463 matches
-
a lumii lui. Ea se suprapune solstițiului de iarnă, adică acelei date (21 decembrie) la care "culmea" hibernală, a nopții celei mai lungi, a întunericului celui mai dens, trece înspre creșterea insesizabilă a zilei. Comutând persoana a III-a (a descripției neutre, detașate) cu a II-a, ca pentru a putea empatiza mai mult cu personajul său favorit, George Bălăiță surprinde în mișcările ușoare, de noctambul odihnit, ale lui Antipa clipele miraculoase ale acestei transformări: " Aprinzi o țigară. Felicia doarme, respirația
Viața e în altă parte (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11745_a_13070]
-
Andreei Răsuceanu. Prima e subțire, decolorată, de o nuanță bleu ciel parcă, si corespunde pasajelor prozastice, care, în Cele două Mântulese, nu-s deloc puține. Aceasta e cerneala invenției, a fabulației pe marginea documentului, a portretisticii de epocă și-a descripției caricaturale. A doua e, însă, decisivă. Cu ea e scris scenariul științific din spatele fiecărei glose, cu ea sunt făcute disocierile între ipoteze. În construcția tezei de doctorat din care a rezultat cartea, prima putea lipsi. A doua, nu. Melanjul acesta
Una și una by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6449_a_7774]
-
texte ar fi fost Șerban Cioculescu. Cu cei trei sau patru, dicționarul literaturii române de la A la Z și de la origini până în prezent ar fi fost gata în câteva luni, cel mult un an. Al. Piru e un critic de descripție eficientă și rapidă, un istoric literar de informație exactă, seacă și obiectivă, tocmai bun pentru a redacta articole de dicționar în serie. De altfel, aproape toate cărțile lui sunt construite din asemenea profiluri tipizate. Mi-a amintit această situație reeditarea
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
lui Agîrbiceanu: "Deznodămîntul grăbit, insuficient motivat și tezist-moralizator este sub valoarea romanului. Pe de altă parte ar fi de sesizat dincolo de profilul personajului central și de existența unor scene memorabile de viață, o anumită precaritate a construcției, excesul narativ, generalitatea descripției, ca și limbajul prea marcat regional - o carență mai generală a literaturii lui Agîrbiceanu". Despre o nuvelă a lui I.Al.Brătescu-Voinești, Pană Trăsnea Sfîntul: "Pigmentată de reflecții naratoriale cam siropoase asupra iubirii, nuvela este melodramatică, artificială și chiar involuntar
Expertize convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7806_a_9131]
-
cu un personaj "fără pretenții", marcat de pitoresc de care poetul se disociază printr-o răceală a observației ușor amuzate. Un personaj care e o ipostază a poetului atins de vîrstă, dar totodată "un altul", subordonat unei discipline în cadrul căreia descripția și anecdota îi asigură o proiecție în exterior. O dezolare, o decepție a sinelui îl împiedică, după toate probabilitățile, pe autor a se lansa în nume propriu, îndemnîndu-l la un deghizament. Fără complexe, bardul ne înfățișează un "proscris" provincial, în
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
detaliu. Cei doi graficieni, Petti Velici și Tudor Popescu, deși radical diferiți ca temperament, se completează aproape organic. Primul, mai aproape de zona decorativului și cu o evidentă spaimă de gol, este completat de cel de-al doilea, mai pregnant în descripții și cu o la fel de evidentă spaimă ontică sau, mai exact, cu o reală deschidere spre metafizic. Prin toate datele sale, pornind de la cele formale și terminînd cu cele de ordin valoric, expoziția artiștilor vâlceni nu trădează nici un complex, nici măcar unul
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11374_a_12699]
-
un secol și jumătate de literatură în înțelesul nostru de azi. Primul canon a fost acela al generației pașoptiste și formularea lui limpede o găsim în celebra Introducție la Dacia literară a lui Kogălniceanu." Cu minime cunoștințe de istorie, restul descripției se poate aproxima de la sine. Manolescu tratează, așadar, nu canonul în sine (am mari dubii că, la noi, noțiunea e funcțională, în lipsa unor antipozi viabili), ci succesiunea tipologică a schimbărilor de canon. E de notat că, dintre toate câte au
Câteva concluzii (IX) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7311_a_8636]
-
om înmărmurit luat în stop-cadru inert traversând/ încăperea lovindu-se de lucrurile din jur") sunt transformate într-un leitmotiv și, mai mult decât atât, într-o trapă textuală prin care cădem într-o altă dimensiune. Persoana a treia singular, a descripției relaxate, lasă loc persoanei întâi. Obiectul fotografiat devine subiect frisonant, poeziile care urmează (no data, altundeva, eco...) explorând tocmai mișcările haotice și agitația interioară a personajului lăsat să vorbească. În Ștrumfii afară din fabrică!, Marius Ianuș credea a fi strâns
