857 matches
-
să împartă bune ori rele. Ca un făcut, în paralel cu degradarea menajului se întâmplaseră tot felul de necazuri, toate culminând cu îmbolnăvirea mamă-sii! Nimeni, în afara fetei, nu se întreba cum îi este, cum se descurcă în hățișul ăsta derutant?! Prietenii dispăruseră. Rudele, la fel! Bărbatul era, și el, rar pe-acasă, copleșit de muncă... Mira știa că, în primul rând, deteriorarea asta a căsniciei se datora înțelegerii greșite a așa-zisei libertăți! Dintotdeauna știuse că oamenii aveau percepții diferite
CAPITOLUL 10 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375074_a_376403]
-
de fiară îmi vine să scot! Năstrușnica formă inertă este-așteptata... iubita-mi... soția... Cui pot s-o revendic?! Mi-e luată! E dusăăă! Mutată în sufletu-mi lărgit de durere, tornada de-afar-a plecat! E liniște-acum! Mă doare tăcerea. * Liniile frânte derutant inhibă avântul. Și în spațiul lipsit de orizont trec prin amețitoare-ncercare... Omit să iau seama. Invizibil obstacol! Impactul mă doare, dar și mă deșteaptă! Lumina zvârle în lături negura! Gigant mi se pare un zid ce m-așteaptă. Pătruns
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
transformă totdeauna în venin. Fără un ideal înviață omul este o busolă fără ac”; Lenea, Egoismul: “Egoismul omului inteligent rar se manifestă direct. De obicei el utilizează într-un modadmirabil masca altruismului și a dezinteresării, ceea ce-1 face multmai derutant”. Tot în categoria viciilor intră și Păcatul: “Mânia te face negru, frica te face galben, rușinea te face roșu, iar cinstea și tăria de caracterte lasă așa cum ești”. Unele adevăruri sunt formulate sub forma paradoxului, atât de vexant uneori: Insuccesul
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
o epopee națională, va ști să administreze acest conservatorism prudent și să-l transforme într-o ocupație a României de către ea însăși. Avangardele au îndrăznit mult: de la început ele au afișat disprețul. TIMPUL DISPREȚULUI Fenomenul cel mai fascinant și mai derutant de surprins al anilor conservatorismului comunist este cu siguranță disprețul. Există un dispreț al ex-elitelor aristocrate și burgheze care nu mai suferă fizic și deci s-au adaptat la banalitatea zilelor într-un sistem pe care-l consideră străin, atît
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
damnaților, a demonilor: Foarte adesea acești demoni rebeli împotriva voinței de a fi, primesc înfățișare de călugări, reamintind idealul etic schopenhaeurian al ascetului...". Ascetul contrastează însă cu privirea înghețată eminesciană, cu acei ochi ce "scânteie-n afară". Imaginea are ceva derutant, aproape "vampirică" spune cercetătoarea Svetlana Paleologu-Matta în Jurnal hermeneutic (POESIS, nr. 6-7-8, 1994): "frumusețea eroului în diverse ipostaze sperie", nu atrage, nu liniștește. (Exemple: Luceafărul, Arald, Sarmis nebunul etc.). Ea motivează această imagine printr-un gând pascalian: omul este un
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
producă soiul de marasm din care pictura românească n-avea să-și mai revină. Nu-și poate reveni nici acum, cînd ar exista toate motivele unei nesperate lecuiri. Dar trauma prăbușirii vechiului regim și instaurării celui nou, oricum dubios și derutant, e atît de multiplă, încît nici cea mai descurcăreață minte nu i-ar da de rost. Singurul antidot la marasmul ce a cuprins pictorimea a rămas hărnicia. Hărnicia ca tabiet al vîrstei a treia. O primenire ar putea veni dinspre
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
niciodată. Nici cînd era june. A cunoscut, e-adevărat, cîțiva boemi iluștri, s-a simțit bine în compania lor, a avut ce discuta, dar atît. Nu s-a lăsat contaminat. A preferat însă, observăm noi, boemia spiritului, una aparent iconoclastă, derutant disociativă, dar permanent supravegheată de rigoare carteziană. Repudiind precaritatea, dezordinea, mizeria. Bastonul cu mîner scump se vrea, de altfel cu toată scuza cochetă a purtătorului de baston, caduceu antiboem. Imagini cutremurătoare din începutul bolșevismului românesc. Gloata rufoasă și isterizată aclamînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
noapte... antonescian. Occidentul, la rîndu-i, a vehiculat recent, în timpul alegerilor noastre, în supărătoare necunoștință de cauză, concepte care, la noi, nu mai sînt operante de la război încoace. Cu atît mai puțin acum, cînd confuzia (manipulată) dreapta-stînga poate fi teribil de derutantă. Nu pentru toată lumea, evident. Cortegiul de urîciuni care a traversat sărbătorile de la un capăt la altul: căluț, capră, urs (altădată, în acea Românie încă nealterată de bolșevism, de un farmec indicibil), acum niște găști de indivizi realmente urîți, cărora spoirea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
