71,108 matches
-
al XVI-lea terminațiile de genitiv-dativ articulat -ieei, -iei, -iiei, -ii: corabieei, bucuriei, mîniiei, domnii etc. În secolele al XVII-lea - al XVIII-lea, în texte se întîlneau mai ales formele în iei și ii (iii). Concurența formelor a fost descrisă și de Mariana Costinescu, în Normele limbii literare în gramaticile românești (1979). Iar în textele dialectale contemporane e înregistrat adesea un genitiv-dativ neconform normelor academice. Iorgu Iordan, în Limba română actuală. O gramatică a greșelilor (ediția a II-a, 1948
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
făcu languros diavolul păros. - Eram doar curios. Pentru că tot despre căpcăuni voiam să vă vorbesc. Căpcăunii anonimi povestiți de Pascal Bruckner. - A, aș fi preferat să sporovăim despre sexualitatea deviantă din Luni de fiere. Foarte... frumos roman! Vă amintiți cum descrie Franz fabuloasele fese ale Rebeccăi? își mângâie dracul sexul păros cu propria coadă. - Care bărbat care a citit romanul ar putea vreodată uita acea pagină! Sau celebra scenă a felației din Gringo Viejo, de Carlos Fuentes! mă lăsai eu luat
Orori între copertele Bibliotecii Iad (II) by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12082_a_13407]
-
Cristian Măgura "Și scrisorile înseamnă la mine punctele lucii, în care sunt de o comunicativitate neobicinuită." Așa își descrie Eminescu, într-o scrisoare adresată lui I. Negruzzi prin 1871, dispoziția sufletească ce-l împingea la confesiuni epistolare. Al. Săndulescu împrumută sintagma "puncte lucii" pentru titlul volumului său de comentarii, Acele puncte lucii...Să fie critica un "fascicol de lumină
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
imoral. Sînt împrejurări în care este inutil să-i aperi pe ceilalți pentru că nu vor să fie apărați și ei cred că dorești numai să încurci lucrurile. Aș putea să vă dau și alte exemple, unul dintre ele l-am descris în Al doilea mesager, în capitolul care se petrece în piața de legume și fructe. Uneori este necesar să-i lași pe oameni să doarmă și să-și continue drumul încolonați și tăcuți mai departe. Nu este bine să fluieri
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
lui Frank pentru catifeaua albastră). Singurul mod în care Frank o poate poseda pe Dorothy e cu pumnul înfășurat în catifea albastră, fetiș care îi potolește cumva teama de castrare. Luce Irigaray, comentând o contradicție în modul în care Freud descrie complexul lui Oedip, vorbea de competiția fraților al cărei obiect e mama. O relație pseudo-filială se înfiripă și între Dorothy și Jeffrey, în pofida relațiilor lor sexuale: ea i se adresează lui cu numele fiului ei și îl numește un "copil
Fetișul lui David Lynch by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12140_a_13465]
-
mai bine cum a fost posibil ca multe dintre personalitățile politice și culturale din perioada interbelică să-și amîne plecarea salvatoare din țară pînă cînd aceasta nu a mai fost posibilă, ele ajungînd să își găsească sfîrșitul în temnițele comuniste. Descrie, perfect credibil, Gabriel Dimisianu, atmosfera optimistă a României din primii ani de după război: "Existaseră cu toate acestea în acei ani semne credibile de revenire a țării la normalitate, după răvășirile războiului și măsurile de restrîngere a libertăților luate de regimul
Critica de acord fin by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12129_a_13454]
-
apariții de până acum ale colecției. În ciuda temei complexului oedipian, rămâne o carte echilibrată între delicat și abject, își strunește subiectul, nu se lasă dominată de tema sexuală și nu mi se pare deloc dură, stihială și scandaloasă cum o descrie Paul Cernat în prefața sa, altfel excelentă. Calitatea percepției, subtilitatea și forța narativă, în fine, concepția sa artistică, ambițioasă, bine conturată și (nu numai prin asta) matură, fac din Veronica A. Cara, în opinia mea, și din cele citite de
Cu mama pe canapea by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12151_a_13476]
-
VI (Rinocerii. Noul locatar), fără îndoială un eveniment de excepție al vieții culturale din România. În al doilea rând, șansa de a se fi aflat în acea specială proximitate datorată relației părinte-copil, precum și de a o rememora și a o descrie la anii maturității, nu denaturează - prin deformări sentimentale - probitatea științifică a acestui omagiu moral și intelectual al fiicei lui Eugčne Ionesco. Așa cum afirma și editorul de la Gallimard, supremul câștig al demersului întreprins de Marie-France Ionesco îl reprezintă portretul inedit al
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
