622 matches
-
se apropie de fată, o sărută pe amândoi obrajii, apoi îi sărută mâinile. - Ai avut dreptate, Maria, începu emoționat. Degetele astea... Îi fu teamă că-l vor podidi lacrimile, și atunci se dădu câțiva pași înapoi și începu să-și descheie nasturii de la pardesiu, ca și cum s-ar fi hotărât, brusc, să și-l scoată. - Să nu răciți, Maestre, spuse Maria. Că aici, în salon, e mai frig ca afară... Antim rămase câteva clipe nehotărât, cu pardesiul numai pe jumătate descheiat. - Ai
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
orbite, lacrimile și saliva îmi curg pe bărbie și pe cămașă, îmi blestem pentru a nu știu câta oară obișnuita neatenție, fără ea, desigur, aș fi scăpat de această tuse care m a încovrigat pe scaun. Cu mâinile tremurânde îmi deschei cămașa, gâtul îmi este, până în adânc, o rană vie, tușesc tot mai disperat că nu mă voi mai liniști și încerc, cu brațele neputincioase, să-mi apăr pieptul coșcovit, al cărui hârâit mă înspăimântă. Peste toate plutește o halucinație a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
dar chiar așa se numește. Soare e singurul om din această adunătură amenințătoare. Se plimbă leneș printre noi cu șapca lăsată pe ceafă, lăsînd să i se vadă un snop de țepi de păr brunet În frunte, tunica Îi e descheiată, iar cataramele bocancilor, nestrînse, și ne privește mirat cu o pereche de ochi albaștri, un albastru Închis, aproape violet, conturați de gene negre. Ne privește de parcă am fi de pe altă lume. Sau de parcă el ar fi de pe altă lume. Sau
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
apărînd de nicăieri și tăind conversația cu această replică: O să fie bine băieți, o să vedeți că o să fie bine (care, cel puțin În cazul meu, a avut un efect exact pe dos - mi s-au părut, ieșind dintr-un ofițer descheiat la bocanci și la tunică, cu cascheta lăsată pe ceafă, neîngrijit, cuvintele unui om gata să cedeze). Și, ultimul episod, tensiunea din noua societate liberă Întreținută de nebănuite pasiuni politice, ai să vezi doi răcani de serviciu la bucătărie curățînd
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
zbieră Gabriel, alergând prin nisip. Și când îl văzu pe Adam plângând atât de năprasnic începu să plângă și ea, fără să știe măcar de ce. — S-a pierdut Zet în mare, îi strigă Alex. Își dezbrăcase pantalonii și acum își descheia bluza albastră. Tu rămâi aici, cu Adam. Alex se lăsă să alunece pe făgașul nisipos și, de acolo, în mare, spintecând valurile. Gabriel, cu fața scăldată în lacrimi, căzu în genunchi lângă Adam și dădu să-l strângă la piept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
vreme până când bietul Zet își reveni și reîncepu să semene cu el însuși, iar Brian simți tăișul unei îngrijorări pe care nu o împărtăși celorlalți. Cățelușul, cu toate că dădea frenetic din coadă, continua să tremure din toate mădularele, deși Gabriel își descheiase bluza și-l lipise de sânii ei calzi. Numai când îl simți complet uscat, încălzit și iarăși vioi, îl depuse în brațele lui Adam. Apoi Gabriel se apropie de George și îl sărută, și Alex îl sărută, și Tom îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
acela în viața ta. I-am cerut să nu-și mai arate fața în Ennistone. I-ați cerut să...? Dar vreau să-l văd! Hattie începu brusc să gâfâie de emoție, să-și despletească, inconștient, coada împletită și să-și descheie nasturii de la gât, mutându-și, frenetic, privirea de la fața mare, boțită de furie și de amărăciune a lui John Robert, la cea înghețată, cu privirea împietrită, a lui Pearl. Pearl refuza să se uite la ea. Ești un copil. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
-o în sens peiorativ, se apără Gabriel. Sunt convins că nu, i-o trânti Brian. Las' că te-am văzut eu, acolo la mare, cum îți expuneai sânii în fața lui. — Ce? Pretindeai că-l încălzești pe Zet și ți-ai descheiat bluza ca George să-ți vadă țâțele. — Nu-i adevărat! În timpul certei, Adam se târâse într-un colț, unde ședea ghemuit cu Zet lângă el. Cățelul, auzindu-și numele, își îndreptă brusc spinarea și o porni pâș-pâș pe covor, drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
