1,076 matches
-
și la filozofii ori biologii secolului douăzeci - au o coeziune În virtutea faptului că aparțin aceluiași sistem, generat de premise similare. Aceste curente de idei nu pot fi privite ca derivînd unul din celălalt, În orice caz, nu În conformitate cu conceptul de derivare sau de „descendență” utilizat În mod curent În cadrul disciplinelor istorice. (După cum vom vedea, ne confruntăm, În unele cazuri, cu un proces care poate fi definit drept „transmisie cognitivă”.) Dar oare nu la același lucru se referă structuralistul care afirmă că
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
adevăr niște creștini eretici. Indiferent, de exemplu, de motivele pentru care generații Întregi de savanți germani au Încercat (și cîțiva mai Încearcă și astăzi) să pună În evidență extrem de improbabilele rădăcini iraniene atît ale gnosticismului, cît și ale creștinismului, precum și derivarea celui din urmă din cel dinainte și nu invers, nimeni n-ar trebui să se simtă jignit să recunoască existența unei legături nu tocmai precare Între această bizară opinie și acel Zeitgeist din care, Într-o etapă ulterioară, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
chip de pedeapsă pentru deicidul comis și, În felul acesta, avem cu toții În alcătuirea noastră fragmente din trupul lui Dionysos devorat de Titani. Cu toate că Bianchi a atras atenția În repetate rînduri că ar fi o simplificare excesivă să se atribuie derivarea gnosticismului din orfism, teoria sa privitoare la invarianți n-a reușit să ofere o explicație a situațiilor istorice concrete. Dacă gnosticismul nu derivă din orfism, atunci unde este legătura dintre ele? Dar legătura dintre gnosticism și platonism? În ciuda cunoașterii sale
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
o substanță - culoarea roșie - provenită de la arhanghelul Azazil. Ne vedem obligați să conchidem că nici unul dintre paralelismele puse În evidență de Halm nu trimite spre o posibilă convergență Între gnosticism și doctrinele șiite, ca să nu mai vorbim de o posibilă derivare a celor din urmă din primul. Același lucru este valabil și pentru materialele nestudiate de Halm, cum ar fi, de pildă, cosmogonia sectei Ahl-i-haqq, care mai putea fi Încă Întîlnită În anii 1970 În Iranul occidental, În provincia kurdă Kermanshah
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
va vedea și mai limpede peste puțină vreme, nu există nici o Îndoială că ipostaza Sophiei În gnosticism este Într-adevăr Hokmah din tradiția evreiască; În același timp totuși ea suferă o transformare importantă, care nu poate fi explicată prin simplă derivare, ci doar prin teoria transmiterii cognitive. Să mergem mai departe și să facem un inventar amănunțit al Înfățișărilor pe care le ia Sophia În gnosticism. 3. Alegerea Sophiei Numele Sophiei nu este menționat de ereziologi În legătură cu Simon Magul, Însă o
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
indiscriminată a cuvintelor Sophia și Logos pentru aceeași semnificație) de ce a devenit Sophia mama Demiurgului. Numai prin eliminarea acestui obstacol vom putea testa validitatea modelului nostru generativ, care Își propune o explicare a gnosticismului in toto, fără a recurge la derivări exotice de ordin istoric. În acest scop vom Întreprinde o lectură a Genezei pornind de la premisa că Dumnezeul Genezei este un Demiurg ce nu are cunoștiință de faptul că deasupra lui există adevăratul Dumnezeu. Rezultatele unei asemenea lecturi sînt cît
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
sensul pe care-l poartă acesta. Ei vor fi familiarizați cu noțiunile de sinonime, omonime, antonime, paronime. Pentru a-i deprinde pe copii cu ”familia de cuvinte”(sinonime, antonime, omonime, paronime) și pentru deprinderea acestora cu formularea cuvintelor noi prin derivare cu ajutorul sufixelor și prefixelor, la grupa pregătitoare, în cadrul proiectului tematic „Toamna”, în săptămâna cu tema „Legume de toamnă”, după activitățile de observare, lectură după imagini, memorizarea unor poezii adecvate, am antrenat copiii în jocul didactic „Caută rudele cuvântului”. Jocul l-