care mi-au vorbit despre lumină, se numără cele ale bizantinilor din secolele XII, XIII și XIV, isihaștii, precum și Biserica rusă a lui Arseniev"). Capitolul Les Ťlivres pharesť, les influences littéraires d'Eugčne Ionesco - poate cel mai surprinzător din Ionesquie -, descriind etapele formării spirituale și intelectuale, afinitățile și selecțiile literare ale viitorului celebru dramaturg, îmbogățește firul călăuzitor al cărții scrise de Marie-France Ionesco, care urmează a fi depănat după cele șase teme gândite, așa cum am precizat deja, de Gabriela Adameșteanu: Eugčne
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
nivelul toposului civilizațional, o anume structurare caracterologică analogă tempera mentalității umane. S-au perindat, astfel, în ampla desfășurare ontică a civilizațiilor omenești, societăți de tip flegmatic, sangvin, melancolic și coleric, fiecare tip de societate trasând un traiect cultural ciclic, ce descrie o mișcare de revoluție în jurul unui centru de interes întreținut de o mentalitate și de o conduită excepționale. 5. În principiu, fiecare ciclu are alura unei bolți de pietre legate împreună, care s-ar prăbuși dacă una dintre ele nu
Un model sonor temperamental by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12141_a_13466]
-
iertarea de păcate sau, mai simplu, un "nu tot țipați la mine, că voi nu știți, ăștia mucoși de acum...", aruncat cu "superioritatea" pățitului. Între vremea (încă) liniștită de atunci și vremea (deja) liniștită de acum a trecut o revoluție, descrisă în carte întîi din perspectiva agitației de pe margine, a telefoanelor "conspirative", a parolelor. Ceea ce pare a fi, la prima vedere, un joc de societate înrudit de aproape cu zeflemelele, sau cu poezioarele cu dublu înțeles care puneau pe jar "organele
Amintiri la schimb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12181_a_13506]
-
derutat, trecînd din toiul evenimentelor importante care, la mulți ani o dată, dau voie "plebei" să-și scrie, întrucîtva, istoria, în inerția tipică simpozioanelor pe te miri ce teme, bune pretexte de causerie și de călătorii de plăcere. Romanul se încheie descriind aceeași "picoteală" întreruptă de cîte-o "contră" bene trovato de la începutul poveștii, din cancelaria lui 9 Thermidor. A urmărit, de fapt, destinele unor oameni mult mai degrabă făcuți pentru "cultură", fie ea și a croazierelor și a conferințelor despre integrarea "exclușilor
Amintiri la schimb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12181_a_13506]
-
dicționarele și bibliografiile. Un dicționar cronologic al romanului e în măsură să dea imaginea acestei calamități naturale, pe care o putem numi simplu "ravagiile timpului". Dicționarul e un cimitir al romanelor mai ecologic decât o bibliotecă. El le înregistrează, le descrie în spații tipografice mici (trei-patru sute de pagini se păstrează în zece-douăzeci de rânduri laconice), echivalente ale unor urne de cenușă. Să parcurgi un dicționar al romanelor poate fi la fel de trist ca o vizită la cimitir. Respectul tradiției ne impune
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
sociale produse de mișcarea feministă, la noile valori pe care trebuia să le încorporeze, dar nu dădea prea mare atenție teoriei și analizei de film promovate de acest curent. Iar pe feministe nu le nemulțumea doar modul în care erau descrise eroinele, ci și modul de filmare, ultra-voyeurist, definit cel mai bine de John Berger: "camera e un bărbat care se uită la o femeie". Și totuși în sala de cinema s-au găsit întotdeauna și femei care se uitau la
Controversata feminitate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12191_a_13516]
-
sale îndeajuns de acide. Unul dintre ele (e în discuție Delirul) privește calificarea neverosimil pozitivă a personajului Ștefan Paul, altfel spus intensa-i idealizare în stranie contradicție cu nemulțumirea lui Preda față de "tribulațiile bietului Ioanide", care n-ar fi fost "descrise realist", căci în cartea lui G. Călinescu "i se deschid toate ușile": "Cuvinte profetice! Căci, iată, Ștefan Paul - al lu' Parizianu -, june abia ieșit din adolescență, este chiar bietul Ioanide din reproșurile lui Marin Preda! Bineînțeles, presupunînd că autorul Delirului
Un inconformist: Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12208_a_13533]
-
prezentă, de altfel, într-o asociere ludic-absurdă, în textul de larg succes internațional al unei melodii a formației O-Zone: ,}i-am dat bip / și sînt voinic"). În acest caz, substantivul desemnează semnalul sonor, scurt, al telefonului mobil, iar expresia descrie o practică de folosire economică a acestuia, nu pentru convorbiri, ci pentru transmiterea unor simple mesaje convenționale (cerere de a fi sunat, semnal de sosire etc.): "ei ne dau un Ťbipť și noi îi sunăm" (EZ 3742, 2004, 5). ,femeile
Bip by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12211_a_13536]
-
deschis, comunicativ, capabil de dialog, avea simțul umorului și mai ales știa să râdă, mare lucru la un ostaș al partidului". Dar curând s-a dovedit că erau calități de suprafață, care au sedus și au înșelat pe multă lume. Descrie apoi momente din revoluția de la Timișoara și activitatea sa în cadrul Consiliului Municipal Provizoriu al FSN, în care autorul se trezise invitat peste noapte. Au loc ședințe peste ședințe, unde securiștii, turnătorii, torționarii vin să-și exprime solidaritatea cu revoluția. Domnește
