460 matches
-
Femeilor Socialiste (Viena, vara 1931) la care au fost reprezentate și femeile social-democrate din România, a dezbătut, înainte de toate, atitudinea față de pericolul fascist, devenit iminent în urma instaurării dictaturilor fasciste în mai multe țări ale continentului. În raportul său, Tony Lender, deputată în Camera germană, declara că fascismul amenința „drepturile politice ale femeii și independența sa în societate și profesiune. El dezlănțuie instinctele naționale, înveninează tineretul cu principii de ură între popoare, prepară războaie”. Conferința a îndemnat pe cele peste un milion
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
pentru că a luat apărarea României în parlamentul englez" Se știe că, îndată după discursul revizionist rostit de d-l Mussolini la Milano 1, s-a ridicat în parlamentul englez un glas în favoarea drepturilor României. A fost glasul ducesei de Atholl, deputată conservatoare, o distinsă figură a vieții publice britanice. Ca omagiu pentru această dreaptă și prietenească atitudine, d-na Elena Meissner, în numele asociației feministe, a transmis ducesei Atholl la Londra, următoarea adresă: Scumpă Doamnă, Asociația pentru Emanciparea Civilă și Politică a
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
devenim complice la nenorocirile ce nu căutăm să le curmăm. Asociațiile feminine reprezintă circa 90-100 milioane de femei adică o uriașă putere de radiere a sufletelor, cu organizații puternice, cu sute de ziare tot resfirat pe toate continentele cu membre deputate și ministre în atâtea țări, cum să rămâie mute aceste forțe de conștiință vie, când omenirea înfrigurată cere scăpare. Avem datoria a ne mobilize în serviciul misionar de salvare a umanității și să oprim cât se mai poate, nebunia de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a B.P.D.-ului, conștiente acum că numai o reală democrație le poate asigura dezvoltarea, bunăstarea și pacea. Astfel, în alegerile din 19 noiembrie, 65% din votanți au fost femei, iar în primul Parlament cu adevărat democrat al țării avem 18 deputate.1 Femeile țării noastre ocupă astăzi posturi de conducere și răspundere în aparatul statului. Avem o femeie ministru, 1 femeie director general la Ministerul Asigurărilor Sociale, 15 femei comisari șefi de poliție, 42 femei magistrați și 11 femei primari în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
culturalizării maselor de femei, obiectivul esențial al activității feminine democratice, pentru care se va mobiliza concursul tuturor capacităților feminine din țara noastră. Secția juridică a fost chemată la o acțiune dacă nu tot atât de vastă, totuși destul de importantă. Juristele, magistratele și deputatele ce o compun, s-au îngrijit de lucrările preliminare și de rapoarte pentru reforma Codului Civil. Aceasta pentru a pune în armonie drepturile integrale ale femeii cu prevederile legislației. Membrele secțiunii acesteia au mai activat și în sensul studiului pentru
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
faptul că o proporție de 30% a femeilor în culoarele superioare ale politicii ar avea impact (Popescu, 2000, p. 2). Vladimir Pasti atrage atenția asupra unui aspect important: după alegerile din 2000, numărul senatoarelor era mai mic decât cel al deputatelor, și ...cum locul de senator este mai prestigios și se bucură de mai multe privilegii decât cel de deputat, este evident că partidele politice au preferat să plaseze femeile mai degrabă pe listele de deputați decât pe cele de senatori
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
apropie O.F.-P.D. de femeile din România neimplicate politic. Așadar, din discuția cu Cornelia Cazacu am aflat că Organizația de Femei are o „istorie veche” și că a apărut în 1995 la inițiativa Marianei Stoica, la vremea aceea deputată. În 1997, imediat ce a devenit membră a Partidului Democrat, interlocutoarea mea a intrat și în O.F.-P.D., considerând că „e bine că există organizație de femei pentru că sigur acolo voi putea să mă manifest, să fac ceva, având
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
structură de conducere, trebuie să promoveze și interesele celorlalte colege ale sale, „ba mai mult decât atât, ar trebui ca toată activitatea ta să se concretizeze în a aduce lângă tine alte și alte femei”. Având în vedere că toate deputatele și senatoarele din Partidul Democrat sunt și membre ale Organizației de Femei, la fel și cele două femei ministru (Anca Boagiu și Sulfina Barbu 1), precum și două prefecte (Mioara Mantale și Ancuța Handolescu 2), se poate afirma că O.F.
