1,045 matches
-
Autor: Adrian Lițu Publicat în: Ediția nr. 2052 din 13 august 2016 Toate Articolele Autorului Misogin Când prima dată... Bărbatul a mirosit femeia Cam nespălată, Dar de înțeles la vremea aceea; Cred că a gândit așa: Are iz dă ceva! Derută Mi-a cerut soția, soață Mișelește ca o hoață Să îi spun cât mai de-ndată De a fost, sau nu ‘nșelată. Încercând să întorc foaia: Înșelată ... e doar aia! Epitaf Am murit, și nimeni nu știe și toți mă
DERUTĂ de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365167_a_366496]
-
nu ‘nșelată. Încercând să întorc foaia: Înșelată ... e doar aia! Epitaf Am murit, și nimeni nu știe și toți mă cred viu. Mă judecă toți Judecându-se. Judecata de apoi nu-I decât o oglindă cu necruțătoare răsfrângeri! Referință Bibliografică: DERUTĂ / Adrian Lițu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2052, Anul VI, 13 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Adrian Lițu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DERUTĂ de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365167_a_366496]
-
intrate într-un ascendent proces de modernizare și afirmare națională (unificare în anul 1859 și independență în anul 1878 într-un regat condus de regi germani), susținut de o ideologie de tip patriotic și iluminist. Inevitabil aceasta a condus la deruta și criza internă a monahismului și Bisericii care au suferit loviturile dure ale legilor secularizării aproape totale a proprietăților din anii 1859-1863. „Luminile” unei modernități militante reușiseră să eclipseze Lumina duhovnicească a Taborului și astfel monahii români doritori de viață
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
obligat să te ocupi de tot felul de probleme gospodărești, pe care până acum le rezolva altcineva. Senzația era cea a unui animal ținut ani de zile în cușcă, hrănit, spălat și expus publicului. Odată eliberat, are o perioadă de derută, ceva de genul: Stând în captivitate, Simțeam că viața-i grea. Acum am libertate... Dar ce să fac cu ea? Destul de repede, am ajuns la concluzia că abia atunci când dai de greu ești obligat să apelezi la organizare, planificare, programare
BURLACUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364818_a_366147]
-
român a reacționat explicit, a recunoscut președintele PPMT Sfântu Gheorghe, Nemeș Elod - el declarând acum că, la un moment dat o femeie (româncă) a scuipat steagul secuiesc arborat în apropierea scenei unde s-au ținut discursurile! Pe acest fond de deruta națională, gestul IPS Ioan Selejan, arhiepiscop al Covasnei și Harghitei, de a împărți tricolorul României enoriașilor în județele în care românii sunt minoritari este mai mult decat semnificativ și fericit. Iar reacția liderilor politici ai maghiarilor majoritari, de a considera
APEL PENTRU TOŢI ROMÂNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364927_a_366256]
-
târziu să bată recorduri de inteligență, de memorie, oricum de performanță care nu e la îndemâna oricui iar gurile rele, cârtitoare, au spus despre asta că de vină ar fi „zeama lui Bacchus” și atribuindu-i acesteia funcții miraculoase, panaceul tuturor derutelor și fantasmelor ... Într-o bună zi, rapid și pe negândite, fără prea multe pregătiri, „Căpitanul” de odinioară și-a predat viața în mâinile Domnului, rămânând cu amărăciunea de a nu-și fi văzut feciorul sus, printre „domnii aleși” ai acestei
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
adversarului fără vreo confruntare de program politic adevărat; • Manipularea electoratului prin provocări și diversiuni (în care de multe ori sunt folosite instituții și fonduri bugetare) în scopul obținerii de audiență și voturi, cultivarea consecventă a dezinformării și mijloacelor oculte de derută politică, specularea titulaturii creștin-democrate cu care nu are nici o legătură; • Uzitarea metodelor de diversiune ale fostei securități în îndepărtarea diasporei românești de realitatea politică a țării; • Șantajarea fățișă a tuturor celor care i se opun, cu dosare sau așa zise