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
lagăr însărcinat să-i inscripționeze numărul; o infirmieră rusoaică e comparată cu o pisică sălbatică, datorită ochilor oblici și mișcărilor agile. Dar cele mai expresive portrete rămân acelea ale soldaților ruși. Amestecul de perplexitate și ironie cu care Levi îi descrie (deși nutrește, în principiu, cele mai bune sentimente față de ei, privindu-i ca pe niște salvatori), lasă să se întrevadă ceea ce este de proveniență iudaică în propriul său scris (în primul rând instinctul sigur al ironiei, al nuanței și paradoxului
Meseria de a trăi by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12222_a_13547]
-
delăsare, lipsiți de simțul datoriei și de o minimă responsabilitate, aceste personaje pun în lumină cel mai bine absurdul întregii situații. Un alt aspect care va stârni, fără doar și poate interesul cititorilor de la noi este modul în care scriitorul descrie atmosfera Iașului, prin care trece la un moment dat în decursul lungului drum de întoarcere spre Italia. Iașul, cu un singur tramvai "minuscul și arhaic" și nenumărate firme scrise în alfabet latin (Paine, Lapte, Carnaciori) este perceput ca un peisaj
Meseria de a trăi by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12222_a_13547]
-
meu R: Încerc să rezum acum ceea ce ați afirmat sub o formă sau alta în mai multe rînduri și anume că atunci cînd simțiți nevoia unei siguranțe a scrisului, vă repliați pe temeiurile mitului. Pe de altă parte, pentru a descrie unele experiențe umane atribuite personajelor dumneavoastră, faceți studii de caz pe teren. Care este legătura dintre lumea mitului și intimitatea realului. M.T.: Găsesc că se întîlnesc întotdeauna realitatea cu mitul. De fiecare dată cînd merg pentru documentare pe teren, mă
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
acum rostul frazei admirative a lui Flaubert la adresa unui peisagist ca Cervantes: "Comme on voit ces routes d'Espagne qui ne sont nulle part décrites!" M. T.: Într-adevăr, e extraordinar, e o culme aici: Vezi drumurile deși nu sînt descrise. Dar să mă întorc din nou la Julien Gracq: el dezvoltă o temă pe care, fără s-o cunosc, eu am reluat-o în "Regele arinilor". În romanul său "Un balcon în pădure", Gracq se ocupă de războiul din 1939
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
Ochii Beatricei. Cum arăta cu adevărat lumea lui Dante, de H.-R. Patapievici), s-a discutat aprins cu publicul, s-a polemizat, s-a aplaudat frenetic. Într-un interviu din noua revista ieșană, "Suplimentul de cultură", H.-R. Patapievici a descris cât se poate de exact atmosfera care a însoțit Conferințele Microsoft în absolut toate orașele unde s-a desfășurat până acum: "știți cum a fost la Timișoara? Nu mai încăpea lumea în Aula Universității. La Oradea am fost la Muzeul
Conferințele Microsoft by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12250_a_13575]
-
Constantinescu nu a putut garanta înscrierea lui Mugur Isărescu la liberali și atunci ei au jucat cartea Stolojan. PNL nu ar fi putut accepta soluția Constantinescu decît cu riscul de a se transforma în partid neparlamentar (tot episodul este excelent descris în cartea fostului președinte liberal Valeriu Stoica, Puterea, un rău necesar, editura ALLFA 2002). Așadar, dacă ar fi rămas în cursă, Emil Constantinescu ar fi evoluat exact pe culoarul lui Mugur Isărescu, avîndu-i drept contracandidați pe toți ceilalți, inclusiv Stolojan
Cartea gurvernarii Năstase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12275_a_13600]
-
Și stătea jos bătrînul ca un bătrîn. Obosisem. (Era pauza mea. Legitimă, sînt mai bătrîn decît ei cu zece-cincisprezece ani.) Iar între timp Ciubik polemiza cu înverșunare. Ciubik e de-al nostru. Ca întotdeauna. Turnătorul erudit dădea energic din mîini, descriindu-ne periferia Parisului, ultimele zile ale lui Nicolas de Staël. Prin fumegarea albăstruie, prin fum și prin cearta vocilor vanitoase, nu puteam să nu apreciez nesecata lui forță vorbăreață. Dar și ceilalți vorbeau. Ședeau pe scaune. Pe taburete. Pe dușumea
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
izbutește să închege o intrigă plauzibilă. Tehnica narației din unghiuri multiple l-ar fi putut anunța pe Camil Petrescu, dacă romanul lui Vinea n-ar fi iremediabil compromis de imposibilitatea de a-i distinge pe naratori, toți seduși, - și cînd descriu realități foarte lumești, cum ar fi, iată, un act sexual -, de același insuportabil kitsch stilistic: "Sărutări punctau acum pauzele lunecînd strivite ca fructele în mustul lor. Auzí truda respirărilor cu foale de mătase peste un cămin întunecat. Cîte un cuvînt
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]