveștile sunt citite în special seara la culcare, tocmai pentru că universul lor simbolic oferă siguranță și refugiu liniștitor) poate fi utilă terapeuților, celor care au înțeles că pe măsură ce societatea își revendică triumful funcționării eficiente... alienarea și depresiile nu sunt un moft". Tensiunea, stress-ul, nefericirea "care bântuie o lume croită grandios, care își are însă prețul și victimele eiť ar putea fi îmblânzite cu ajutorul metaforei vindecătoare. Rugăciunea este "un exemplu al puterii cuvintelor bine alese și direcționate instinctiv
Metafora vindecătoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9406_a_10731]
-
la concluziile celui care ar fi avut soluția tuturor lucrurilor, dacă nu ar fi fost nevoit să își poarte în cârcă viața, efortul gândirii... sau fatalitatea de a trăi printre oa meni. Nu vom înțelege în ruptul capului că momentele depresiei țin mai degrabă de arta de a nu exista decât de clarviziune, această filozofie a decesului. * Unii mor pe deplin mulțumiți de ce au făcut în viață, conștiința împlinirii nu le permite să încerce frisoanele infernului. Alții mor cu nefericirea infinită
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
lui Vitellius au câștig de cauză, Italia și provinciile apropiate Romei sunt devastate. Othon, la fel de destrăbălat ca și Vitellius, ia totuși hotărârea absurdă de a-i ierta pe toți, după cum afirmă Tacit în Istorii, și de a-și curma zilele. Depresia alcoolică pusese stăpânire pe cugetul lui. După o noapte de somn adânc, își înfige un stilet în piept. E plâns ca un martir, „lângă catafalcul lui unii soldați se sinucideau. În mai multe tabere militare gestul acesta era repetat“, consemnează
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
mă excomunic singur. Brunschwig Nevoia maniacă de glorie este singura formă de tulburare psihică ovaționată public, în masă, și salutată cu aplauze. Nu vom duce niciodată lipsă de astfel de troglodiți; specia are nevoie de ei pentru a-și echilibra depresia gene tică, aplecarea către comportamentul pocăit, spectru al con fuziei între moarte și pedeapsă, între viață și vino văție. „Regenerarea“ speciei, atunci când nu se produce din cauze de molimă, își alege „eroul“, progenitura detracată a gloriei. Obsesia puterii a prins
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]