455 matches
-
acesta întinzând consulului mâna, în public, muscalul îndrăzni să-i refuze pe a sa, retrăgând-o după spinare. ... Acei care urmăresc cu băgare de seamă mersul lucrurilor în această țară văd în acest incident neprevăzut o urmare a sistemului de desconsiderare a Domnului, ce s-a adoptat spre a face guvernul lui imposibil. Acuma există certitudinea că membrii opoziției din Obșteasca Adunare își iau instrucțiile de la Consulatul general al Rusiei... Iată cum explică Cochelet, într-un raport către Thiers, ostilitatea vădită
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
înrâurirea pentru a obliga pe domnul Moldovei să se înconjoare cu bărbații cei mai onorabili și să înceteze traficul ce-1 face cu slujbele. S-ar putea crede că, lăsând lucrurile să meargă cum merg, nu le pare rău de desconsiderarea tuturor puterilor, de imoralitatea care pune stăpânire pe tot și de opoziția care se pronunță în chip viu, spre a avea mai târziu un pretext plauzibil pentru a zice că aceste popoare nu sunt în stare să se ocârmuiască ele
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
sau era în interesul ei să-1 calce. A încercat să rusifice Biserica Moldovei, căutând prin fel de fel de intrigi și de uneltiri să aducă în capul ei pe un arhiereu rus. A lucrat cu intenție, în chip metodic, la desconsiderarea guvernului pământean, căutând să-1 pună în neputință de a ocârmui, să-1 facă ridicol și odios, uneltind necontenit intrigi între domni, Adunări și boieri, ațâțând veșnic și în chip sistematic pe unii împotriva celorlalți, exploatând patimile lor cele rele. Acestea, în
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
locale și, la un nivel mai general, între puterile publice și societatea civilă. Toată dificultatea constă în inventarea unor dispozitive incitative în care mobilizarea resurselor societății civile să nu inducă nici renunțarea la conducere a politicilor naționale, nici, invers, la desconsiderarea experienței actorilor locali. Punerea în scenă a democratizării: pervertirea liantului civic prin comunicare Începând cu anii 1990, proceduralizarea conducerii orașelor a fost însoțită de o creștere a interesului pentru participarea democratică. De la instalarea diverselor comisii și proceduri oficiale de consultare
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
că ei nu prea țin cont de aceste obligații; mai mult de jumătate dintre persoanele chestionate nu le respectă. Vom constata, în cele din urmă, că această creare a liniei bugetare de „drept la copie” merge în paralel cu o desconsiderare a metodelor și o mai mare creativitate sau secvențialitate a privirilor de ansamblu și a presei „veghetoare”: ce tip de articole să exploateze, prin ce servicii în întreprinderi, în funcție de care destinatari și cât de des, pe ce cale, pe hârtie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
mulțumită de tururile sale de forță și prea puțin mulțumită de autorul lor. Se exprima cu greutate, ideile lui erau confuze, iar susceptibilitatea lui, care era ușor de stârnit prin cea mai mică obiecție, prin cel mai mic semn de desconsiderare sau de indiferență, susceptibilitatea aceasta, făcându-l să ia foc, îl îndemna la violență, îi tulbura toate ideile și îl făcea să piardă firul. Am văzut într-o zi un efect frapant al acestei irascibilități. Volta, atât de vestit prin
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ca ceva incompatibil cu ceea ce credea el, personal, că este adevărul. A fost mult mai mult pradă iluziilor decât dedat minciunii; de aceea nu respingea pe cineva ca opozant, ci ca imbecil, iar gura îi era plină de expresii de desconsiderare și de dispreț. Își făcuse alte reguli de optică decât ale celorlalți oameni. Adăugați la aceste predispoziții coruperea caracterului, fiică a orgoliului, a beției succesului, a obiceiului de a bea dintr-un potir fermecat, a amețelii pe care o dă
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
putea îndeplini propriile obiective. Altfel spus, obiectivele organizaționale "nu trebuie să ignore scopurile și aspirațiile indivizilor ce compun organizația sau să fie divergente cu acestea. Între ele trebuie să existe o minimă compatibilitate, care nu se realizează prin eliminarea sau desconsiderarea celor individuale, ci mai degrabă prin încorporarea și integrarea acestora în scopurile organizaționale. Pe această cale, scopurile organizaționale vor fi acceptate de către indivizi și vor genera interacțiuni, practici participative și acțiuni comune în direcția realizării lor" (E. Păun, 1999, p.
