4,109 matches
-
emanația regională a ministerului, DRAC, le obligă să multiplice operațiunile contractuale și să-și fixeze "ținte" culturale specifice, neacoperite de stat. Astfel, identitatea regională se construiește prin protejarea patrimoniului istoric, etnografic, arhitectural, chiar artizanal și agricol, complet ignorat de administrațiile descentralizate. Intercomunalitatea Acest ultim nivel trebuie luat de acum în considerație în amenajarea culturală a teritoriului. El tinde să relaxeze constrângerile obișnuite legate de fiecare teritoriu administrativ, unificând totodată anumite inițiative și repartizând investițiile din orașele-centru. • Instituțiile culturale, emanații procedurale? Statul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
1958): "Națiunea garantează accesul egal al copilului și al adultului la instrucție, la formare profesională și la cultură". În plus, dacă dreptul la cultură se manifestă în cadrul națiunii franceze, e pentru că el fondează nu doar viitoarea legislație, dar și acțiunea descentralizată a colectivităților teritoriale. În sfera privată, dreptul cultural reglează inițiativele asociative și căile de exprimare individuală în diferitele domenii culturale (Pontier et alii, 1996, pp. 43-44). Se măsoară totuși evoluția câmpurilor de acțiune ale ministerului comparând decretele fondatoare ale ministerelor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
contextul european și internațional, cât și evoluția concepțiilor politice referitoare la guvernarea pe mai multe niveluri, au condus la o reformare profundă și ireversibila a statului francez: "Republica franceză a fost transformată din statul unitar par exellence în statul unitar descentralizat autoproclamat cu o administrație descentralizată". Lecțile pentru România ? În contextul organizării în România a recentelor alegeri locale, o dezbatere asupra evoluției guvernului subnațional francez este mai mult decât o avanpremieră a schimbărilor viitoare. Ea reprezintă ocazia unică, oferită comunităților locale
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și evoluția concepțiilor politice referitoare la guvernarea pe mai multe niveluri, au condus la o reformare profundă și ireversibila a statului francez: "Republica franceză a fost transformată din statul unitar par exellence în statul unitar descentralizat autoproclamat cu o administrație descentralizată". Lecțile pentru România ? În contextul organizării în România a recentelor alegeri locale, o dezbatere asupra evoluției guvernului subnațional francez este mai mult decât o avanpremieră a schimbărilor viitoare. Ea reprezintă ocazia unică, oferită comunităților locale și reprezentanților lor aleși, de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
francez este mai mult decât o avanpremieră a schimbărilor viitoare. Ea reprezintă ocazia unică, oferită comunităților locale și reprezentanților lor aleși, de a folosi rezultatele investițiilor uriașe făcute de societatea și clasa politică franceză în punerea în practică a gestiunii descentralizate a politicilor de dezvoltare a colectivităților teritoriale. Folosind și adaptând modelul francez, ar fi firesc să existe și în România o reală dezbatere, în același timp academică, a societății civile și a mediului politic, cu privire la cea mai bună organizare și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
au fost: înființarea Statului Autonom (Estado de la Autonomías) în Spania pe baza Constituției din 1978; programul de descentralizare din Franța lansat în 1982; ultima fază a transformării Belgiei dintr-un stat unitar de tip iacobin într-un stat federal puternic descentralizat; reformele constituționale din Italia care căutau să creeze un stat federal; și, ultimul dar nu și cel din urmă, reformele de devoluție din Marea Britanie care au început în a două jumătate a anilor 1990. În Spania, primul val de descentralizare
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
fi privit ca o consecință și ca o prelungire a cetățeniei naționale, după cum a argumentat T. H. Marshall la începutul anului 1950.19 Indiferent de mecanismele actuale folosite în colectarea și redistribuirea resurselor, și de statutul lor, federal, unitar sau descentralizat, statele bunăstării sociale erau similare în ceea ce privește tipul de procese instituționale pe care le încurajau și, în particular, în efectele acestora asupra organizării teritoriale. De fapt, acestea încurajau un grad mare de centralizare pentru a redistribui mai bine resursele, de la cele
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
sub forma a 110 de propuneri (Les 110 Propositions du Candidat Mitterrand). Printre aceste propuneri, nu mai puțin de șase (54-59) erau dedicate descentralizării și regionalismului grupate sub titlul dramatic: Des contre-pouvoirs organisés: un état décentralisé ("Contra-puteri organizate: un stat descentralizat"). În plus, propunerea 54 a făcut câteva promisiuni regiunilor: Corsica avea să aibă un statut special (statut particulier), Țara Bascilor franceză avea să fie unită într-un singur departament în loc de două, în timp ce propunerea 56 promitea să respecte culturile minoritare și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