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (4) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365578_a_366907]
-
brațe Și-o să-l plătim mai scump că ne e frig Firea noastră a celor vinovați e Ciudată dacă toate mă intrig’ Ninge ca într-o iarnă absolută Dintr-un cer de care ne e teamă Peste viața noastră în derută Și oprită pentru o clipă în vamă Vizavi stau doi bătrâni privind Poate că gândesc la fel ca noi: - Uite colo alții cu ce jind, Își cheamă amintirile înapoi! Referință Bibliografică: A venit iarna / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
A VENIT IARNA de ION UNTARU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365764_a_367093]
-
În câțiva ani se vor duce în veșnicie actualii pensionari, înclinați să se gândească în primul rând la Lumea de apoi! Pe ei îi satisface BORul. Marele pericol este că populația activă se sufocă, se umple de venin, intra în derută și se alienează. La salvarea acestor creștini să se gândească Vaticanul. Aceasta este marea problemă a națiunii romane. Soluția dumitale - Unirea cu Roma! - nu mai este valabilă. Menținerea pe agenda a acestei idei are valoare pentru a înțelege de ce creștinii
STATUL ŞI BISERICA 2014 – UN DIALOG CU ION OLTEANU (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361636_a_362965]
-
provin cunoștințele dobândite de fiecare dintre noi - credibile sau mai puțin credibile -, structurii ființei, sentimentelor, faptelor care ne pot apropia sau îndepărta de Adevărul Absolut. Dacă însă, Adevărul se va diversifica într-o mare măsură, omenirea nu poate ajunge la derută? Viața ne-a demonstrat că Iisus cunoștea „Calea, Adevărul și Viața”, sfătuindu-ne să-l urmăm fiindcă El este posesorul acestei cunoașteri, iar noi, s-a dovedit de asemenea, nu putem singuri să ne creăm o cale adevărată, o viață
ADEVĂRUL, IUBIREA ŞI FRUMUSEŢEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351776_a_353105]
-
tiparului în 1934, Donna Alba, în 1935, au ca structură narativă principală o tendință a imaginarului psihotic și a conturării trăirilor trupești în patima chemării sângelui. Literatura sa este analitică cu elemente stranii în comportamentul personajelor cu o atmosferă a derutei, a geloziei, a cinismului și suportabilității erotice, glisând, nu de puține ori, spre masochism și agresiune sadică. Locotenentul Ragaiac din nuvela Rusoaica, Andrei Lazăr, din , Mihnea Băiatu, din Zilele și nopțile unui student întârziat care are și el un tiz
DIMENSIUNEA PSHIPATOGRAFICĂ ŞI DE OBIECTIVIZARE ÎN PROZA LUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352306_a_353635]
-
din care eu nu deslușeam nimic. Indiferent în ce parte întorceam capul, vedeam persoane care transmiteau știri. Uneori lumea se oprea pe loc să asculte, iar când înțelegea despre ce este vorba plângea și intra în panică. Haos, tristețe și derută printre oameni. Obosisem de atâta atenție acordată, dar tot nu am înțeles despre ce era vorba, ceea ce mă făcea să întreb întruna: “Doamne, ce se petrece? Știu că se petrece ceva important, dar ce și unde?” La un moment dat
ULTIMA NOAPTE A PATRIARHULUI TEOCTIST de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352312_a_353641]
-
zbura iute către cele trăite în noaptea trecută și mă întrebam: «Doamne, ce trebuie să fac eu, un simplu om, care nu știe decât să se roage Ție? Te rog, Doamne, spune-mi pe înțelesul meu!» Mă înspăimântau scenele cu deruta și haosul pe care le văzusem și încă le mai vedeam. Eram dominată de gândul: «Măcar în Biserică să fie pace și înțelegere» A doua zi, dimineața, am plecat la Biserica din apropiere pentru a mă ruga la Dumnezeu să
