1,930 matches
-
divagărilor, somnul reușise să deschidă o ușă, să se furișeze pe un coridor și apoi să-l facă pe comisar să viseze că ministrul de interne îi ceruse fotografia ca să înfigă un ac în ochii soției medicului, în timp ce îngâna un descântec vrăjitoresc, Oarbă n-ai fost, oarbă vei fi, alb ai avut, negru vei vedea, cu acest țep te înțep, prin față și prin spate. Agitat, scăldat în sudoare, simțind că inima îi bătea să-i sară din piept, comisarul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
a spus băiatul cu dragoste, bătrâna s-a uitat lung la el, îți mai amintești?, sigur, Mama Ploii și Tata Soarelui, cum să uit obiceiurile de pe Olt?, Oltean sunt, oltean îmi zice!, păpușile de lut pe care le făceam, Caloianul, descântecele, înmormântările, focurile, blestemele, nu uit nimic, cum să uit ceva?, prima emoție legată de pământ acolo s-a născut, primele mirosuri acolo mi-au dilatat nările, începuturile mele, mamă, cum să uit?, e Oltenia mea, când mai vii pe la noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
tihnit să ai... Tina răsuflă sacadat, ca un om care doarme de mult, doarme de mult. Moș Ene pe la gene venise viclean ca o idee, iar fata adormise suspinând. Maestrul se ridică ușor, nu vrea s-o trezească, ca un descântec, cântecul său își făcuse efectul, își întinsese drogul în corpul care se curbase după sunetele lui, luase forma descântecului. Părea un copil în pântecele mamei. Ușa s-a închis singură după el. De atunci, ea a rămas acolo, în apartamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
gene venise viclean ca o idee, iar fata adormise suspinând. Maestrul se ridică ușor, nu vrea s-o trezească, ca un descântec, cântecul său își făcuse efectul, își întinsese drogul în corpul care se curbase după sunetele lui, luase forma descântecului. Părea un copil în pântecele mamei. Ușa s-a închis singură după el. De atunci, ea a rămas acolo, în apartamentul acela de la parter. * — Mi-a tot vorbit de ea, Frumoasă Neli, în vara în care a cunoscut-o, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
o mamă disperată, căreia i-a murit copilul și care e întinsă peste trupul fetei sale, strigând la fel, repetând mereu: nu, nu, nu! S-a deschis peștera lui Kogaion, m-a primit Zeul... Sfânt e Domnul Nopții, știe bine descântecul, Ucenicii să cânte!, ucenicii... care vor mai putea... Iarăși ar vrea să o strige pe fată, Aniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii !!!... dar lui nu îi iese nici un sunet. Nu se aude nimic, e liniște. Doar stafia din el îl ia la braț: de-acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
PASAJ RETRAS Vrăjitoarea Maria, am apărut la Teo în direct și dezleg de farmece, impotență, fac legături cu persoana iubită, lucrez cu argint viu și cocoș negru. Mișule, ai un mare viitor, deșteptarea României. Vino să prezic cum și când. Descântec de putere și celebritate. FINAL PASAJ RETRAS Celebritatea lui Mișu începuse s-o cam obosească pe Mariana. O luase o durere teribilă de cap și simțea că odăița ei e o mare scenă pe care se uită toți necunoscuții, toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
bocit: - "Melc, melc, ce-ai făcut, Din somn cum te-ai desfăcut? Ai crezut în vorba mea Prefăcută... Ea glumea! Ai crezut că plouă soare, C-a dat iarbă pe răzoare, Că alunul e un cântec... Astea-as vorbe și descîntec! Trebuia să dormi ca ieri Surd la cânt și îmbieri, Să tragi alt oblon de var Între trup și ce-i afar'... Vezi? Ieșiși la un descîntec: Iarna ți-a mușcat din pântec... Ai pornit spre lunci și crâng, Dar
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
dat iarbă pe răzoare, Că alunul e un cântec... Astea-as vorbe și descîntec! Trebuia să dormi ca ieri Surd la cânt și îmbieri, Să tragi alt oblon de var Între trup și ce-i afar'... Vezi? Ieșiși la un descîntec: Iarna ți-a mușcat din pântec... Ai pornit spre lunci și crâng, Dar porniși cu cornul stâng, Melc nătâng, Melc nătîng!" Iar când vrui să-l mai alint, Întinsei o mînă-amară De plâns mult... și dârdâind, Două coarne de argint
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
-n azur străvechi întinge Îngălatul de azur: Rupta lumilor meninge! Pîn' la el, Ușurel, Pe arc tors fără cusur, Îndoiește și întinde Zborul tău de șoarec sur... Și cu pumnul dus mosor Pîn' la sita din tărie, Treieră șuierător Spart descântec din fetie! f) Buhuhù la luna șuie, Pe gutuie să mi-l suie, Ori de-o fi pe rodie: Buhuhù la Zodie. Uhù, Scorpiei surate, Să-l întoarcă d-a-ndarate, Să nu-i rupă vreun picior Câine ori Săgetător! - Ai văzut
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
