456 matches
-
la preț până la ultimul război, cu toată intervenția trenului și automobilului. La țară căruța e obligatorie în gospodărie, mai ales în satele de câmpie. La munte, pe relief accidentat, poate fi folosit calul fără atelaj. Ion Creangă călătorește, copil, în desagă, pe cal. Fefeleaga lui Agârbiceanu exploatează calul ca mijloc de transport al pietrei, fără a încăleca. În satele moromețiene căruța este însă absolut necesară și pierderea cailor, o tragedie. Fără ei, personajele s-ar duce „la secere” pe jos! Disconfort
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
și băutură servite la cină, precum și înșiruirea modalităților de distracție și amuzarea oaspeților. Structura respectă logica internă a gradației: portretizarea amfitrionului și descrierea casei sale se petrec o dată cu servirea felului întâi ("un măgăruș făcut din bronz de Corint, cu o desagă dublă, care avea într-o parte măsline albe și-n cealaltă măsline negre") și se prelungesc până la desert, mai exact până la "sturzii frământați cu din aluat de făină și umpluți cu struguri uscați la soare și nuci". Parodia se preschimbă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
-te de Dumnezeu și de rege (Prov 24, 21). Aparent, afirmației lui Isus: Pune-ți sabia în teacă; pentru că toți cei care scot sabia, de sabie vor pieri (Mt 24, 52), i se împotrivește o alta: Acum cine nu are desagă, să-și ia și tot astfel și pungă; și cine nu are, să-și vândă haina, și să-și cumpere o sabie (Lc 22, 36). Deși Isus ne vorbește alegoric, ne face să înțelegem totuși că orice persoană, inclusiv creștinul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ceea ce căuta acolo era chiar în interiorul său! Cu o bogată experiență în domeniul arheologiei acumulată din colaborarea cu renumiții cercetători Dan Gh. Teodor, Victor Spinei, Mircea Babeș, Ioan Mitrea, Rica Popescu și Alexandru Andronic învățătorul COSTACHE BURAGA și-a umplut desaga speranței și a luat la pas întreaga zonă a Dăneștilor, născocind prin cele mai ascunse și mai întortocheate văi. Așa a descoperit frumusețea trecutului acestor mirifice plaiuri, iubind profund și intens istoria cea care l-a ajutat să scoată din
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
copleșea pe străin la vederea lor. Câini schilozi mâncau din traista unui prostănac care se puse a-i da sfaturi străinului cum să-și vândă marfa. Sub privirea lui, javrele turbate îl sfâșiau pe nătângul care îndrăznise să-și recupereze desaga. În piață, călătorul era acostat de cămătari și vânat de negustori cu ocaua măsluită. Locul viermuia a marafeturi și mișmașuri... Peste tot, mustea a viclenie și mârșăvie. Tocmeala răspândea un iz acru de șarlatanie. Păcălit, străinul își căuta dreptatea în fața
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
slobozi, lăsându-i să pască oleacă. Se apucă, apoi, să scoată apă dintr-o cumpănă din apropiere și adăpă vitele. Nădușise, simțind cum cămașa asudată i se lipi de piele. Era leoarcă așa că o scoase și o azvârli îndărăt. Din desagă luă plosca din care trase vârtos o dușcă. Își turnă ceva apă și peste grumazul ars. Băgă apoi mâna adânc și găsi un boț de mămăligă, niște slănină, niscai brânză și o ceapă pe care o crăpă numaidecât. Le puse
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ucide; umple; ureche; cu urechea; urni; vine; vînătorul; vorbă; vrabie; vrea; vrere; zăvor; zbate; zgomot (1); 771/301/94/207/0 traistă: geantă (135); sacoșă (100); pungă (51); plasă (39); bagaj (26); mîncare (22); sac (18); cioban (15); poșetă (15); desagă (14); mare (13); plină (11); bani (9); cumpărături (9); merinde (9); ghiozdan (8); grea (7); țăran (7); veche (7); supărată (6); goală (5); lucruri (5); rucsac (5); torbă (5); bunica (4); geanta (4); pachet (4); Păcală (4); tradiție (4); țăran
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); vechi (2); verde (2); viață (2); alimente; arhaisme; asigurare; autentic; avere; baghetă; bătrînică; băț; belșug; bogăție; bucate; bucurie; bunătăți; a bunicii; cadou; căruță; chei; ciobănaș; cîmp; colaci; colb; colind; colindat; colindă; comunism; copil; coș; culori; cusută; deget; degrabă; demult; desagă; drumeții; duce; eu; excursie; fată; față; fermecată; folclor; fund; furt; galbeni; geacă; geantă mică; geantă veche; gînditoare; greu; greutate; de haine; harnic; interes; înaltă; încăpătoare; îngrijorat; învelit; lapte; a lăsa; loc; luneca; magazin; mamaia; material; mătase; mereu; în mînă; mîner