ULTIMA NOAPTE A PATRIARHULUI TEOCTIST de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352312_a_353641]
-
curcubeie, dacă plânsul trist din suflet se zvântă doar c-o scânteie. Totuși Încă n-ai să pieri. Cine să te-nvingă atât timp cât torci dragoste curată? Râzi când cu dureri continuă să ningă soarta-ți ciudată. Nu sunt prăbușiri desele derute în care trosnesc ireale ruguri, când pădurea ta unde zburdă ciute plină-i de muguri. Nu fi trist că rar arcuiești o boltă și brodezi pe ea steaua ta polară, ca zbuciumul des ce te-a vrut recoltă să nu
POŢI SÃ ÎNŢELEGI TOTUŞI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352557_a_353886]
-
se făcea să știi că, pentru siguranță, animalele mari erau drogate, iar păsările scoase din volierele pregătite dinainte, înțepate cu un ac în cap și aruncate în văzduh unde mai băteau spasmodic din aripi dând o puternică senzație de autentică derută. Cât despre iepuri, sau alte mamifere de talie mică, aceștia nu prezentau nici un pericol, mai ales că aveau deja făcută injecția antirabică o dată cu doza de alcool necesară sprintenelii. Regele aștepta cu acel calm pe care ți-l dă printre altele
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
de băut, răsturnând cana de fier ce-i fusese înmânată cu o oarecare ceremonie de unul dintre participanți, vărsă pe lângă gură peste pieptarul de zale și cuprins de frenezie dezgoli trupul aproape inert al femeii. Aici avu o clipă de derută! - Prea nobili cavaleri, veniți a privi și a vă minuna! Iată domnița aceasta a noastră nu are păr și, vai, păcatelor noastre, miroase a fân precum măgarul scutierului nostru! Minune, minune, de trei ori minune, răcnea ca un apucat gnomul
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
de Papagal” câteva articole de critică literară și prima lucrare umoristică intitulată „Hugoliada”. În continuare va mai publica și un volum de versuri „Eligii pentru ființe mici”, și un volum de eseuri critice intitulat „NU!” cu care va produce uimire, derută și comic irezistibil. Va critica figurile majore ale literaturii vremii (Sadoveanu, Rebreanu, Arghezii, Ion Barbu, Camil Perescu...), care i-au contestat valoarea și va promite că este în stare de mai mult. Și se va ține de cuvânt ! Reîntors la
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
le-a situat „mai presus” decât pe altele, până, sau pornind de, la problemele meschine ale salarizării. Un asemenea stat în stat se produce exact acolo unde nimeni nu crede în preceptul democratic al independenței și controlului reciproc al puterilor, deruta fiind provocată demagogic prin evidențierea existenței unor asemenea atribute, dar numai în unul dintre ele. Cu alte cuvinte duplicitatea celor care pândesc după putere într-un regim democratic în care ar trebui să domine numai dorința de libertae și egalitate
SAU UN STAT ÎN STATUL DE DREPT de CORNELIU LEU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351659_a_352988]
-
al Creației, în care Atotcreatorul îi consfințește logodna prin mirul diafan al surâsului Său dumnezeiesc, atunci raționamentele preceptelor idealiste ori materialiste, iraționale, învăluie lumea autonomă într-o infirmitate morală și o paralizie spirituală, aruncând-o în brațele disperării, în anturajul derutei, în vârtejul panicii, peste care cade zâmbetul sceptic al iluziilor. Toate aceste infirmități și paralizii își ațintesc meduzele spre întreaga ființă națională, cu tendința de a configura Omul, într-un ins-vremelnic. Orice vreme scoasă din timpul mesianic al urmării lui
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