administratorii locali Programul legislativ din anii 1980 a abordat alte două aspecte ale administrației și politicii teritoriale. Primul, cuprins în două legi promulgate în 1983 și 1984,24 a fost, de fapt, o încercare de a crea un serviciu civil descentralizat (fonction publique). Legea din 1983 se referea la întreg serviciul civil francez însă includea prevederi referitoare la administratorii locali. Ea a fost completată de legea din 1984 care se ocupa în special de administrația teritorială, dar și de alte agenții
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
armonie. Cea din urmă a înlocuit Plans d'Occupation des Sols POS (Planurile de ocupare a solului), care reprezentau vechile instrumente de urbanizare folosite în trecut de guvernele locale. Aceste trei legi nu numai că au dezvoltat o nouă abordare descentralizată a dezvoltării și planificării teritoriale, dar au și început să abordeze cu succes problema fragmentării municipale și a lipsei de capacitate instituțională. În final, un proiect de lege cu privire la democrația locală 32 (la démocratie de proximité) a fost o altă
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
promulgarea unei legi constituționale în 200336 care va modifica însăși definiția Republicii Franceze, cunoscută de aici înainte ca "République décentralisée". Noua Constituție a expus un număr de principii de bază care priveau organizarea statului. În primul rând, ea recunoștea caracterul descentralizat al statului; în al doilea rând, recunoștea principiul subsidiarității; în al treilea rând, pentru prima dată, oferea o garanție constituțională principiului autoguvernării locale (libre administration 37), dar și garanția resurselor adecvate necesare îndeplinirii acesteia; în al patrulea rând, este vorba
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și exploatarea zonelor maritime pentru agrement. Acordarea de locuințe Înființarea unui program local de acordare de locuințe. Transportul public Organizarea rețelei de transport urban. Cultura Librării centrale și alte tipuri de librării. Conservarea arhivelor municipale. Crearea și organizarea muzeelor Cooperarea descentralizată (Legea din 6 februarie 1992) Acorduri cu autorități locale externe în acele zone pentru care sunt responsabile. Sursa: Bécet (2001), pp. 103-104. Reducerea numărului mare de municipalități Majoritatea observatorilor externi ai guvernului local francez sunt uimiți de numărul mare de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
reformele de descentralizare care au început în 1982 au schimbat însăși definiția statului. Aceasta a fost confirmată de a doua etapă a descentralizării și este simbolizată de recunoașterea ei în primul articol al Constituției potrivit căruia Franța este o "Republică descentralizată". Guvernarea teritorială franceză nu mai reprezintă entitatea foarte centralizată și uniformă care era înainte de anii 1980. Rolul și funcțiile statului s-au schimbat precum și rolul și funcțiile autorităților locale. Statul central și reprezentanții acestuia, precum prefectul și instituțiile acestuia (DATAR
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
acest grad de standardizare era într-adevăr dorit. Aceasta reprezintă ceea ce noi am numit tradiția girondină, ce făcea parte din acea facțiune revoluționară care nu a pus problema câștigurilor Revoluției și nici a avansării Republicii, ci a propus o organizare descentralizată și chiar federalistă a noului regim de stat, tocmai pentru a crea condiții favorabile marii diversități franceze. Dezbaterea politică franceză asupra organizației teritoriale a oscilat între aceste două poziții. După cum vom vedea în acest capitol, în ultimii ani, balanța a
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
programului administrativ de modernizare. Până în anii 1990, aceasta evoluase la stadiul de "la réforme de l'État".35 Acest lucru implică un proces mult mai radical și urmărește să transforme Franța dintr-un "stat unitar centralizat" într-un "stat unitar descentralizat", după cum s-a menționat în schimbarea Constituției din 2003.36 Toate acestea înseamnă că a existat o schimbare de regim în Franța? A evoluat a Cincea Republică înființată de către de Gaulle într-un altfel de stat? S-ar putea merge
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
prin lansarea proiectului intitulat "La Nouvelle Société". Chaban-Delmas a criticat puternic statul excesiv de centralizat din cauza naturii "blocate" a acestuia (folosindu-se de titlul lucrării lui Michel Crozier "la société bloquée") și a pledat pentru un sistem mai deschis și mai descentralizat. Valéry Giscard d'Estaing și urmașii acestuia au preluat câteva dintre aceste teme când Giscard l-a succedat pe Pompidou la președinție în 1974. Giscardienii au propus un set de reforme pe două direcții. Mai întâi au pledat pentru întărirea
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
la déconcentration administrative a devenit un element cheie pentru această nouă abordare și era legată în mod clar de reformele de descentralizare din 1982. O circulară din 1989 înaintată de primul-ministru le cerea prefecților regionali să redacteze proiecte de administrație descentralizată (projets d'administration déconcentré) pentru serviciile locale ale statului pentru a pregăti o Cartă interministerială a descentralizării (Charte interministérielle de la déconcentration).60 În timpul celei de-a treia etape, din 1989 până în prezent, politica "modernizării statului" a evoluat la ceea ce a
