770 matches
-
rapid și extensiv translocarea germenilor și endotoxinelor, care determină activarea macrofagelor și neutrofilelor, activarea liniei metabolice a arahidonicului și colateralelor, ca și a complementului, cu producerea de citokine și generarea de proteaze și stimularea metabolismelor, toate determinând ca efect advers, deprimarea funcției imunitare (3, 5, 117, 286). Alți autori (Friedl 1990, Gottschlich 1990, Madden 1988, Morre 1989, Saito 1987) au demonstrat că translocația microbiană și endotoxinică apare numai sau majoritar în post alimentar intestinal, unde la nivelul intestinului gol de conținut
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
macrofagice sau prin contrabalansarea efectului vasoconstrictor al TxA2 și al endotelinei-1, scăderea riscului de tromboze prin diminuarea adezivității trombocitare și leucocitare. - contribuie major la instalarea insuficienței hemodinamice prin: - vasoplegia excesivă cu scăderea rezistenței vasculare și scăderea responsivității la stimulii vasopresori; - deprimarea inotropismului, fiind de altfel considerat principalul mediator al acestei modificări în cadrul sepsis-ului (58, 206, 262). Imunitatea naturala este prima linie de apărare a organismului împotriva unui potențial pericol. Componentele imunității naturale în stările critice sunt puternic întrepătrunse, pleiotropice și redundante
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
este benefică, deoarece menține funcția sistolică normală și reduce stresul parietal, dar și malefică, deoarece alterează relaxarea și umplerea VS [Braunwald, 1997]. Cu timpul, supraîncărcarea de presiune a VS duce la apariția unei așa-numite cardiomiopatii de suprasolicitare, caracterizată prin deprimarea contractilității și dilatarea VS, cu creșterea anormală a stresului parietal sistolic, scăderea fracției de ejecție și a debitului cardiac. Se adaugă disfuncția coronariană, cauzată de: (1) hipertrofia mediei vaselor coronare mici, cu creșterea rezistenței și a capacității maxime de dilatare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
importantă a oxidării acizilor grași, în dauna metabolismului glucozei, a cărui contribuție la producerea de energie scade (18). Atât în tipul 1 cât și în tipul 2 de diabet, apar o serie de modificări fiziologice și biochimice, care duc la deprimarea funcției cardiace, alterarea căilor care fac legătura între procesele de excitație și contracție, alterarea homeostaziei electrolitice și a semnalizării hormonale, ca modificări ultrastructurale la nivel cardiac (72). Alterarea performanței ventriculare observată la pacienții diabetici fără boală ischemică cardiacă detectabilă a
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
iar în doze mari reabsorbția tubulară este suprimată (efectul fiind în acest caz uricozuric); secreția de urați este inhibată și în cazul administrării de pirazinamidă și de salicilat. Hiperuricemii terapeutice au fost semnalate după administrarea de etambutol, pirazinamidă, aspirină (prin deprimarea urico-eliminării), fenilbutazonă, sulfinpirazonă, zoxazolamina, fenil-sulfon-ftaleina, dicumarol, acid orotic, benziodaron, estrogeni, unele produse de contrast, uricozurice, corticoterapie intempestivă; diureticele tiazidice, furosemida și acidul etacrinic, provoacă hiperuricemiile cele mai mari. c) Alte cauze de hiperuricemie, mai puțin frecvente, au fost constatate în cadrul
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
vreme însorită Cum ne influențează clima și calendarul dispoziția de investitori De ce piața e în urcare când este timp frumos? Efectul soare..........................................................................................................123 De ce trebuie să privim în aer înainte de a cumpăra acțiuni? Efectul Lună...........................................................................................................126 De ce piața scade lunea? Deprimarea de luni................................................................................................128 De ce cumpărați (șiă acțiuni chiar înainte de Crăciun? Efectul concedii......................................................................................................131 Capitolul 8 Înnăscut sau dobândit? Cum depinde comportamentul nostru financiar de caracteristicile personale și de educația primită De ce persoanele care își fac cumpărăturile de Crăciun în ultimul
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
mai importante sunt tratate: partea din valorile mobiliare destinată economiilor, pregătirea pensiilor, alegerea între diferitele plasamente, selectarea SICAV-urilor (SOCIETĂȚI DE INVESTIȚII CU CAPITAL VARIABILĂ, atracția față de imobiliar, reticența cu privire la investiția în acțiuni... Sunt menționate și efecte mai anecdotice precum deprimarea de luni dimineața care se referă la caracterul ursuz și sensibil al investitorului care își începe săptămâna de lucru. Cele cinzeci și ceva de experimente permit în final mai buna înțelegere a resorturilor ascunse din deciziile noastre financiare. Ele furnizează
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