Caleidoscop by Iuliana Cumpătă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93232]
-
categoriile de capodoperă, operă de talent, operă de virtuozitate, ni se impun de la sine, dar manipularea lor de către Dragomirescu este prețioasă și dogmatică. Meritul "istoric" al lucrărilor sale este de a fi insistat pe ideea de sistem al operei, pe derivarea logică, de la general la particular, a factorilor constitutivi (existentă în semantica "transformațională") si de a fi găsit o rețea de elemente (invariante în terminologia modernă) comparabile obiectiv. Toate aceste idei sînt acceptate azi, în altă formă concretă, și tocmai pe
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
K′ reduse. Această coloană prefracționează componenții în funcție de valorile K′. Diferitele fracțiuni sunt apoi dirijate spre alte coloane umplute cu faze staționare, care oferă valori K′ încadrate în intervalul optim. Separarea, identificarea substanțelor medicamentoase Alcaloizi din ergot Analiza produșilor modificați chimic Derivarea unui medicament este adesea necesară pentru a atinge o cromatografie satisfăcătoare. Se aplică pentru componentele de toate polaritățile și greutățile moleculare și este un avantaj al HPLC față de gaz-cromatografie. Derivarea este utilizată pentru a crește sensibilitatea detecției când detectările utilizate
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
identificarea substanțelor medicamentoase Alcaloizi din ergot Analiza produșilor modificați chimic Derivarea unui medicament este adesea necesară pentru a atinge o cromatografie satisfăcătoare. Se aplică pentru componentele de toate polaritățile și greutățile moleculare și este un avantaj al HPLC față de gaz-cromatografie. Derivarea este utilizată pentru a crește sensibilitatea detecției când detectările utilizate nu sunt satisfăcătoare pentru componentele nederivate. Absorbția în UV și fluorescența pot fi obținute cu ajutorul unor reactivi. În această categorie, de absorbție în UV se includ N-succinimid-p-nitrofenilacetat (SNPA), fenilhidrazina și
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
Ileana, și îl analizează în strânsă legătură cu sărbătoarea Sânzienelor. Vorbind despre această ipoteză etimologică, Matei Călinescu 17, interpretează cele două fețe ale sărbătorii ca suprapuse, dar distincte: pe de o parte, cea creștină care marchează nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (derivarea etimologică nesigură din latină, Sanctus Johannis) și cea păgână care o are în vedere pe zeița Diana (etimologie considerată incertă, dar sugestivă: Sânziana=Sancta Diana). De asemenea, referindu-se la Noaptea de Sânziene, vedea ca pe un exemplu clar de
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
n-ar mai putea triumfa nici măcar cu armura ei dialectică") concentrat 59. Aceste etimo-mitologii60 sunt definite ca soluții de ars combinatoria, de temura (Temura, în esoterismul iudaic, știința permutațiilor și a combinațiilor de litere), destinate a elibera numele de balastul derivării lor. Departe de a considera etimologiile platoniciene drept un simplu joc lingvistic, așa cum fac cei mai mulți comentatori (și aceasta din cauza "rupturii de nivel" dintre înțelegerea platoniciană a limbii și gândirea lingvistică de azi), Andrei Pleșu pornește de la însuși semantismul numelor lui
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
irecognoscibil sub fervoarea blândă și cumpătata serenitate care caracterizează toate modurile românești de a fi în lume"9; trimiterea este, după cum afirmă Matei Călinescu, la personajul de basm Ileana Cosânzeana, pe care o relaționează cu sărbătoarea folclorică a Sânzienelor, în derivare etimologică Sancta Diana 10. Numele este recurent în proza scriitorului, iar etimologia lui l-a interesat, se pare, pe savant, de vreme o analizează în volumul al treilea din Istoria sa: numele zeiței Diana a devenit în românește zâna, prin