aceeași. Materialul verbal cosmic și hieratic este înlocuit prin material pitoresc; culoarea locală e obținută prin turcisme încrustate și armonizate în descripții și notații de o rară originalitate. Dintr-o inspirație înrudită vine și strania Domnișoară Hus, cu fantasticul ei descântec de nebună, de o originalitate de expresie, de o vigoare de notație și putere coloristică indiscutabile. Dar nici la această "manieră" pitorească și orientală, plină de sevă folcloristică, poetul nu s-a oprit mult, ci a ancorat în formula ermetică
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
mult, și îndreptățit despre relația folclor-poezie la Ion Barbu, încît nu mai are rostul unei reluări în acest context. Nivelul de contaminare este vizibil, dar cu o semnificație primară. Ceea ce obține, însă, Ion Barbu este, de fapt, o replică la descântecul folcloric prin poezia sa ca des-cîntec, deci ca vrajă, dezlegare de taine și har de a vorbi tainelor. Cuvântul are valoare sacrală unică, ascunde codul și cifrul tainei, o incifrează ca o nouă taină pe care numai poezia o poate
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Curând poetul nu se va mai recunoaște în aceste versuri nici chiar în splendidul poem După melci, publicat în "Viața romînească", în 1921, în care manierismul, "alchimia limbii" și "arta combinatorie ezoterică" încep să se întrevadă. Ion Barbu apelează la descântece și bocet, imaginând un copil atras de miracolul vieții, trezite, la chemarea magică, înainte de vreme, și compune un poem de o mare candoare, o capodoperă pe tema inocenței și a fragilității. Presimțea el că în această direcție va fi concurat
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
în multe zerouri (să atârne cât mai mult la culori) sau poate o briză-două de necuvinte să... la fereastră cântă un clown îmi ia tot avântul meșterește prin suflet cu dexteritate filosofică nu râd nu plâng dar mi-am uitat descântecul la reverul acelei povești pe scurt înnebuneam dacă nu-l zăream mi-a împrumutat straiele mi-a dictat câteva citate celebre sunt pe cale de a adăuga cifre veritabile la târgul cosașilor de stări nesfârșitule am strigat m-ai pedepsit și
M-AI PEDEPSIT ŞI ASTĂZI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364296_a_365625]
-
zodia singurătății ce va fi devenit muzeu în haina de-acum; se răsucea iederă botezată la flacăra credinței înfășurată într-un murmur continuu și nu isprăvea să prindă jarul dintr-un stup de gânduri și griji. Apoi m-a învățat descântecul pe trepte de culori, să pot opri fulgerul din cerul deznădejdii, să mă cert cu vulturii care-mi tulbură apa din ochi în zi de sărbătoare și să-mi aflu adevăratul peron într-un pisc alb. Învățasem să scriu, poate
DEDICAŢIE PE MANUSCRISUL INIMII de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364571_a_365900]
-
Acasa > Eveniment > Recomanda > O NOUĂ APARIȚIE EDITORIALĂ MARCA ARMONII CULTURALE - DIN COLECȚIA LIRIK: VICTOR BURDE - DESCÂNTEC DE ROUĂ Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 269 din 26 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Din colecția LIRIK a Editurii Armonii Culturale, vă semnalăm o nouă apariție editorială: VICTOR BURDE - "DESCÂNTEC DE ROUĂ"(poezie). „ Mesajul liricii poetului ardelean
DESCÂNTEC DE ROUĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361433_a_362762]
-
ARMONII CULTURALE - DIN COLECȚIA LIRIK: VICTOR BURDE - DESCÂNTEC DE ROUĂ Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 269 din 26 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Din colecția LIRIK a Editurii Armonii Culturale, vă semnalăm o nouă apariție editorială: VICTOR BURDE - "DESCÂNTEC DE ROUĂ"(poezie). „ Mesajul liricii poetului ardelean, care va împlini în curând frumoasa vârstă de șaptezeci de ani, este unul clar, precum picăturile de rouă, adunate și convertite în șuvoaie limpezi: decență, respect, dragoste față de oameni și față de actul creației
DESCÂNTEC DE ROUĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361433_a_362762]
-
de anotimpurile spulberării. Ca într-un joc existențial unic, poetul clarifică ciclicitatea vieții, socotindu-se pe sine: ploaie, vânt, soare sau nor, lună și stea și - de ce nu - parte a unui anotimp. Cu siguranță un anotimp feeric: cel al poeziei. „Descântec de rouă”: un scenariu liric - un puzzle existențial al esenței și esențializării - elementul sine qua non al unui valoros demers inițiatic, original. O nouă reușită ce poartă semnătura lui Victor Burde.” (Gheorghe A. Stroia). Victor Burde s-a născut pe
DESCÂNTEC DE ROUĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361433_a_362762]
-