în jos, picioarele îi erau învelite într-un prosop. George se întoarse în camera de baie. Bazinul era plin, ba chiar deborda, revărsându-se printr-o valvă. Își apăsă puternic pieptul cu mâna, străduindu-se să-și regleze respirația. Își descheie gulerul cămășii. Una dintre ușile sălii de baie se închisese pe jumătate; o propti cu un scaun, lăsând-o larg deschisă. Revăzu în minte detaliile problemei în care se angajase și a cărei soluție o repetase de atâtea ori în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
mâneci. Băieții sunt în delir. Chițu înhață o furculiță și un cuțit din cutia compartimentată pentru tacâmuri și, plin de morgă, se duce drept la masa domnului Panciu, iar pe drum se încheie la un nasture, așa, ca să nu apară descheiat de tot. Aplecat servil din mijloc, așează furculița în stânga profesorului și cuțitul în dreapta sa. Profesorul își ridică spre el privirea contrariată. Nu-l recunoaște. Spune pe un ton mai degrabă obosit decât iritat: Ți-am spus, drăguță, că nu mănânc
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
în cuvinte, / Te zămislesc din mii de-nchipuiri... Nu este, așadar, o erotică mistică: Uitând minuni stelare, mimând nemărginirea, chiar dacă Din fulger se desprinde tot golul din inele..., pentru că, femeia, de pildă, este îndemnată cald, spre gesturi încărcate de senzualitate: Descheie-te la bluză, iubito, inelul cu safire / Dă-l mai spre ncheietură, pe degetul tău fin..., făcând parte din ritualul clădirii dragostei. Obsesia zidirii se materializează însă excepțional în sonetul Aș fi putut să te zidesc zidire..., în care pot
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
eram victima și nu noi eram călăul. Nu noi am semnat sentința de condamnare la moarte, nu noi l-am împins pe cel condamnat din căruță pe treptele eșafodului, nu noi am râs când călăul i-a poruncit să-și descheie cămașa și i-a examinat gâtul... Nu, noi "am trăit". Ne-am cutremurat în tăcere și ne gândeam că, într-o zi, cineva va trebui să plătească pentru toate astea. Nu se poate, ne spuneam, ca atâta sânge să curgă
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
poliția". Dar există, cred, ceva mai important decât aceste contradicții și decât vina sau justificările unui om: ceea ce a permis transformarea eșafodului în metodă. S-ar zice că nu ai decât două soluții urmărind gestul obosit cu care condamnatul își descheie gulerul cămășii: să fii destul de egoist și, mușcîndu-ți buzele, să-ți spui "în fond, nu despre gâtul meu e vorba" sau să fugi de-acolo și să te închizi în singurătate ca într-o grotă. În ambele cazuri, alegerea are
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Întins pe peron, omul nostru era, culmea, la fel de calm ca noi. Așa un deficit de isterie în România de azi e ca o ninsoare în plin deșert. Și-a pipăit ceasul, cam zdruncinat, și m-a rugat să i-l deschei de la mână, ca să nu-l piardă (ori ca să nu-i dispară? nu știu). Doamna cu avertismentul i-a cules ochelarii de la câțiva metri, iar Tania i-a potrivit și geanta mea sub cap. Au urmat luuuungile, deși puține, minute de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
mai reziste, jumătate de oră, ori, să se ducă undeva,în spatele postului, pentru a se ușura, după care, a decis să respecte ordinul dat de natură. A coborât, s-a oprit la câțiva metri,între prepeleac și munte, și, se descheia la pantaloni, când, a observat, ceva, ca o hrubă, ca un capăt de tunel,în stâncă. Și-a întrerupt acțiunea de soluționare a problemei pentru care coborâse, a strâns mai tare arma,în mâini și s-a apropiat de gura
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
privindu-i ceafa bronzată, Împodobită cu argint și mătase. Juan Lucas Împingea usa de la Freddy Solo’s Bar, Îi făcea loc să intre. Susan Îl văzu stînd pe marginea patului, aproape adormit. Cravata Îi atîrna de o ureche În timp ce se descheia la cămașă cu mare greutate. Ea ar fi vrut să-și azvîrle rochia albastră de pe balconul apartamentului, dar așa ceva nu se face, ea nu era ca suedeza, ducă-se dracului toate astea! De ce intrase În camera lui Julius? A, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
