507 matches
-
veni de două ori un om trimis de Lizaveta Prokofievna să se intereseze de starea bolnavului. Iar seara, la ora nouă, când prințul își făcu apariția în salonul Epancinilor, plin deja de musafiri, Lizaveta Prokofievna se apucă imediat să-l descoase despre bolnav, punându-i întrebări amănunțite și pline de compasiune; tot ea îi răspunse pe un ton grav doamnei Belokonskaia, când aceasta întrebă: „Cine-i bolnavul și cine-i Alexandra Ivanovna?“. Atitudinea ei îl impresionă plăcut pe prinț. Dându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pentru o clipă, ca să se intereseze de prețioasa sănătate“ etc. și, pe lângă aceasta, ca să arunce o privire la „dulăpior“. Nu se ținu decât de ofuri și ahuri, așa că prințul îl lăsă repede să plece, dar acesta încercă totuși să-l descoase despre criza din ajun, deși se vedea că știe deja toate amănuntele. În urma lui, tot pentru câteva clipe, dădu fuga Kolea. Băiatul se grăbea într-adevăr, era cuprins de-o neliniște puternică și posomorâtă. Începu prin a-l ruga, direct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
un preț atât de avantajos pentru ea. Vestea aventurii ajunsese la biserică neobișnuit de repede. Când Keller se îndrepta spre altar, unde îl aștepta prințul, o sumedenie de oameni pe care nu-i cunoștea absolut deloc îl asaltară ca să-l descoase. Mulțimea vorbea tare, clătina din capete, unii chiar râdeau: nimeni nu ieșea din biserică, toți așteptau să vadă cum va reacționa mirele la aflarea veștii. Acesta păli la față, dar vestea o primi liniștit, spunând abia auzit: „Mi-era frică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
prințul și făcu. Își dăduse seama imediat că toate știu foarte bine cine este el, că nunta de ieri nu era un secret pentru ele și că acum mureau de curiozitate și numai din delicatețe nu se apucau să-l descoase despre nuntă și despre minunea că întreabă de cea care n-ar fi trebuit acum să fie decât într-un loc: cu el, la Pavlovsk. În linii mari, le satisfăcu curiozitatea în legătură cu nunta. Începură uimiri, „ah“-uri și exclamații, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
obligată să răspundă la întrebarea de ce nici un zeu n a fost până acum capabil să protejeze singur tot poporul. Nici măcar cuplul primordial, care dă, ia și res tituie viața tuturor ființelor de pe pământ, din apă și din ceruri. Dacă-l descoase pe rex? Ia să vedem, el ce spune? Se răzgândește. Mai bine își vede de ale ei. Arată cu mâna de jur împrejur ca să-i atragă atenția fetiței: — Privește cu atenție la forma templului... — E rotund. — Așa a fost dintotdeauna
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
se putu stăpâni să nu se amestece: ― Lasă, Ilona... De ce să te ostenești tu? Poate duce soldatul și mai greu... Fata groparului zâmbi mulțumită, parcă numai atâta ar fi așteptat, și pe urmă, în vreme ce Bologa își continua drumul, începu să descoase pe Petre, pe ungurește, cum au petrecut acasă, deși Petre nu-i prea înțelegea întrebările. Apostol cu vreo câțiva pași înaintea lor, auzea bine întrebările ei, știa că ea de la el ar dori răspunsurile, și inima îl durea de bucurie
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
sufletul său. Azi Pălăgieșu a sărit brusc deasupra. Dacă într-adevăr a fost denunțul notarului la mijloc?... Aghiotantul generalului e un laș cu spinarea de trestie și poate că nu-i va spune nimic, totuși n-ar strica să-l descoase puțin, să facă lumină, orice s-ar întîmpla pe urmă. Drumul drept e totdeauna cel mai bun. ― Ordinul excelenței... personal al excelenței... Eu nu cunosc motivul, zbârnâi aghiotantul generalului Karg în telefon. ― Atunci să mă prezint excelenței? întrebă Apostol. ― De ce
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
umplând paharele. Preoteasa felicită pe Apostol și-i lăudă pe Ilona că-i fată cuminte și... În glasul ei însă era atâta uimire, că Apostol nici nu îndrăzni să răspundă și se bucură când "căprioara" trecu la Ilona, s-o descoase și să-și astâmpere curiozitatea prin fel de fel de întrebări. După ce preoteasa se mai potoli, Boteanu le spuse o veste grozavă, pe care adineaori, îndată ce a plecat Apostol, i-a adus-o un soldat ce se află în gazdă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