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
poate spune că un punct de vedere istoric este mereu preferat ignoranței larg răspândit și în zilele noastre, generatoare de atitudini lipsite de rațiune, cu o aplicabilitate restrânsă, uneori limitată doar la indivizi și individualități cu moralitate discutabilă. Ignorarea și desconsiderarea trecutului conduc iremediabil, pentru orice fel de inițiativă, la anularea oricărei perspective de viitor. De peste două milenii, psihologia a existat și există contopită deopotrivă cu filosofia, cu teologia, cu științele naturii. În această formă, ea a existat ca o știință
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
63. 281 Apartenența etnică a lui Zigu Ornea modelează interpretările și criticile jurnalisticii eminesciene. Ornea subliniază atitudinea xenofobă și antisemită a jurnalistului Eminescu, în articolul "Publicistica eminesciană de la "Timpul"", din România literară, nr. 23, 1997, p. 9, acuzând gazetarul de desconsiderarea drepturilor minorității evreiești. 282 G. Călinescu, "Eminescu la ordinea zilei", în Națiunea, din 28 aprilie 1946. 283 Perpessicius, Eminesciana, Editura Junimea, Iași, 1983, p. 180. 284 Garabet Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura românească, Editura Junimea, Iași, 1970, p. 139. 285
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
literar, publicist și scriitor de origine evreiască, Zigu Ornea dedică mare parte din activitate identificării unor atitudini antisemite în opera scriitorilor români. Din prisma modelului hexadic, apartenența etnică a interpretului imprimă o lectură particulară articolelor eminesciene, jurnalistul fiind acuzat de desconsiderarea drepturilor minorității evreiești în epocă. În acest caz, finalitățile interpretative ale autorului determină selecția tendențioasă a unor fragmente din corpul articolelor, menite să-i sprijine afirmațiile, și eludarea textelor care contravin judecăților promovate. 520 Pentru reconstituirea contextului istoric, social și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
istoria culturii poate fi împărțită în: * perioade în care imaginarul se dezvoltă și imaginea este importantă deoarece este considerată sursă a cunoașterii; * perioade în care acesta este cenzurat, redus la cât mai puține imagini și prin urmare se realizează o desconsiderare a imaginarului. În cadrul acestui ciclu sfârșitul secolului al XX-lea aduce cu sine o dezvoltare a imaginarului, ajungându-se la expansiunea acestuia și o dominare a imaginii în comparație cu celelalte modalități de transmitere a informației. Într-un astfel de moment crește
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Disciplina oricărei științi impune ca metodă principiul fundamental de racordare a subiectului cu întregul material documentar existent. Numai o perfectă cunoaștere a ceea ce s-a făcut de către înaintași, poate garanta siguranța precizărilor și deschide perspectiva unor noi contribuțiuni, de valoare. Desconsiderarea acestui principiu egalează cu totala desorientare în cîmpul de exploatare sau chiar cu însăși necunoașterea subiectului". Ca un bun și acribios istoric, recomandă ca pe viitor verva speculativă în cercetările științifice să fie înlocuită cu soliditatea cunoștințelor în materie, pentru
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de lansare și, eventual, de pătrundere în viața culturală a centrului mult blamat. Ofensiva culturală a centrului manifestată pe diferite nivele, de la impunerea tendințelor în literatură, la politici educaționale uniformizatoare și la centralizări instituționale, genera complexe prin ignorarea periferiilor sau desconsiderarea a ceea ce cultura locală putea oferi naționalului. În nordul Moldovei, vremurile de glorie, atât pentru zona Botoșanilor, cât și pentru Suceava bucovineană, păreau demult apuse. Ceea ce odată fusese târg comercial sau chiar reședință domnească figura în interbelic ca simplu punct
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pe președinte să facă un pas mai departe în raționamentul său, cu ajutorul altui factor persuasiv de factură psihologică: de data această, președintele mizează pe sentimentul furiei. Furia, explică Forbes Hill, constituie "o dorință dureroasă de răzbunare, care apare datorită unei desconsiderări nejustificate, dar evidente, a unei persoane sau a apropiaților săi"246. Orice persoană, observă Hill, este "mai dispusă să respingă posibilitatea unei păci negociate dacă se află într-o stare de furie"247 ce vizează adversarul. Prin urmare, furia, neamplificată
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
smerenia este temelia tuturor virtuților. Să ne ferim de mândrie în viața noastră duhovnicească și mai ales în rugăciune. După învățătura Bisericii noastre, mândria, adică prețuirea de sine peste măsură, cu cele două componente ale sale, nesocotirea lui Dumnezeu și desconsiderarea aproapelui, ocupă primul loc între cele șapte păcate numite „capitale”, care, la rândul lor, fac parte din păcatele socotite „grele” sau „de moarte”. Judecata lui Dumnezeu este diferită de judecata oamenilor. Fariseul nu s-a văzut „fariseu”, dar „vameșul” s-
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