bine zis, nu mai apucă să și-o scoată, fiindcă somnul Îi dădu tîrcoale prima oară cînd Își căuta pijamaua sub pernă, a doua oară În timp ce-și scotea pantalonii și În sfîrșit Îl doborî cînd Începea să-și descheie nasturii de la cămașă. Adormi buștean. Și dormea buștean cînd Țanțoșa deschise ușa făcîndu-și apariția cu pieptul ei uriaș și-l anunță printr-un singur țipăt că-l așteptau de un ceas la masă. Azi părinții lui nu erau acasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Între muzicanți și Își aprinse imediat o țigară de tutun blond ca să moară În regatul viciului așa, contemplîndu-i printre nori calzi de fum pe cei nouă tuciurii care-și scoteau sacourile, lăsînd să apară mătasea bluzoanelor roșii, cu buline albe, descheiate la gît și fără nasturi, pe piepturile lor nocturne, legate cu un șnur deasupra buricului și, mai jos, pantalonii albi, bufanți pînă la genunchi, strîngîndu-se la gleznă și cu șlițul umflat, ca la niște muzicanți de bordel. Celso și Daniel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
numele urât și tautologic de déjà vu. Pentru că atunci când trăiești așa ceva, nu aparenta repetare a unei scene din viața ta te impre sionează (în definitiv viața noastră constă dintr-un șir lung de repetiții: câte mii de nasturi încheiem și descheiem într-un an? Câte petreceri practic iden tice, cu aceiași doi-trei amici și cu bârfirea celor ab senți, organizăm? Ar trebui să numim déjà vu mai fiecare moment pe care-l trăim), ci răvășirea pe care ți-o produce, magia
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
o părăsise și Ingrid purta acum, în adân cul de purpură al trupului ei, un pa chețel de foițe embrio nare pliate complicat. Mai mult nu putu să-i spună. Lacrimile îi șiroiau pe toată fața. „Vino!“, îi strigă isteric, descheindu-și bluza cu degete tremurătoare. „Ce-mi pasă de el? Cine e el ca să-mi pese?“ Victor se ridică și se-ndreptă către ușă, fără să mai vadă cum Ingrid se prăbușește, cu sânii goi, pe pat, cum mușcă perna
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
de rutină, plictiseală, poate chiar istovire, ca și cum participase de prea multe ori la momente asemănătoare, ca să mai simtă vreo emoție. CÎnd se apropie de polițiști, aceștia Îi făcură loc. Fără să le vorbească, doctorul Înaintă spre cel de pe bancă, Îi descheie cămașa și i-o desfăcu, se aplecă și aplică stetoscopul pe pieptul soios, golaș, Îngrozitor, ascultă atent și concentrat timp de cîteva secunde, apoi mută stetoscopul În alt punct și ascultă iarăși cu atenție. În tot acest timp trăsăturile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
la picioarele mele și am văzut cît de slabe și albe erau și am simțit cît de minunată era apa întunecată care îmi înconjura slăbiciunea ca un vas. Am stat acolo pînă cînd zgomotul a revenit și atunci mi-am descheiat cămașa, mi-am scos vestonul și am lovit apa cu o mînă. Am privit în jur către ceilalți copii și le-am zîmbit mulțumit, în ciuda faptului că nici unul dintre ei nu-mi dădea atenție. Trecu un șlep care trimise un
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
mai în vîrstă stăteau pe țărm, zîmbind, și printre ei l-am văzut pe Doctor Schneiderhahn, care își sprijinise bicicleta pe picior și acum se grăbea spre noi. Cînd a văzut ce s-a întîmplat, s-a oprit, și-a descheiat jacheta sport, și cu degetele mari înfipte în buzunarele vestei, rîdea cel mai tare dintre toți, un rîs strașnic și cald, era prima dată că-l vedeam atît de vesel. Cum înotam, am împins barca și vîsla care venise singură
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
Știu că nu ești, spuse el. Cum te cheamă? — Hai să fim intimi numai după asta. El se dezbrăcă repede. Simpatia pe care o simțea față de fată și toată mișcarea din jur provocată de gesturile lui îi slăbiseră pofta. îi descheie cu grijă salopeta și i-o trase pînă la șolduri. Cum ar trebui s-arăt? murmură ea. — Zîmbește ca și cum m-ai vedea după o lungă așteptare. îi zîmbi atît de drăgăstos, că se aplecă și-i sărută umerii. Ea îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
un oribil sentiment de gol și epuizare. în tot acest timp, mintea îi fusese neputincios de înspăimîntată, întrebîndu-se ce se întîmpla, cu fărîma de energie rămasă. Se uită cu dezgust la desene, le duse la toaletă, trase apa și-și descheie pantalonii. Un strop cenușiu și vîscos în formă de melc era prins de stomac, sub buric. Era transparent, în el se aninau infime mănunchiuri și galaxii lăptoase și mirosea a pește. Se curăță și se întoarse în dormitor, neștiind ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]