l arătase ieri primarul și unde voia să-i dea locuință. "Acum nu va mai sta pustie casa de păpuși", se gândi el zărind în coridorul chioșcului un soldat înarmat, ajungând cu capul până la streașină... Pretorul încercă să-l mai descoase, dar Bologa nu mai răspunse nimic. ― Bine, nu ești obligat să răspunzi, zise pretorul, netulburat, clipind repede. Avem dovezi destule și vom mai avea... Așa!... Atunci, citește procesul-verbal și iscălește, te rog! Apostol nu se mișcă. Pretorul îl măsură un
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
se odihnea în continuare sub giulgiul său de lână udă. Cu toate astea, judecătorului îi priiseră ouăle. Ba chiar sunt sigur că i s-au părut mai bune datorită împrejurării în care le mâncase. Brăchut își isprăvise povestea. Judecătorul îl descususe pe îndelete în timp ce mesteca micile lumi, ca un cunoscător. „Bine, bine, bine...“, spuse ridicându-se și aranjându-și plastronul. Apoi privi peisajul, scrutându-l parcă până în străfundul ochilor. Era în continuare la fel de țeapăn, cu pălăria bine aranjată pe cap. Dimineața își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
în cerneală. Dacă acei care astăzi dorm atât de profund cu capul pe perne de puf și-ar da seama pe ce dorm ei de fapt, toți ar avea coșmaruri. Din păcate însă, aproape nimeni nu are curajul să-și descoase perna și să găsească acolo pana ce-ar putea să exprime adevărul. O prejudecată la fel de păgubitoare acționează și în cazul principalului furnizor contemporan de pene - gâscă. Cu aerul ei ușor de tâmpenie, gâscă păcălește pe mulți. Dar în aripa fiecărei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
apăru un chelner cu o înfățișare plăcută, purtând o tavă de argint. Recunoscătoare, am luat un pahar. Jumătate din creierul meu era încă preocupată de motivul îngrijorării lui Bill. Aș trece peste câteva zile să îl văd și l-aș descoase la o cană cu ceai. Pun pariu că era mai puțin important decât credea el. Bărbații sunt predispuși să exagereze. Dar voiam să îl ajut. El mă lăsase să mă văicăresc în timp ce asamblam obiectul, întotdeauna cea mai dificilă parte a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Eh, mi-o trag cu un bancher de investiții pe care-l cheamă Sebastian și locuiește în South Kensington, pentru început, am spus nepăsătoare. Pe vremuri - al naibii, adică acum vreo trei săptămâni - Tom ar fi început imediat să mă descoasă pentru detalii. Acum însă îmi dovedea cât de mult îi spălase Alice creierul, răspunzând pe un ton de înmormântare, ca un creștin născut a doua oară: —Ei bine, sper că practici sexul protejat. Am luat receptorul de la ureche și l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
geamantan! Dovadă? Îl avem și-n ziua de azi și, slavă Domnului, că dacă n-am mai trecut și noi prin atâtea vămi... - Unde era? - Numai o fiméì putea avea o asemenea idéì: În plapomă! - În? - În! Maică-ta a descusut, a Întins drapelul direct pe lână, a cusut la loc, a refăcut cusăturile În romburi, matlasul, cum Îi zice. De asta am spus că... m-am liniștit dintr-o dată, fiindcă... liniștirea a căzut ca o lovitură de măciucă: Nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cunoscute. Eugen nu a întrerupt în vreun fel aceste aduceri aminte, care sunau ca o trecere în revistă a unor momente de viață, dar nici nu își propunea să intervină. Era convins că numai așa, fără a încerca să o descoase, poate intra în posesia unor elemente de care considera că are nevoie. O privea cu respect pe femeia din fața sa și avea permanent o strângere de inimă la gândul că îi adâncește suferința, deși nu ar fi dorit să facă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
xxxxxxxxx Victor citește, recitește, recitește... Nu poate crede. "Ce putea să caute Dora în Bucovina ? În Ucraina ? În aceste localități de care nu a auzit niciodată : Arbore, Hliboca...? Dar eu am știut oare unde pleacă ? M-am interesat destul ? Am descusut-o să văd ce gânduri, ce intenții are ?" Descifrează numărul de telefon scris mic, abia lizibil în josul paginii. Sună... Sună... În fine, răspunde o femeie: "Ciprian Frunză ? Da, soțul meu, îl chem imediat". O voce masculină seacă, oficială, îi confirmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