Conectică și butoane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9746_a_11071]
-
Convorbirilor literare de la Iași, de definire a epocii în vederea proiectului românesc Naturi Catilinare, cu determinări la diferite nivele ontologice în planul artei și al societății) până la “monoloagele” lui Philippide, viziunile într-un dincolo ale lui Mircea Ciobanu din Patimile și descripțiile într-un aparent dincoace ale lui Marin Sorescu din La lilieci, sau atitudinea lui A. E. Baconsky, din Declinul metaforei (1961) și Poeți și poezie (1963). Firește, referitor la prima situație, linia descărcării de metaforizare însoțește poezia din prima ei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
a impus, în anii '60, în rândul celor mai importanți scriitori români postbelici. Nuvela Acasă, din volumul Vară buimacă (1967), se plasează la această cotă valorică înaltă, impresionând înainte de toate prin perfecta echilibrare, într-un sens funcțional, a componentelor prozastice. Descripțiile scurte și pregnante, dialogul impregnat de individualitatea locutorului, de felul său de a fi (exprimat prin modul de a vorbi), acumularea de tensiune dramatică și descărcarea ei în "scurtcircuitul" produs prin moartea bătrânei: toate acestea indică o remarcabilă stăpânire de către
Istorie și metaforă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9251_a_10576]
-
Convorbirilor literare de la Iași, de definire a epocii în vederea proiectului românesc Naturi Catilinare, cu determinări la diferite nivele ontologice în planul artei și al societății) până la “monoloagele” lui Philippide, viziunile într-un dincolo ale lui Mircea Ciobanu din Patimile și descripțiile într-un aparent dincoace ale lui Marin Sorescu din La lilieci, sau atitudinea lui A. E. Baconsky, din Declinul metaforei (1961) și Poeți și poezie (1963). Firește, referitor la prima situație, linia descărcării de metaforizare însoțește poezia din prima ei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Convorbirilor literare de la Iași, de definire a epocii în vederea proiectului românesc Naturi Catilinare, cu determinări la diferite nivele ontologice în planul artei și al societății) până la “monoloagele” lui Philippide, viziunile într-un dincolo ale lui Mircea Ciobanu din Patimile și descripțiile într-un aparent dincoace ale lui Marin Sorescu din La lilieci, sau atitudinea lui A. E. Baconsky, din Declinul metaforei (1961) și Poeți și poezie (1963). Firește, referitor la prima situație, linia descărcării de metaforizare însoțește poezia din prima ei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
sensului, se poate face adeseori doar cu alte cedări, pe alte planuri. N-am vrut să le fac. Și atunci, am trecut la o analiză a vieții interioare. Dar cred - mă înșel?, am dreptate?, timpul o va arăta - că în descripția vieții interioare se regăsește atmosfera de constrângere, de spaimă a unei epoci și, mai ales, încercarea disperată a unui om de a nu deveni ceea ce nu este. M.I.: Un om și foarte singur, totodată. B.E. : Nu e un lucru ușor
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
cercul prezenței lor. Apare astfel o poezie ce oferă imagini ,obiectivate", plăsmuite parcă fără voia și deplina înțelegere a autorului, precum un vis care nu se îndură a cristaliza în simbol, păstrîndu-se într-o enigmatică imanență. înregistrăm un soi de descripții sau anecdote în care detaliul nu se distinge de esențial, tîlcul nu se dezlipește de aparență: ,vedea, din spate, un copilaș încercînd să se suie pe ceva, pe un scaun sau pe pat: ridica mereu piciorul stîng, se sprijinea în
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
ploaie de seve și curcubeie. Dominantă e spaima, acea spaimă pe care o provoacă Meduza, alcătuire barocă, așa cum baroce și chiar hiperbaroce sunt lanțurile de ghirlande putrid luxuriante ale acestei proze ce se constituie nu arar în propria paștișă, cu descripții de vise ale unor peisaje sau de peisaje ale unor vise, cu pilaștri, cascade, coloane ce se vădesc a fi trunchiuri de arbori înfrunzind în vaste bolți de catedrale. Plăcerea de a nara a autorului este enormă, emisia, licitarea, insațiabile
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
secvență caracterizantă pentru acest gen de poezie este prepoziția fără. Fără rimă, fără ritm, fără tropi, fără o cât de difuză simbolistică, fără alt semantism decât cel, primar, al simplei denotații, fără ortografie și, bineînțeles, fără lirism, ea este o descripție plată a unei existențe plate, o înșiruire anodină de episoade anodine, neînchegate în structura unei povești ori (sub regim textualist) în povestea unei structuri. În buna sa postfață, O. Nimigean notează biografismul auster, sobrietatea în utilizarea figurilor, minimalismul "cu paradoxal