influențează clima și calendarul dispoziția de investitori Cuprins 36 De ce piața e în urcare când este timp frumos? Efectul soare....................................................................................................123 37 De ce trebuie să privim în aer înainte de a cumpăra acțiuni? Efectul Lună.....................................................................................................126 38 De ce piața scade lunea? Deprimarea de luni..........................................................................................128 39 De ce cumpărați (șiă acțiuni chiar înainte de Crăciun? Efectul concedii...............................................................................................131 36 De ce piața este în urcare când când este timp frumos? Efectul soare Ipoteza efectului soare pleacă de la constatarea, amplu documentată, că timpul frumos le conferă
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
effects in stock returns», Journal of Private Equity, 6(4Ă, 8-29. YUAN K., ZHENZ L. și ZHU Q.(2001Ă, «Are investors Moon struck? - Lunar phases and stock returns», Journal of Empirical Finance, 13(1Ă, 1-23. 38 De ce piața scade lunea? Deprimarea de luni Mai ușor de intuit este efectul pe care îl produc asupra indivizilor apropierea week-end-ului și sfârșitul acestuia. Cu cât înaintează mai mult săptămâna, cu atât odihna din week-end este mai aproape și cu atât crește mai mult buna
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
dispoziție negativă. Diferitele teste folosite de psihologi converg pentru a face din ziua de luni cea mai urâtă zi în temerni de dispoziție obiectivă (diagnosticată de psihologiă și de dispoziție percepută (raportată de indiviziă. Indubitabil oamenii sunt supuși unei ușoare deprimări la început de săptămână. Această deprimare de luni poate explica, cel puțin în parte, randamentele anormal de joase observate lunea în raport cu celelalte zile ale săptămânii. Din anii 1980, multiple studii econometrice realizate pe diferite piețe (acțiuni, bonuri de tezaur, obligațiuni
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
psihologi converg pentru a face din ziua de luni cea mai urâtă zi în temerni de dispoziție obiectivă (diagnosticată de psihologiă și de dispoziție percepută (raportată de indiviziă. Indubitabil oamenii sunt supuși unei ușoare deprimări la început de săptămână. Această deprimare de luni poate explica, cel puțin în parte, randamentele anormal de joase observate lunea în raport cu celelalte zile ale săptămânii. Din anii 1980, multiple studii econometrice realizate pe diferite piețe (acțiuni, bonuri de tezaur, obligațiuni private, aur, devize, etc.Ă au
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
efectul zilei de luni s-a anulat ba chiar s-a schimbat radical pentru big caps din anii 1990 încoace, dar nu a evoluat pentru micile capitalizări. Cum acești ani corespund pentru marile societăți creșterii în putere a acționariatului instituțional, deprimarea de luni pare să fie o diversiune de dispoziție circumscrisă acționarilor individuali. Dacă vreți să știți mai mult GONDHALEKAR V. și MEHDIAN S. (2003Ă, «The Blue-Monday hypothesis: evidence based on Nasdaq stocks, 1971-2000», Quarterly Journal of Business and Economics, 42
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
când se face distincția între proprietari cu și fără credit în curs de plată. Au studiat răspunsurile a mai mult de 8 000 de canadieni la o anchetă telefonică efectuată de serviciile sociale. Variabila urmărită se referea la nivelul de deprimare evaluat pornind de la răspunsurile la întrebările: «În ultimele săptămâni, cu ce frecvență v-ați simțit... ...foarte singur sau departe de ceilalți, ...deprimat sau foarte nefericit, ...predispus la supărare, ...atât de agitat încât nu puteați să vă așezați pe un scaun
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
pe un scaun, ...enervat pentru că cineva vă criticase?» La fiecare din cele cinci întrebări, subiecții trebuiau să răspundă prin «Niciodată», «Uneori» sau «Adesea». Răspunsurile erau apoi înregistrate numeric și adăugate pentru a forma un scor global care reflecta nivelul de deprimare. Autorii au trecut apoi la o regresie a scorului respectiv pe mai multe variabile incluzând tipul de contract pe locuință, vârsta, starea civilă, venitul familiei, nivelul de educație și nivelul de stress simțit de individ. În situații echivalente, chiriașii au
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
scorului respectiv pe mai multe variabile incluzând tipul de contract pe locuință, vârsta, starea civilă, venitul familiei, nivelul de educație și nivelul de stress simțit de individ. În situații echivalente, chiriașii au apărut ca simțind cea mai pronunțată stare de deprimare înaintea proprietarilor cu credit și a celor fără credit. Efectul modului în care este ocupată locuința asupra stării de spirit este însă cam pe jumătate mai puțin important decât cel al stării civile (divorțații și văduvii, și într-o măsură
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
celor fără credit. Efectul modului în care este ocupată locuința asupra stării de spirit este însă cam pe jumătate mai puțin important decât cel al stării civile (divorțații și văduvii, și într-o măsură mai mică celibatarii, simt mai mult deprimarea decât oamenii căsătorițiă. În sfârșit, se pare că distanța în termeni de confort psihologic între cele trei tipuri de locuință sporește odată cu nivelul de stress resimțit. Faptul de a avea o viață stresantă crește și mai mult sentimentul de proastă