iera proastă dăloc și că florile iera foarte la fix ca s-o turbeze Tejerina și să dea dân craci. III Până În săptămâna următoare, Savastano s-a Închis Într-o imensă tăcere vestitoare de furtună. În sfârșit, l-am descusut, pe o Salutaris, despre cele petrecute. Mi-a explicat: — Nu ie zi să nu apar cu garoafe la etaj. Cum zice mereu popa Carbone, istoria să repetă. Donșoara nu dășchide decât după peste o juma dă oră; dă cum mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cînd fusese mutat la Vladia. Băieții de prăvălie, vînzătorii celor doi negustori ce aveau mai multe dughene, care, culmea, își făceau concurență unele altora sub nume diferite, deși aparțineau acelorași proprietari, au fost rînd pe rînd întîlniți întâmplător, nu?, și descusuți cu artă. La asta era imbatabil. Niciodată nu întreba despre ceea ce-l interesa. Cuvântul pînză ori putred nu ieșise din gura lui. Dar aflase totul îngăduindu-și să bea un pahar de vin cu ei și întrebîndu-i de bunăstarea afacerilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
lui nu era nici prea tinerică și nici frumoasă, am găsit-o odată acasă, cu claia de păr nețesălată... Dormea, era beată tun, nici n-am putut s-o trezesc. Era o minune, Nilă clătina din cap și l-am descusut. Că înainte de mine Ilie nu arăta așa. Bea, înjura pe ăia din sat (n-a vrut să-mi spună pe cine), avea o otravă în el, și pe el, pe Nilă îl lua peste picior... acum... hm!... Al nîbii, știi
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
te frapează de la bun început la japonezi este curiozitatea lor copilărească, o anumită candoare greu de definit, însoțită de o franchețe de neimaginat. Această franchețe, ce pare paradoxală la un popor atât de retras și de alunecos, caută să te descoasă pe tine, cel ciudat, cel atât de altfel, purtând mituri de care nu ești nici măcar conștient, ca pe o mantie nobilă și singuratică, până în intimitatea trupului care, alb, te face ales. Cu o simplitate dezarmantă, anulând regulile de distanță socială
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
am și multe defecte. Sunt slabă, nu știu să-mi legăn șoldurile, iar genunchii mei arată ca doi cartofi mari și noduroși. În schimb, am altfel de calități. Pot să vorbesc tăcând, pot să pătrund un om fără să-l descos, știu să primesc suferința unei inimi în sufletul meu ca să-i înapoiez doar bucurie și mai știu că nu-mi doresc mai mult față de ceea ce am primit deja de la Dumnezeu. Cred că El a fost foarte darnic cu mine, Emanuel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
să-ți plătesc o bună parte din cele de damă”. „Nu pentru asta sunt aici, vecine”, zisei cercetându-mi chipul deformat în oglinda unei racle de nichel. Dricarul începu să pară că pricepe rostul vizitei mele și începu să mă descoase, dacă răposatul îmi este neam de aproape, cum îl cheamă și unde stă... „Mi-a murit băiatul”, - plânsei liniștit. Și, la vreo două ceasuri după ce plecai de acolo, steagul negru fâlfâia la poarta casei mele. Ușile de la intrare și zidul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
fusese cunoscut și adulat, dar Princeton Îl stimula, iar În viitor, dacă reușea să insereze capătul pârghiei În sistem se găseau multe lucruri menite să deștepte un Machiavelli ce dormita În el. Cluburile studenților seniori, În legătură cu care, vara trecută, Îl descususe pe un absolvent care se lăsase cam greu, Îi excitau imaginația: Ivy, detașat și aristocratic de-ți lua piuitul; Cottage, un amestec impresionant de aventurieri grozavi și craidoni bine Îmbrăcați; Tiger Inn, cu membri atletici, spătoși, revitalizat de perfecționarea onestă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
face, dar Noe nu a vrut să-i spună. Atunci diavolul s-a dus la nevasta lui Noe și i-a spus să-i pregătească o băutură vrăjită ca să afle secretul. După ce Noe a băut, nevasta a început să-l descoasă, și el i-a spus totul. Când Noe s-a dus a doua zi la lucru, a găsit arca 88 Ordine și Haos făcută bucăți. Diavolul o distrusese. Noe a plâns zi și noapte și i-a părut rău de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
bolnav mi-a cerut să-i dau pe ascuns ungerea cea de pe urmă. Acesta a fost prilejul care a scos totul la iveală. M-au scos din temnița de la Bōnotsu și m-au trimis la Kagoshima. Acolo m-au tot descusut până la venirea iernii și de Anul Nou m-au dus pe un vas până la judecătoria din Nagasaki. Acum mă aflu la Ōmura, în apropiere de Nagasaki. De aici se vede oceanul liniștit. În afară de mine, aici se mai află un părinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]