ap. 30, Adjud, jud. Vrancea, fix: 0374-064.594, mobil: 0741-078.627 sau 0733-636.116, e-mail: editura@armoniiculturale.ro, web: www.armoniiculturale.ro Editor Gheorghe A. Stroia Referință Bibliografică: O nouă apariție editorială marca Armonii Culturale - Din colecția LIRIK: VICTOR BURDE - DESCÂNTEC DE ROUĂ / Gheorghe Stroia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 269, Anul I, 26 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Gheorghe Stroia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
DESCÂNTEC DE ROUĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361433_a_362762]
-
în: Ediția nr. 242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului dă-ți buzele, să-mi fie mie-odoare, cu trupul tău le lasă dimpreună o noapte să petrecem iar nebună iubirea retrăind clocotitoare. dă-mi sânii tăi ca să le fac descântec în fața mea să se deschidă-n floare, vioară, trupul tău să îl prefac în cântec azurul nesfârșit să-l umple de cantare . stăpân m-aș vrea pe toate ale tale arzând foc viu în mine să aprinzi iubirea cea dintâi
DĂ-ŢI BUZELE, SĂ-MI FIE MIE-ODOARE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361508_a_362837]
-
este înzestrat de Sfânta Natură și cu o voce de o anumită vibrație, care poate lua tonalități diferite în funcție de ceea ce dorește să obțină (alinare, încurajare, mângâiere, încredere sau autoritate, impunere în unele cazuri) iar cuvintele sunt rostite incantatoriu - ca în descântecele practicate de medicină zamolxiana pe care le găsim și azi folosite în mediul rural - avem vindecarea asigurată. --------------------------------------------------------------------------------------- Din gândurile copiilor: „Călugării și-au făcut meserie din rugat pentru ca ei au văzut că nu poate să existe meserie mai frumoasă decât
JURĂMÂNTUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363851_a_365180]
-
se leagă spice de grâu, frunze de nuc, pelin, usturoi, (plante magice) care conțin uleiuri volatile plăcut mirositoare sau calmante cu reale calitați antimicrobiene și un prosop. Vătaful cunoștea o adevărată medicină populară pe care o folosea mai apoi în descântece. Stegarul - cel care poartă steagul - nu dansează! El stă în spatele călușarilor si leagănă steagul de la stânga la dreapta și invers, deasupra călușarilor in timpul dansului. Tot grupul, cât durează sărbătorile au grijă de steag sa nu cadă, deci să rămână
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
a. Rugăciunea la începerea temeliei casei; b. Rânduiala binecuvântării casei noi; c. Rugăciunea pentru casa ce este supărată de duhuri rele. d. Însă la rânduiala care se face la casa sau la locul ce sunt supărate de farmece sau de descântece preotul va stropi „casa și locul casei pe dinafară“ cu apă sfințită de la Botezul Domnului. Dacă nu o are la îndemână, preotul face Sfințirea cea mică a apei. 3. Sfințirea cea mică a apei precedă, de regulă, rugăciunile de binecuvântare
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
o să le cânt au ritmul roditor și culorile arămii cu voce să dea glas profunzimii. Cu netăgăduită uimire de suflet înrămat în simboluri și ochii plecați pe fereastră către niciundele timpului umbros; am simțit în tine respirul, iarba sortită pentru descântec, în dimineți cu ciocârlii căzute din zbor, de nu mai scap de iluzii. Numai ele în soare zburând cu soare îmi umplu inima, mai departe-i secerat grâul, după o vreme o să culegem porumbul și porumbii necopți se fierb după
MIRAJ DE TOAMNĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363092_a_364421]
-
EUNIC Varșovia, va fi organizat un eveniment în capitala poloneză, cu participarea Anei Blandiana și a altor patru poeți nominalizați la Premiul „Poetul European al Libertății”. by Marin MIHAI, http://mihaimarin.wordpress.com http://armoniiculturale.ro/2016/03/20/breaking-news-ana-blandiana-a-castigat-premiul-poetul-european-al-libertatii/ Descântec de ploaie, versuri Ana Blandiana, muzica Maria Magdalena Danaila : Referință Bibliografica: BREAKING NEWS.Ana Blandiana a câștigat Premiul „Poetul European al Libertății” / Mihai Marin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1906, Anul VI, 20 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
BREAKING NEWS.ANA BLANDIANA A CÂȘTIGAT PREMIUL „POETUL EUROPEAN AL LIBERTĂȚII” de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363325_a_364654]
-
ea. Cânta într-un chip melodios, întrucâtva înnădușit, ca pentru sine, ca un murmur. Nu producea o melodie gâtuită, ci un susur melodios. La optzeci de ani când încă mai bătea coasa sub un nuc fredona vechi cântece dobrogene, poate descântece. Era o fire extrem de emotivă. Nu mă lăsa să îl înregistrez. Zicea că se „fiește” și uită, că nu știe ce să mai spună. „Dacă vrei să cânți trebuie să furi”, zicea. Mama e întârzierea copilăriei, oricâți ani s-ar
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]