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
noțiuni A ancorare 173 banii din partea casei 76 autoatribuire 73 aversiune -față de regret 100 -față de extreme 164 -față de pierderi 87 -față de pierderi miopică 176 B diversiunea -angajatorului 54 -local 52 -momentum 7 -național 50 -retrospectiv 70 deprimarea de luni 128 C încadrare hedonistă 93 confirmare 17 conservatorism 17 corelație 45 încredere în «bate fierul cât e cald» 30 D diferențe b/f 111, 113, 115, 117 dificultatea de a alege 166 disponibilitate 14 diversificare naivă 161 E
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
temele false, de atacuri la persoană, dincolo de acest bruiaj, până la urmă, jocul politic democratic își păstrează esența, și sunt convins de asta. Și aici m-aș adresa tuturor celor care, în ultimul timp, au această stare de dezamăgire și de deprimare. Eu cred că în România, în momentul de față, există resurse pentru reformă mult mai mari decât erau în ’90 sau în 2000, sau chiar în 2004. Important e dacă aceste resurse ale reformei se solidarizează. Și care sunt ele
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
chiar în 2004. Important e dacă aceste resurse ale reformei se solidarizează. Și care sunt ele? În primul rând, resursele intelectuale. Și aici aș dori ca mesajul meu să fie bine înțeles în primul rând de intelectuali, pentru că dezamăgirea și deprimarea se manifestă mai ales în mediile intelectuale. R.T. Domnul Pleșu, l-am văzut într-un interviu recent, este dezamăgit, domnul Mircea Cărtărescu scria despre marea lehamite... V.S. Superdezamăgit. R.T. ...Și este foarte dezamăgit. Bănuiesc că și colegul dumneavoastră de la ICR
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
române, în momentul de față ne găsim în cel mai bun moment posibil din toată istoria noastră. De ce să fim deprimați? De ce să fim dezamăgiți? A, de noi înșine să fim dezamăgiți? R.T. E o mare dezamăgire asta. O mare deprimare. V.S. Da, da. Dar, până la urmă, nu dezamăgirea față de noi înșine este soluția, e nevoie de un efort de construcție și de reconstrucție a națiunii române. Iar cei care sunt în primul rând chemați să participe la acest efort sunt
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
sunt resursele cele mai puternice? La intelectuali găsim aceste resurse, și eu cred că e nevoie de solidaritatea tuturor pentru a participa la acest efort de reconstrucție națională. Dincolo de toate... R.T. N-ați văzut că sunt blazați, sunt căzuți în deprimare, în supărare. Sunt supărați pe viață, pe viața politică, pe... Cine le face o injecție de optimism? V.S. Da. Eu mă gândesc la pașoptiști, domnule Robert Turcescu. Știți cum călătoreau ei? Cu diligența. Și, în condițiile în care comunicau numai
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
mileniului trei, când internetul funcționează peste tot, când putem comunica online... R.T. Și diligența a fost înlocuită de mașini cu sute de cai-putere... V.S. ...De ce n-am avea resursele, în primul rând sufletești, pentru a depăși toate dezamăgirile și toate deprimările. Repet, oricât de grea ar fi situația acum în România, și nu este una simplă nici politic și nici economic, oricât de grea ar fi această situație, ea este incomparabil mai bună decât situațiile cu care s-a confruntat România
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
asemenea declarație. Dar mie mi se pare, așa cum spuneam mai devreme, că, de fapt, candidatura lui Traian Băsescu este nu numai utilă, ci și necesară. Din punctul meu de vedere, ar trebui să candideze și, dacă vorbeam mai devreme de deprimare și de disperarea unor categorii de români, eu cred că al doilea mandat al lui Traian Băsescu va fi perioada în care aceste reforme pe care le dorim cu toții, care privesc nu numai economia, ci și funcționarea statului român, și
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
din conștiință. Încercările de a gîndi mai bine la ceea ce s-a întîmplat, ori de a-i găsi mijloace pentru a-i preveni consecințele sînt împiedicate de înțelegerea ineluctabilului. Sentimentul organic al vieții, întreaga mea stare capătă amprenta încetinirii, a deprimării. Nu se mai poate ivi nici un gînd care să nu aibă legătură cu ceea ce s-a întîmplat. Treaba din ziua respectivă e făcută silit, fără vreo participare interioară. După ce o uit pentru o clipă, realitatea întunecată îmi reapare integral. Și
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
unor stări ulterioare. Orice recunoaștere și orice amintire, precum și orice gînd se sprijină pe ele. Această acumulare se impune, într-un chip deloc foarte restrîns, în domeniul vieții sentimentale. Din schimbul dintre bucurie și durere, speranță și teamă, entuziasm și deprimare, pot apărea noi dispoziții fundamentale durabile. Ruptura cu dispozițiile ereditare creează, printr-o serie de trăiri, ceea ce numim, într-o formă mai mult involuntară, legată de natură, temperament iar în cazul unei strădanii, al unei acțiuni mai mult sau mai
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]