protodaca noastră cuvântul autoritate- exprimă autorul faptelor bune, responsabilitatea morală, demnitatea persoanei. Autoritatea spirituală sancționează drastic toate neregulile, toate erorile, toate nedreptățile comise în cadrul Națiunii, în timp ce, materialismul promovează cu ostentație ororile și orgiile sale caracteristice în comunitatea prezentă, într-o derută democratică. Despre atragerea responsabilității într-o societate predominant materialistă nu poate fi vorba, deoarece aleșii promulgă după fiecare mandat, toleranța reciprocității. Orice posibilitate de sancționare a fărădelegilor (ne arată Profesorul Nichifor Crainic) e anulată de faptul că oamenii politici își
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
joacă cu mine de-a drepturile omului, cînd nu fac decît să mă țină într-o sclavie cît mai adîncă. M-am săturat de toată ipocrizia și fățărnicia în care ne simțim confortabil !!! Sau poate că m-am săturat de deruta și de fatalismul unei turme lipsite de personalitate, care acceptă să trăiască de azi pe mîine și rabdă oricîtă obidă. Nu suntem nici pe departe atata de minunați pe cît ne-ar plăcea nouă să credem. Sfințenia ne este încă
FRAGMENTE DIN PROIECTUL HYPERBOREEA (PROZĂ SCURTĂ) de IULIAN MOLDOVANU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/346593_a_347922]
-
de uimire auzind-o pe prietena mea despre care știam sigur că nutrea aceleași sentimente că și mine, ca pe ea o sperie profund asemenea schimbări, pentru că nu cunoaște ce va urma și necunoscutul îi creează o grea și dureroasă deruta. Am înțeles-o mult mai tarziu, când, între ceea ce sperăm și âmplinire, s-a așternut un drum încețoșat, anevoios, bulversat, dureros și mult mai lung. Așadar, nevoia de schimbare poate fi privită din mai multe unghiuri de vedere, fie că
NEVOIA DE SCHIMBARE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346646_a_347975]
-
și tonalități rechizitoriale. Biciul ei nu este, în nici un caz, unul de mătase, iar, pe alocuri, franchețea devine aproape brutală. Ce-i drept, peisajul socio-politic pe care îl abordează îi oferă material din abundență. Mariana Cristescu surprinde, secvențial dar precis, deruta din societatea românească, în care indivizi dubioși, care dau gir prostiei, înfumurării și bunului plac, sunt scoși în față de un mecanism social dereglat, spre furia, dar și spre tristețea autoarei. Observațiile ei sunt tranșante, categorice și de bun-simț, dar formulate
DOUĂ CRONICI DE ILEANA SANDU DESPRE CĂRŢILE MARIANEI CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351002_a_352331]
-
o prințesă/cenușăreasă, fericită în atmosfera oarecum sfidătoare a propriului ei basm, dupa un timp mirajul se spulberă, încet, încet și eroina descoperă că se află dincoace de “apele” oglinzii în care și-a închipuit că viețuise, simte o anumită derută a sentimentelor, percepe ‘Trezirea” în fața obiectelor și starea ei se transformă “într-o singura lacrimă lungă” (Cât încă...). Jocul amăgirilor și îndoielilor, în contrast cu momentele de plenitudine și elan, se continuă în alte câteva poeme de aceiași factură concretă, dense de
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
rol într-o piesă’’. Indiferent ce s-a spus sau se spune (mărturisirile lui Tiberiu, aflat în permanentă dispută de moștenire cu Fanny, soția scriitorului, apoi cu Puia, câtă vreme acestea au trăit, dar și după aceea, au creat cele mai multe derute de detaliu în legătură cu biografia lui Liviu Rebreanu), la lansarea publicației denumită ,,Cuibul visurilor’’ (cea mai îndrăgită metaforă rebreniană), cuvântul inaugural a fost semnat de doamna romancierului, Fanny Rebreanu. Acolo, la Maieru, unde copilărise scriitorul din 1889, s-a înființat un
4 LIVIU REBREANU SI FANNY de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345702_a_347031]