exista unul: provocatorul sculptor César, a cărui amplă mediatizare, iată, nu-i dăuna defel. În rest... Dacă peste această nebuloasă întindem precum totuși celebrul azi Christo un giulgiu (fie el și unul strălucitor) numit globalizare, atunci scenariul pare și mai derutant. Arătîndu-ne că valorile, comportamentele sînt pe cale de a deveni uniforme, unificate, actul de cultură alunecînd, la rîndu-i, spre o democratizare... alienantă. Cînd națiunile tind ele însele să dispară sub tăvălugul nivelator al globalismului, naivitatea noastră întru autonomia esteticului pare de-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
supuse unui cuceritor expresionism obraznic, defel vexant pentru ochiul nostru atît de exersat deja în aventurile primei avangarde europene. Acest atelier (încă al armoniilor) e părăsit, iar aparatul trece brusc afară, acolo unde sculpturile etapei următoare își confirmă, într-adevăr, derutanta expresivitate.E de recunoscut încă aici cabrarea unui cal/ centaur, abandonul leneș-lasciv al unei debordante planturoase etc. etc. Altă nouă etapă e cea a unor sprințare efecte vivante: pástele ca niște viu colorate lave vulcanice devin, împreună cu gălețile din care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de antiparticule. S-au putut chiar produce atomi de antimaterie. Anumiți bozoni (de exemplu, mezoni cu sarcină) își au, și ei, antiparticulele lor. Chiar și quarcii au antiquarcii lor, și supercorzile antisupercorzile lor. NATURA SPAȚIULUI-TIMP Unul din aspectele cele mai derutante și mai fascinante ale filosofiei lui Lupasco este prezența stării T. Echilibrul riguros dintre actualizare și potențializare, care antrenează o densificare maximală a energiei, pare să vrea să indice, așa cum am explicat deja, că nici o manifestare directă a acestei stări
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
pe conduc...torii acestui stat. Dar nu a fost așa. Stalin a p...rut atunci s... se joace cu Țîțo de-a șoarecele și pisica. În timpul Întrevederii lor din aprilie 1945, comportamentul lui a fost, cu cuvintele lui Djilas, foarte derutant. L-a „tachinat” pe Țîțo l...udînd calit...țile armatei... bulgare, pe care o consideră superioar... celei iugoslave: „Ai fi zis c... Stalin și Țîțo aveau ceva s...-si reproșeze reciproc. F...r... s...-l atace vreodat... direct pe Țîțo
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
cum ar fi ureea, bilirubina și glutationul (GSH), dar și de enzime: glutation peroxidază (GPX), glutation transferază (GST), catalaza și Cu-SOD. În secțiunea următoare vom explica mai pe larg unele dintre modurile lor de acțiune. Mărturisesc că este puțin derutant să știi că există atâtea elemente, cu nume unele mai complicate decât altele, într-un spațiu așa de mic cum este celula! Dar nu vă speriați, ele sunt de obicei foarte disciplinate și acționează în sinergie chiar și în timpul somnului
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
interesele politice ale unor subgrupuri” (p. 128). Aceste clasificări și multe altele (R. Abrahams, 1967; B. Alexander, 1997; D. Kertzer, 2002; E. Leach, 1972; J. Maisonneuve, 1988; N.D. Munn, 1973; C. Rivière, 1997a etc.) creează multiple axe de referință, deseori derutante pentru cititorul aflat la Începutul căutărilor sale. Departe de a fi un exces scolastic, aceste tipologii (precum și dezbaterile sau polemicile care le Însoțesc) nu sunt altceva decât reflectarea complexității universului ceremonial și, implicit, a aparatului conceptual necesar delimitării, cartografierii și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
micii demoni benefici și malefici). Coerentă și mobilă, În ceea ce privește structurile ei profunde, gândirea mitică generează, În manifestările ei, texte, risipite În numeroase genuri folclorice și În complexe simbolice (gestuale În ceremonii, figurative În arta populară) de o mare și deseori derutantă varietate. În consecință, folosind diverse instrumente de analiză, studiile consacrate inventarului mitic românesc au tins Întotdeauna spre atingerea acestui nucleu originar. Traseul deschide Însă calea unor alte analize, dedicate „gândirilor” (sau „logicilor”) care sub creația folclorică, fie ele magice, mitice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sinceritate totală modelele. Poza devine modul lui de a fi liric, în fine, el își desenează cu sânge închipuirile pe care le ia din cărți. Aceasta este cel puțin impresia pe care o ai când îi citești poemele de o derutantă elementaritate, în care se plimbă fără aroganță (fără acel défi întâlnit la mai toți poeții simboliști din faza insurecției) fantasmele decadenților, tristețile lor delirante, decorurile îndoliate. B. cultivă mica scenă livresc-existențială în care există un unic simbol liric dezvoltat prin
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