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
administrativ.62 Această lege a îmbunătățit administrarea teritorială prin plasarea acesteia la același nivel cu cea națională. În plus, a existat o schimbare simbolică în titulatura "serviciilor locale ale statului" (services extérieurs de l'État) care au devenit "servicii publice descentralizate" ("services déconcentrés"). Și legea din 1992 a confirmat principiul subsidiarității. Principiile de la baza legii au fost înscrise mai târziu, într-o Cartă a Descentralizării Administrative ("Charte de la Déconcentration")63 care face deosebirea dintre funcțiile de la nivelurile naționale și teritoriale de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
cu o serie de legi intrate în vigoare la sfârșitul secolului. Probabil că cea mai importantă dintre ele a fost legea constituțională din martie 2003, care a adus o serie de modificări semnificative Constituției, cea mai importantă fiind recunoașterea "organizării descentralizate a Republicii".65 Alte două legi intrate în vigoare în august 2003 au pus în aplicare noile dispoziții constituționale cu privire la autoritățile locale 66. Prima a conferit autorităților locale dreptul de a experimenta și a definit condițiile în care acesta putea
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
obiecții, se poate remarca faptul că partea a II-a a reformelor de descentralizare reprezintă punctul culminant al unui proces care a reformat radical natura statului francez și a completat transformarea acestuia dintr-un stat unitar clasic într-unul unitar descentralizat. Reformele legislative au, pe rând, consecințe administrative importante. Administrarea teritorială După cum am observat mai sus, Franța are în prezent trei corpuri diferite de administrare publică: administrarea națională a statului, spitalele și administrarea teritorială. Ultima dintre aceste trei ramuri constituie obiectul
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
dimensiunii teritoriale a administrației publice franceze arată că au avut loc schimbări dramatice de-a lungul perioadei de 20 de ani, de la reformele de descentralizare din 1982. Republica Franceză a fost transformată din statul unitar par exellence în statul unitar descentralizat autoproclamat cu o administrație descentralizată. Procesul reformei a fost vast și a fost recunoscut din punct de vedere constituțional în 2003. Această schimbare adusă Constituției, a întărit și poziția legală și financiară a autorităților locale, în special a regiunilor, și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
franceze arată că au avut loc schimbări dramatice de-a lungul perioadei de 20 de ani, de la reformele de descentralizare din 1982. Republica Franceză a fost transformată din statul unitar par exellence în statul unitar descentralizat autoproclamat cu o administrație descentralizată. Procesul reformei a fost vast și a fost recunoscut din punct de vedere constituțional în 2003. Această schimbare adusă Constituției, a întărit și poziția legală și financiară a autorităților locale, în special a regiunilor, și a recunoscut principiul subsidiarității. Dar
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de schimbare economică rapidă. Într-o țară ca Marea Britanie, singurul impozit local, impozitul consiliului bazat pe evaluarea proprietăților, este foarte inflexibil și este și foarte nepopular. Un alt avantaj al modelului francez este că se raportează la realitățile unui stat descentralizat și din ce în ce mai asimetric, cum a devenit Franța începând cu anul 1982. Dată fiind marea varietate de situații regionale și locale, există un argument în favoarea unor varietăți de tipuri de impozite pe care autoritățile locale le pot percepe pentru a răspunde
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
cea mai dramatică schimbare a fost în însăși definiția statului după cum a fost exprimată în modificarea adusă Constituției în 2003. Noțiunea potrivit căreia Franța este "unică și indivizibilă" este păstrată, însă organizarea acesteia este de acum înainte înțeleasă ca fiind "descentralizată". Mai mult, noua Constituție definește un număr de principii care în momentul de față, stau la baza organizării teritoriale a Franței: principiul subsidiarității, principiul garanției autoguvernării locale ("libre administration"); principiul garanției unor resurse suficiente pentru a realiza această autoguvernare; introducerea
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
testat, utilizat, perfecționat în cadrul altor studii, ne asumăm limitele instrumentelor și metodelor de cercetare folosite. Deja cunoscutul model liniar de acțiune, de la centru către organismele locale, a determinat construirea unui eșantion care să includă atât organismele centrale, cât și cele descentralizate ale instituțiilor vizate 1. Fără a avea pretenția că a surprins toate dimensiunile procesului de implementare a egalității de șanse în activitatea instituțiilor publice, studiul încearcă să sublinieze atât punctele nevralgice, cât și potențialitățile situației actuale. Deși intenția autorilor a
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]