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și "fata căpitanului" Numele băiatului de doisprezece ani, Brânduș din nuvela Fata căpitanului este - folosind o sintagmă din nuvela În curte la Dionis - un "nume fanic"; încadrat în seria antroponimelor provenite din nume de plante, format de la femininul Brândușa, prin derivare regresivă (substantivul comun este, probabil, un cuvânt autohton traco-dacic)243 traduce condiția copilului "găsit" sau "din flori". Natura excepțională a destinului său ("nu mi-e frică de durere, pot îndura oricât... Eu mă oțelesc întruna, mă învăț cu relele, mă
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
credințelor și a ideilor religioase, faptul că sărbătoarea Sânzienelor care își revendică etimologia de la latinescul Sanctae Dianae, a împrumutat numele sărbătorii creștine a Sfântului Ioan Botezătorul (Sanctus Dies Iohannis) cu care se suprapun aceste datini străvechi. Matei Călinescu care respinge derivarea etimologică a lexemului Sânziene din Sanctus Johannes, utilizează mitologia solstițială, stabilind corespondențe la nivelul etimologiei numelor, în Noaptea de Sânziene (din perspectiva mitologiei solstițiului, Sabinei Fânaru interpretează numele patronilor grădinilor de vară - Iancu și Enache - în care cântă Leana). Relația
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
un nou toponim monomembru, de data aceasta menținîndu-se particularizatorul și renunțîndu se la vechiul nucleu căruia îi fusese atașat: Larga < Valea Largă, Scurta < Tarlaua Scurtă, Roșia < Apa Roșie, Arvăteasca < Moșia Arvătească, Sătenii Filipești („urmașii“, „iobagii“ sau „subordonații“ lui Filip) > Filipești. Derivarea toponimică este o modalitate foarte eficientă denominativ, întrucît retoponimizează un nume de loc existent prin adăugarea unui sufix diminutiv, care indică un loc apropiat, subordonat geografic sau mai mic (poate mai nou, uneori) față de topicul desemnat de toponimul bază. Preluînd
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
proces, o proeminență în plus, ca repere geografice și ca unități lingvistice, care le face propice onimizării. Precizăm că în multe situații aparent identice trebuie făcută distincția, prin analiză riguroasă, între numele toponimizate prin conversiune și cele încadrabile toponimizării prin derivare, transonimizare, condensare semantică onimizantă etc. (vezi ipostazele descrise mai jos). Criteriile de care trebuie ținut seama în aceste analize diferă de la o categorie la alta și de la un caz la altul. Unele dintre cazurile de conversiune onimizantă pot fi încadrate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
rămas ca termen unic. În multe cazuri, pot fi identificați sau reconstituiți cu aproximație denotatorii inițiali pe care a fost „altoită“ individualizarea, părăsind apoi formația, poate și din necesitatea de a intra în seria numelor monomembre din complexul toponimic integrator. Derivarea toponimică desemnează procedeul prin care, de la un toponim existent se formează, prin adăugarea unui sufix, un toponim nou, care individualizează de regulă un topic aflat în relație de apropiere, subordonare, apartenență etc. cu topicul desemnat de toponimul-bază. Criteriile necesare pentru
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
un topic aflat în relație de apropiere, subordonare, apartenență etc. cu topicul desemnat de toponimul-bază. Criteriile necesare pentru încadrarea unui nume în această ipostază, care aparține fenomenului de toponimizare în lanț, privesc situarea atît a termenului de pornire (baza de derivare), cît și a termenului rezultat (derivatul nou format) la nivelul toponimic. Aceste toponime (Dumbrăvița, Bălșița, Craiovița, Stupineaua, Gilorțelu, Lotrișorul, Plenicioara, Ruginoșica, Amărăzuia, Ploștinuța, Ardănașu) sunt comparabile, formal și semantic, cu diminutivele din planul limbii comune. Există o diversitate de toponime