nu este o întâmplare că marele Lenin s-a numit așa - el voia să înfiereze crimele țarismului chiar prin pseudonimul lui! Totuși, ceea ce m-a impresionat cel mai mult nu a fost tonul vehement al acelei diatribe. Ci o întrebare derutantă care s-a conturat în capul meu în timpul recreației, pe când ceilalți elevi mă asaltau cu batjocurile lor („Uitați-vă! Dar are o coroană țarul ăsta!”, striga unul dintre ei, trăgându-mă de păr). Întrebarea aceea, în aparență, era foarte simplă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pe un drum înghețat - doar un cap, cu ochii deschiși, sticloși. Cel mai rău era că instantaneele acelea nu rămâneau nemișcate. Fotograful își strângea trepiedul, iar țăranii ce părăseau cadrul fotografiei - a cumplitei fotografii cu canibali - reîncepeau să trăiască în derutanta simplitate a gesturilor zilnice. Da, continuau să trăiască! O femeie se apleca spre copil și își recunoștea în el fiul. Și nu știa ce să facă cu acel bătrân-insectă, ea, care se hrănise timp de câteva săptămâni cu carne de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
în timpul recreațiilor, nu făceam nici o deosebire între cluburile de fotbal ai căror suporteri înfocați erau. Ignoranța mea îi jignea. O considerau sfidare. Mă atacau cu batjocurile lor, cu pumnii lor. Abia în iarna aceea am început să deslușesc un adevăr derutant: a purta în tine trecutul acela îndepărtat, a-ți lăsa sufletul să trăiască în Atlantida aceea fabuloasă nu era un lucru inocent. Da, era cu adevărat o sfidare, o provocare în ochii celor care trăiau în prezent. Într-o zi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
la școală, trebuie să-l am acasă, copiat... Am spus asta pe nerăsuflate, stăpânindu-mi cu greu bucuria. Era cea mai fericită zi din adolescența mea. 4 „Dar, de fapt, Charlotte nu mai are ce să mă învețe!” Gândul acela derutant mi-a trecut prin minte în dimineața sosirii mele la Saranza. Am sărit din vagon în fața micii gări, eram singurul care cobora acolo. La celălalt capăt al peronului, am văzut-o pe bunica. În clipa aceea, mergând spre ea, am
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
a apărut din nou în toată dureroasa ei simplitate. Inexplicabilă. Inexprimabilă. Ca și constelația care se oglindea în ochiul unui animal rănit, în mijlocul unui deșert acoperit de gheață. Hazardul unui lapsus a fost cel care mi-a revelat o realitate derutantă: franceza pe care o vorbeam nu mai era aceeași... Într-o zi, când i-am pus o întrebare Charlottei, mi s-a împleticit limba. Probabil că am nimerit una dintre perechile de cuvinte, o pereche înșelătoare, cum sunt atâtea în
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
situația narativă auctorială, cînd autorul se retrage și cursul întîmplărilor este plasat în prim-plan. Pe de altă parte, prezentarea scenică văzută ca o reflectare a întîmplărilor în conștiința personajului ficțional ține de domeniul situațiilor narative personale 343. Diversitatea terminologică derutantă și parțial contradictorie din această zonă derivă în mod special din dificultatea de a distinge relatarea sau telling de prezentarea scenică sau showing. Din acest motiv, opoziția mod va fi în primul rînd descrisă nu în termenii procesului transmiterii narative
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
forma unui raport, a fost virusul unui Început! Pe nesimțite, de la contacte la relații și de la seminarii la congrese la Tokyo și Paris, am devenit, ca atâția alții, un aficionado, un pasionat de Japonia și de cultura sa unică și derutantă, În care enigma este adesea mai elocventă decât explicația. În această țară singulară, călătoria este pedagogică, fiindcă singura certitudine pe care se poate sprijini nejaponezul ce debarcă aici pentru prima dată este de a nu Înțelege nimic sau de a
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
uneori, Într-adevăr, o bună intenție din start, și atunci putem acorda o circumstanță atenuantă pentru situația nedorită cînd, În locul binelui așteptat, rezultă răul. Însă, de cele mai multe ori, unii oameni Își maschează cu abilitate invidiile, egoismul, pornirile răutăcioase prin intenții derutante, care lasă la Început impresia unor acțiuni generoase. * „Poți să fii mincinos, dar să nu fii niciodată fățarnic.” (Doamna du Deffard) Noi credem totuși că aceste două atitudini se presupun reciproc, fiind complementare. Doar În următoarele două situații „minciuna” nu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
incomplet. 1. Mai întâi, o superioritate covârșitoare a poeziei asupra prozei. Dacă lăsăm deoparte marele număr al „făcătorilor de cuvinte” și al alcătuitorilor de poezie aparentă, care mimează ermetismul, obscuritatea, simbolul etc., într-un mod, dacă nu convingător, cel puțin derutant, încă ne rămâne un mare număr de poeți mai mult decât remarcabili, dintre care probabil că unii vor străluci în posteritate cu o aură sporită. Notabil e faptul că unii dintre cei „bătrâni” au dat în ultimii ani opere excepționale
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]