transformarea practică a naturii cu ajutorul tehnologiei bazată pe știință. Putem cunoaște și înțelege natura, o putem transforma cu ajutorul tehnologiei. Această înțelegere a fost teoretizată în sens platonician ca matematizare a proceselor naturale. Această abordare cantitativistă duce în știința modernă la desconsiderarea abordărilor de tip calitativ ale fenomenelor naturale. Împotriva acestei atitudini a științei moderne a protestat poetul William Blake, un romantic. Descartes i-a influențat decisiv pe oamenii de știință. Concepția lui a fost însă chestionată de filosofi, dar și aceștia
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
luarea în considerare a creștinismului și a atitudinii față de natură pe care o presupune religia creștină 270. Problema pe care o reamintesc aici este aceea dacă creștinismul presupune o atitudine favorabilă față de natură, una indiferentă sau neutră, ori una de desconsiderare a naturii. Cred că, în linii mari, putem deosebi între două interpretări ale creștinismului. Potrivit uneia, creștinismul consideră omul stăpân al naturii și propune ierarhia Dumnezeu-omul-natura. Atitudinea pozitivistă a modernității accentuează această atitudine asupra naturii și o duce, prin folosirea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
celor ce vin cu intenția de a schimba radical lumea nouă în care au descins. E clar că nu toți sunt roși de asemenea ambiții. Ce voiam să spun însă e că își are și respectul excesele lui, față de care desconsiderarea e... cum să-i zic? Floare la ureche, sau scobitoare între dinți? − Apără-mă, Doamne, de venerația semenilor, că de disprețul lor mă apăr singur! − Știu și eu? se nedumeri cu glas tare Gert. Textul e cam anacronic: provine dintr-
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pentru celălalt ar putea Însemna astăzi măcar admiterea dreptului la memorie, la celebrarea idealului și a respectului de sine. Păstrăm cu toții vii În memorie unele Întâmplări care ne-au marcat, prin umilința la care am fost supuși sau tratamentul de desconsiderare pe care l-am suportat. Aceste momente triste se reactivează și devin dureroase cu prilejul unor aniversari, comemorări, sărbători. Ele se activează atunci când cei din jur se bucură și uită de necazuri. Mulți dintre noi sunt „beneficiarii” unor asemenea momente
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
real Art. 2 din Constituție și ar putea crește legitimitatea democratică a guvernării; 2. s-ar putea evita eventualele derapaje parlamentare care ar putea apărea la un moment dat, din cauza unor motive diverse, cum ar fi majorități covârșitoare, practici de desconsiderare și lipsă de negociere cu minoritatea, interese directe ale majorității parlamentare etc. 3. ar crește capitalul social de încredere, întrucât acordarea unor drepturi cetățenești și existența unor mijloace de acțiune democratică aduc armonie socială și încredere în mecanismele democratice, chiar dacă
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
literar număr de număr la Foișoara originală a Patriei, informațiuni de tot felul - economice, din zona agricolă, culturală - cu o altă subliniere „Școala și biserica”, știri justițiare, de la cabinetele de lectură, editoriale ori articole de atitudine - „Limba românească la judecătorii”; „Desconsiderarea limbei române la dregătorii”; „Rusificarea completă a districtului Siret”; „Maghiarizări de nume”, „Prozelitism în Rădăuți” - reportaje de la adunările publice și mai cu seamă de la cele electorale etc. Într-o rugare către onor publicul român, Patria declara în paginile sale că
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe Suceavă, la pădurea Cirîncău, Corecti, Marginea. „Scopul cabinetelor de citire” se intitulează un articol semnat Radu Sbierea. Rubrica de susținere a limbii române se îngemănează cu alte inițiative ale ziarului. La rubrica „Biserica și școala” citim despre „O nouă desconsiderare a limbei române”. Czernowitzer Zeitung din 21 iulie 1897 publica un concurs pentru ocuparea mai multor posturi de învățători la școlile poporale ale Cernăuților și Caliceanca.” Și de data aceasta limba Țării este total desconsiderată, căci nici un singur cuvințel nu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
unisex” semnalează funcția de tip, și nu individualitatea personajelor. Atât feciorul, cât și fata care se joacă în cenușa depozitată după ușă, se află în legătură directă cu starea lumii, îi simt istovirea și îi vor resuscita capacitatea vitală, în ciuda desconsiderării sociale la care sunt supuși ritual. Florea sau Floarea au puteri vegetale consubstanțiale ființei lor, ipostaza totemică a fetei de măritat, reperabilă în orațiile de nuntă, fiind un indiciu suplimentar al frumosului roditor, specific principiului feminin. Un personaj comun baladelor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
trecerea existențială este solitară și individuală. Absența orașelor, a satelor și a oamenilor instaurează nevoia unei întemeieri, câmpia deșertică trebuie redată planului social de un erou civilizator. Toate aceste implicații constituie motorul inițiativei rituale, îmbrăcată în plan social de o desconsiderare a tatălui temător să pătrundă într-un spațiu inofensiv. Comunicarea dintre instanța paternă și descendenți își atinge scopul ritual prin mecanisme inverse (nevoia oedipiană de înfrângere a tatălui catalizează psihologia inversă) iar tinerii pleacă pe rând dincolo de profan. O altă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]