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Carola Puwak și Eugenia Moldoveanu, membră a Comisiei de Cultură, ale cărei inițiative sunt axate preponderent către această arie). În același timp, în rândurile PSD se regăsesc și unele dintre cele mai active femei în ceea ce privește reflectarea intereselor de gen. Astfel, deputata Minodora Cliveti 3, membră a Comisiei pentru Egalitatea de șanse pentru Femei și Bărbați, a avut o propunere legislativă referitoare la violența în familie, ale cărei prevederi au fost preluate în Legea pentru prevenirea și combaterea violenței în familie (deputata
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
deputata Minodora Cliveti 3, membră a Comisiei pentru Egalitatea de șanse pentru Femei și Bărbați, a avut o propunere legislativă referitoare la violența în familie, ale cărei prevederi au fost preluate în Legea pentru prevenirea și combaterea violenței în familie (deputata fiind și membră a Comisiei de mediere, legea a fost adoptată ulterior), dar și o propunere legislativă privind Codul familiei. De asemenea, a fost membră a comisiilor de mediere în ceea ce privește Legea egalității de șanse și aprobarea Ordonanței de Urgență a
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de partide ale femeilor, de partide care includ printre prioritățile lor reprezentarea intereselor de gen sau de circumscripții preponderent feminine), nu poate deveni punctul central al acțiunii politice. În rândul parlamentarelor PSD care au avut o activitate consistentă se numără deputata Smaranda Dobrescu și senatoarele Rodica șelaru, Fevronia Stoica și Maria Antoaneta Dobrescu. Smaranda Dobrescu a inițiat un proiect de lege referitor la combaterea violenței în familie, iar Fevronia Stoica a avut în vedere o propunere legislativă privind alocația de susținere
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
categoria „spectatoare”, activitatea ei fiind extrem de limitată, iar o alta nu are activitate care să reflecte interesele de gen2, fiind mai degrabă axată pe domeniul comisiei din care făcea parte (cea pentru industrie). În același timp însă, activitatea Iuliei Pataki, deputată UDMR, are o componentă pregnantă de gen: ea este membră a Subcomisiei de Oportunități Egale din cadrul Comisiei pentru Integrare Europeană, precum și a Comisiei pentru Egalitatea de șanse. Chiar dacă la nivelul inițiativelor legislative nu sunt reflectate interesele de gen, în schimb
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Alte două parlamentare din această categorie, Böndi Gyöngyike și Ana Florea, chiar dacă nu au alocat reprezentării intereselor de gen o cotă importantă a activității lor parlamentare, au avut inițiative sau intervenții în plen prin care susțineau această perspectivă genizată. Așadar, deputatele din partea minorităților naționale nu au avut o activitate concludentă de reprezentare a intereselor de gen, lucru explicabil atât prin activitatea lor redusă în general, cât și prin prioritatea stabilită în promovarea intereselor celuilalt grup minoritar din care fac parte. Concluzii
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Elena Udrea: Sunt bărbații, categoric. Gabriela Vrânceanu Firea: Cu politica... cum mai stați? De ce ați plecat din PNL? ș16 decembrie 2005, „știrea Zilei cu Gabriela Vrânceanu Firea”, Antena 3ț Andrei Gheorghe, realizator de televiziune: Ce ruj folosiți? Roberta Alma Anastase, deputată: Nu știu cum se numește... Andrei Gheorghe: Asta e o greșeală. Sunteți femeie sau om politic? Roberta Alma Anastase: Sunt și femeie, sunt și om politic. ș1 decembrie 2005, „Politică, frate!”, Realitatea TVȚ Robert Turcescu, jurnalist, moderator de talk-show: Bună seara, doamnelor
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
iar cei care nu moderează talk-show-uri de televiziune (Sorin Roșca Stănescu, Cornel Nistorescu, Mircea Dinescu) sunt însă invitați cvasipermanent la astfel de programe. La toate acestea se adaugă și exemplul oferit de topurile miniștrilor și parlamentarilor români, ambele dominate de deputata Mona Muscă, membră a PNL, fostă ministră a Culturii și una dintre politicienele cu cele mai multe participări la talk-show-uri de televiziune. Poziția sa pe primul loc, în ambele clasamente, nu trebuie interpretată cu prea mult optimism, atâta vreme cât pare să fie o
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
dezbătut în emisiune”1. Pe terenul de fotbal al... politicii: Mona Muscă și Robert Turcescu „Cel mai bine plasat om politic din categoria oamenilor politici de sex feminin în preferințele electoratului” ă aceasta este caracterizarea pe care i-o face deputatei PNL Mona Muscă realizatorul emisiunii „100%”, Robert Turcescu, cu ocazia ediției din 20 octombrie 2005 de la Realitatea TV. Emisiunea are un punct de plecare interesant: amfitrionul îi propune invitatei să joace un meci de fotbal pe un teren în miniatură
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