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în dimensiuni cosmice: "Alți stropi te ascultă dintre galaxiile nebuloase/ prin flux de foc legându-te încă din mare/ și acum calci zările veștede sticloase/ și te cununi cu iarba salivând sfânta umoare". Sau: "Berbecul mirosind-o impudic/ își balansa desaga de prăsilă/ mare cât un copil în scutec". Peste tot erup forțele de germinație, valuri de căldură de fructe în fermentație, de iarbă în stare de înmulțire. Sămânța și oul sunt matcă nașterilor viitoare. Obsesia seminței este un alt motiv
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
strașnici" ai cucoanei Marghioala, de întâmplările stranii: lipsesc icoanele, dar protagonistul își face cruce și cotoiul scoate "un răcnet"; hangița se uită în căciula flăcăului și cotoiul scoate un vaiet; ieșind pe poarta hanului, întâlnește o căpriță, o pune în desagă și calul se cutremură "ca de frigurile morții"; furtuna se dezlănțuie din senin; are halucinații, rătăcește drumul, ajunge din nou la han și găsește în prag căprița pe care o pusese în desagă; hangița îl așteapta pentru alte secvențe erotice
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
hanului, întâlnește o căpriță, o pune în desagă și calul se cutremură "ca de frigurile morții"; furtuna se dezlănțuie din senin; are halucinații, rătăcește drumul, ajunge din nou la han și găsește în prag căprița pe care o pusese în desagă; hangița îl așteapta pentru alte secvențe erotice; vraja se rupe la intervenția socrului, care-l duce la schit ca să scape de magie după "patruzeci de zile, post, mătănii și molitve". Întâmplarea este relatată la persoana I, într-un stil caracterizat
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
închipui că îl apucase Mânjoloaia cu ușa. Din nou, personajul-narator intră într-un cadru fabulos: rătăcește fără țintă, are fierbințeli, își scoate căciula care-l strângea ca o menghină, întâlnește o căpriță neagră (un ied) pe care-o pune în desaga din dreapta. În credințele populare, diavolul ia înfățișarea de capră neagră. Deodată calul pornește năuc, sare peste gropi, cade în genunchi, iar drumețul speriat își face cruce și observă că pierduse, pe drum, iedul, iar calul îl trântește la pământ. După
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pînă la ultimul război, cu toată intervenția trenului și a automobilului. La țară, căruța e obligatorie în gospodărie, mai ales în satele de cîmpie. La munte, pe relief accidentat, poate fi folosit calul fără atelaj. Ion Creangă călătorește, copil, în desagă, pe cal. Fefeleaga lui Agârbiceanu exploatează calul ca mijloc de transport al pietrei, fără a încăleca. În satele moromețiene, căruța este însă absolut necesară și pierderea cailor, o tragedie. Fără ei, personajele s-ar duce "la secere" pe jos! Disconfort
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
trăiește în conformitate cu natura în general, în conformitate cu natura sa umană în particular; în acest sens, amintim pe Diogene din Sinope, despre care celălalt Diogene, Diogene Laertios nota: "Într-o zi, văzând cum un copil bea din palmă, își aruncă ulcica din desagă cu cuvintele: "un copil m-a întrecut în felul simplu de a trăi". Tot așa își aruncă blidul după ce văzu un copil care-și spărsese blidul, punând lintea în scobitura unei bucăți de pâine". (Laertios, 1963, p. 304) Deranjat de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
i-ar fi spus fratele mai mare, Petru. Mă duc, bade, mă duc, i-a răspuns cu supunere Mitruț, că pentru asta am Învățat și eu la școlile Blajului. Și s-a dus la Gălăuțaș. Și-a pus Într-o desagă câteva cărți, ceva merinde de drum, câteva schimburi, apoi a Încălecat pe un cal al tatălui său și a luat-o peste dealuri, pe la Pădurea Dobrenilor, descinzând după mai bine de o oră de drum la Gura Pârâului Gălăuțașului, unde
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fac ițari noi, mai adăugă tânăra nevastă și se pierdu pe cărarea de șerpuia prin crâng. Ionuț, amu trebuie să semănăm până odihnesc boii. Tu să mergi Înainte pe brazde până unde arunc eu grâul! zise gospodarul și Își luă desaga cu grâu, Începând să meargă agale În timp ce arunca cu dreapta grâul, Înaintând pe arătură Încet, având grijă ca bobul de grâu să cadă În brazdă fără să rămână goluri. Apoi, după ce puse o greutate pe grapă, Înjugă boii și Începu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