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fie pentru că este antroponimică (fag > Făget, Ion > Ionescu >Ionești etc.). Cea mai dificilă este diferențierea diminutivelor realizate la nivel apelativ de cele realizate la nivel toponimic, care au pornit de la baze foste apelative sau antroponimice, dar au fost toponimizate anterior derivării: Stejerel, Văluța, Cernica (de la numele fostului proprietar, potri vit documentelor), Buzica, Băița, Ponorălu, Mălușelu, Plăișo rul, Albioara, Frumușica, Lăzuțu, Bășicuța, Prăgușu etc. pot fi mai degrabă derivate apelative, respectiv antroponimice, mai ales dacă nu există dovezi documentare privind prezența ante
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
primul rînd conversiunea, bazată pe figura semantică numită antonomază (și-a găsit băcăul, s-a supărat dunăre, Sadoveanu este ceahlăul literaturii romîne, aiudurile luptătorilor anticomuniști, o bucată de penteleu, un pahar de cotnari, abrudeanca, ardeleana, breaza, hațegana, brașoave etc.), și derivarea cu sufixe categoriale posesive locale, de apartenență etc. (bucureștean, mol dovenesc, morenar, mangaliot; Craioveanu, Craiovescu, Vălenaru). Numele de locuri, martori ai istoriei romînilor Dacă, privite sincronic, numele de locuri se înfățișează ca o haină care îmbracă teritoriul denominat, în perspectivă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
romînește neschimbată, iar în maghiară ar fi evoluat, potrivit legilor fonetice, la Abrad. Comparația cu Abruttus din Moesia Inferioară sau cu un ipotetic iranian *Aburud nu ține seama de faptul că în limba romînă grupul br devine ur (fabrum > faur). Derivarea maghiară cu -d (sufix local) a unui romînesc *Auru, ajuns, prin filieră slavă, *Abrud (ca în rom. gaura > ucr. gavora) și evoluat, în rostirea maghiară, la Abrud (ca în vlah > blach) impresionează prin virtuozitate, dar e greu de probat istoric
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
putea fi substantivizate după separarea din formația Abrudpotok „apa roșiatică“, Dobropotok („apa foarte roșie“). E drept că Dobrud ar putea proveni și dintr-un antroponim (din familia Dubrodo, Dobrota etc.), în cazul acesta paralelismul Abrud - Dobrud fiind o simplă întîmplare. Derivarea toponimului Abrud de la adjectivul slav din care s-a format (pornind de la culoare) apelativul care denumește minereul este posibilă nu numai lingvistic, ci și dacă se are în vedere specificul zonei (plină de mine străvechi). Nu trebuie omis faptul că
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
au avut decît să preia soluția, mai ales că aceasta era confirmată de dublura din documentele latine Transilvania (stabilită, prin traducere, tot de către autoritățile maghiare). Unii cercetători însă (primul fiind J.L. Pic) au propus o soluție aparent mai „complicată“, adică derivarea numelui, probabil străvechi (zona nu putea să nu poarte un nume la sosirea ungurilor), dintr-un radical indo-european ardva, „înalt“ sau ard, „ridicat“ (ale cărui urme ar putea fi întrezărite în actualele toponime Ardan, Ardașcheia, Ardelea, Ardeova, Arden, Ardud, Arduzel
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
apoi de numeroase ori în forme foarte apropiate sau identice cu cea actuală) este sprijinită de numărul mare de derivate, la nivel antroponimic sau apelativ, enumerate mai sus. Multe dintre acestea (Bîrsan, Bîrsănești, Bîrsești, Bîrsăneasa, Bîrsanca etc.) sunt compatibile cu derivarea de la antroponime primare sau secundare. Specialiștii au găsit și originea antroponimului: un derivat cu sufixul consonantic -sal hipocoristicului Bîr (prezent și în Bîrcă, Bîrlea etc.), extras dintr-un antroponim slav mai lung (nesigur încă, dar au fost propuse Berislav, Berivoi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]