voia jurnalistului-gazdă. Este și cazul Monei Muscă, invitată la emisiunea lui Robert Turcescu de două ori în perioada iulie-decembrie 2005 (prima oară în ediția din 17 august, după demisia sa din funcția de ministru al Culturii în Guvernul premierului Tăriceanu). Deputata liberală, departe de a refuza propunerea realizatorului, se dovedește capabilă să o speculeze în favoarea ei, câștigând puncte de imagine la nivel personal ă dar la nivelul „politicianului Mona Muscă”, nu la cel al „femeii Mona Muscă”. De-a lungul celor
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
femeie, fie ea membră a Guvernului sau a Parlamentului. În privința echipei Opoziției, însă, Mona Muscă include nu mai puțin de trei femei: o fostă ministră, Silvia Ciornei, o fostă președintă a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, Rovana Plumb, și o deputată PSD, Minodora Cliveti. Nu e vorba nici aici de intenția de a aduce în teren câteva dintre reprezentantele femeilor. Cel mai probabil, Mona Muscă optează pentru cele trei femei social-democrate pentru a putea ignora câteva nume sonore de bărbați din
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
dus pe stadion... Un element important pentru discuția noastră este modul în care Mona Muscă caracterizează succint personalitățile politice ă bărbați și femei ă la care face referire în timpul discuției. În tabelul de mai jos se regăsesc atributele conferite de deputata liberală persoanelor menționate în diverse momente din emisiune: Atributele bărbaților au rezultat din argumentele oferite de Mona Muscă în momentul alcătuirii echipelor de fotbal ipotetice ale Alianței și Opoziției. Femeile au fost caracterizate mai ales în partea a doua a
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
dezechilibru pronunțat între cele două categorii. Avem de-a face cu „clasica” prezentare stereotipă a femeilor și a bărbaților în cultură și societate (Grünberg, Miroiu, 1997, p. 88-89; Dragomir, Miroiu, 2002, p. 341-344.), ilustrată de axa „femeile sunt/bărbații fac”: deputatele și ministrele sunt frumoase șdeosebit de, extraordinar de, foarteț, agreabile, îndrăznețe, harnice, pline de bunăvoință, în timp ce politicienii fac strategii, proiecte de lege, guvernează, luptă, conduc ministere dificile, fac performanță. Poate cea mai izbitoare comparație reiese din conotațiile paralele ale termenului
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
pe care le-a conferit bărbaților; un exemplu elocvent este modul în care și-a caracterizat performanța în fruntea Ministerului Culturii: „...mi-a plăcut foarte mult ce am făcut, și am făcut și treabă bună” șsubl. meaț. În același timp, deputata liberală dă dovadă de fair-play politic (în relație cu bărbații), recunoscând meritele adversarului: „Alin Teodorescu șesteț un om foarte bun acolo șPSDȚ, îmi pare rău că nu e la noi”, „Vasile Dâncu șesteț un câștig al PSD-ului”. Totuși, în
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
legislaturi. Am chemat doi oameni foarte tineri, foarte drăguți, foarte isteți, să vedem dacă trebuie să ne așteptăm la ceva bun de la ei. Intenția realizatorului emisiunii, cât se poate de onorabilă, alunecă pe panta stereotipurilor de gen încă de la început: deputata Roberta Anastase este prezentată de Stelian Tănase drept fosta Miss România 1996, proaspăt venită în studio de la o prezentare de modă, moment în care Victor Ponta, deputat PSD, se simte dator să îi atragă atenția moderatorului că a făcut o
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
o prezentare de modă, moment în care Victor Ponta, deputat PSD, se simte dator să îi atragă atenția moderatorului că a făcut o gafă, apelând la stereotipul „femeii-care-nu-dorește-să-i-se-cunoască-vârsta”: „Nu trebuia să prezentați anul, este o lipsă de tact din partea dumneavoastră...”. Deputata PD intervine și corectează informația: nu a participat la o prezentare de modă obișnuită, ci s-a implicat într-o manifestare organizată de femeile parlamentari ce au dorit să atragă atenția asupra violenței domestice cu ocazia Zilei internaționale de luptă
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de lucruri din astea. Această plasare ambiguă a Robertei Anastase, în concursuri de Miss, prezentări de modă, laolaltă cu soții de oameni politici este de natură să furnizeze publicului, încă din primul moment al emisiunii, o imagine greșită asupra activității deputatei. Discuția începe cu o situație de inegalitate, speculată îndeajuns de mult de celălalt invitat al emisiunii ă un bărbat, tânăr politician. Analiza atentă a schimburilor de replici pe subiecte politice scoate și ea la iveală un dezechilibru între poziția politicianului
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
adesea în mod stereotip. În logica aceasta, o fostă Miss România nu poate fi considerată potrivită pentru meseria de politician, cel puțin nu de către bărbați. Chiar și vârsta poate fi un element în defavoarea femeilor: în emisiunea „100%” citată mai înainte, deputata Mona Muscă afirmă despre o altă tânără politiciană, Lavinia șandru, că este „deosebit de agreabilă, incisivă, puțin prea tânără încă în politică șsubl. meaț, o prezență extraordinar de agreabilă”. Pe de altă parte, în timp ce tinerilor bărbați politicieni li se atrage atenția
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]