dat un exemplu de conduită morală, dar în jur se petrec lucruri mult mai grave. Mulți oameni și-au ridicat situația actuală, adică ,,s-au realizat “ pe un trecut pătat. Sunt destui cei care au adunat multe bile negre în desagă. Pe aceștia nu-i deranjează calea incorectă, nu i d eranjează că se comportă ca niște gunoaie și că sunt priviți ca atare de către cei din jur. Demnitatea de om, cinstea, corectitudinea, nu înseamnă nimic pentru ei. Și iar mă
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
această viață nu este o joacă. Nu suntem aici ca să ne încordăm mușchii și să ne manifestăm vanitatea în fața celorlalți! Suntem aici pentru a învăța Legile! Să nu uităm nici un moment că va veni clipa cân d v om deșărta desaga cu bile albe și bile negre acumu lat e de-a lungul vieții. Pentru fiecare, va veni această clipă! Iar dacă suntem de partea lui Christos, așa cum pretindem, ar trebui să ajungem la aceleași con clu zii. Dacă nu ajungem
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
poate fi ultima! Este un avertisment aici vis-à-vis de felul în care trăim, de felul cum folosim sau irosim timpul, de ce facem cu viața noastră pentru că nu știm niciodată când va fi ,, ultima sută de metri “. Este vorba aici de ,,desagă“; cu ce fel de bile plecăm dincolo ? Și mai putem apleca urechea și la ce spune Edg ar Cayce: dacă reușim să producem schimbarea cuvenită în via ța noastră, atunci atenționarea (accidentul) nu mai este necesar. Dacă omenirea va reuși
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
din respect, consimțământul prelaților acelui loc. Sunt trimiși să predice doi câte doi, ca și cum ar merge înaintea Domnului, pentru a pregăti a doua sa venire (cf. Lc. 1,76). 7. Acești săraci ai lui Cristos nu au nici traistă, nici desagă, nici pâine de drum, și nici bani la cingătoare; nu au nici aur, nici argint, și nici sandale în picioare (Lc 10,4; Mt 10,9; Mc 6,8; Fap 3,6). De fapt, nu-i este permis niciunui frate
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
altuia, frecventarea fără temei a femeilor, pentru a încheia cu o recomandare): 3. De aceea, fraților, fiți prudenți și totodată milostivi. Căci, cu cât vă aflați într-o stare mai sublimă, nepurtând, după exemplul apostolilor, nici toiag, nici traistă, nici desagă, nici bani la brâu, nici pâine în coș, nici două tunici, nici încălțăminte în picioare (cf. Mt 10,9; Mc 6,8), cu atât mai rușinoasă și mai josnică va fi căderea voastră - Dumnezeu să vă ferească de așa ceva. După
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
povestit îndeajuns în Legendă, aici vom merge mai departe. 2. În anul Domnului 1209, al treilea al convertirii sale, auzind în Evanghelie cuvintele adresate de Cristos discipolilor săi atunci când i-a trimis să predice, a renunțat imediat la toiag, la desagă și la încălțăminte, și-a schimbat îmbrăcămintea, adoptând-o pe aceea pe care o poartă frații acum; a devenit un imitator al sărăciei evanghelice și un sârguincios predicator al Evangheliei. 3. În anul Domnului 1219, al zecelea al convertirii sale
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Ludovic al Franței 48. Regele Ludovic al Franței era subțire și firav, slab și înalt, cu o față angelică și aspect grațios. Venea la biserica fraților (pentru capitul) fără pompă regală; în locul decorațiilor regești venea în haine de pelerin, cu desaga în gât și toiagul în mână. Nu călare, ci pe jos, și îl urmau cei trei frați ai săi, cu aceeași umilință și îmbrăcăminte... Se putea crede că este mai degrabă un călugăr, dacă priveai la evlavia sa, decât un
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
purtând un toiag în mână, pentru a căuta drumul ce trebuia să-l parcurgă pe calea Domnului, pe care mergea cu multă incertitudine. În anul 1206, auzind din Evanghelie că Domnul le poruncise ucenicilor săi să meargă fără toiag, fără desagă și fără încălțări, imediat, aruncând toiagul, încălțările și cureaua, a început să meargă încins cu o funie, imitând regula evanghelică și viața apostolilor, și, astfel, la șase ani după convertirea sa, a redactat regula pentru modul de viață al fraților
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
expuse și el planul lui: — Astă seară spițerul domniei tale o să-mi cănească barba și mustățile, ba chiar și sprâncenele, monahul paraclisului, care pare a avea același stat cu noi o să-mi dea un rând de haine monahicești și o desagă. Să poruncești să primesc o mârțoagă, vreo iapă stearpă cu care să pot pleca în zori spre București până să se troienească iar drumurile. Îmi faci o scrisoare ca din partea înalt preafericitului Hrisant al Ierusalimului. Așa o să pot intra la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]