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]
-
echipă de studenți. Ideea lui era de a întocmi un fel de atlas în felul celor lingvistice, cu arătarea coincidențelor geo-bio-sociologice. Pornind de la observarea din câmpul medicinei sociale că gușa e în raport cu solul, Ermil Conțescu avu mirajul, după ani de descripție goală, al unei teorii științifice. Fără a îndrăzni să afirme nimic categoric apriori, geograful bănuia că între fizica solului și fenomenul sociologic este o corelație, pe care era încredințat c-o poate formula după întocmirea atlasului. Astfel, unde solul era
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
boum, mollesque sub arbore somni! Minunat! Minunat! (Suflețel avea admirația convulsivă, și la imaginea "mugetului boilor" și a siestei sub arbori delira. Urmaș de țăran, era cu deosebire sensibil la spectacolul rustic, iar prestigiul textului clasic însutea valoarea versurilor. O descripție oricât de bogată a unui modern nu-i sugera lui Suflețel atât cât simplele hexametre virgiliene.) Emoția lui intimă era delicioasă și Ioanide, căruia îi plăcea Virgil, se complăcea în entuziasmul extraordinar al lui Suflețel. "Cel puțin, zicea el, dobitocul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
se întindea confortabil pe spate, Suflețel ședea în automobil drept, înfipt pe marginea banchetei, sprijinindu-și bărbia în mânerul bastonului. XVIII - Ia spune-mi, Pica, ce fel de om este Gavrilcea? ÎntrebăIoanide. - Mi-e foarte greu să-ți spun, tată, descripția unei persoanede aproape este imposibilă. Spre pildă, de m-ar întreba cineva ce fel de om ești tu... - Ce i-ai spune? - Că ești un om bun... - E un fel de definiție sumară, pe care de altfel o găsescexactă. Ei
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Gaittany, care le remise prin intercesiunea șoferului în mâinile lui Ioanide. Erau versiuni de la două jurnale, unul favorabil, exprimând părerile cercurilor reacționare sau de-a dreptul fasciste, progermane și antisovietice, celălalt democrat, defavorabil lui Gavrilcea. Aprecierea se constata numai în descripția atmosferei, interogatoriul rămânea nealterat și dădea prilejul de a evoca pe Gavrilcea mai tânăr în fața unui juriu, față de care își expunea filozofia sa de viață. Intervenția avocaților dădea și ea o idee asupra pasiunilor ce turburau anume sectoare ale opiniei
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
stejari, răsunând prelung de rarul topor al vreunui pionier. Pentru un suflet tânăr, multe cuvinte traduc numai visuri stimulate de cărți. Numai puține vorbe răspund unei percepții directe proprii, cele mai multe sunt abstracțiuni și reprezentări de a doua mână, pe baza descripțiilor. Mai mult visăm. Pica prefera cactușii. Dar e întrebarea: ce valoare evocativă ar fi avut micul cactus ghimpos din ghiveci dacă Pica ar fi văzut păduri, aproape, de cactee în Sicilia sau în Africa de nord? Între Ioanide și Pica
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
maman asupra figurii și locului, prevăzut cu câteva flori, merse fără a spune nimănui la cimitir, și acolo privi câtva timp mormântul tatălui său, bine îngrijit, deși învechit ca stil, și aruncă peste el florile. La întoarcere descoperi după simpla descripție, aproape fără să vrea, cavoul lui Hagienuș construit de Ioanide și se învîrti puțin în jurul lui, ca un simplu specialist. Într-o dimineață, la cafeaua cu lapte, cu Universul în mână, madam Pomponescu-mamă scoase o exclamație de oroare. . - Iată o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de a da cursivitate analizei psihologice, romancierul recurge la formula senzațională, utilizată de cei mai severi analiști, ca de exemplu Dostoievski, sau la epicul de fasciculă (gen Eugène Sue, dar și Stendhal). Cele mai variate mijloace de expunere (narațiunea propriu-zisă, descripția, portretul, reportajul de anchetă, memoriul, jurnalul intim, confesiunea, până și fișa grafologică sau horoscopul) sunt utilizate, autorul excelând în portretul caracterologic, uneori abia inserat în acțiune, ca în cazul eroilor Saferian Manigomian, Dan Bogdan, Hergot, Oprescu. Dar oricât de puțin
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pentru a urmări privirea scriitorului chiar și în tratamentul mentalității maioresciene, urmând a descoperi prin ea "tipologia oamenilor creatori romîni" (Principii de estetică). Scriitorul observă și vede balzacian mediul, o anume ambianță particulară; descrie o stradă (exemplară e pentru "stilul" descripției soluția din pasajul despre strada Tritonilor, cu detalii despre casa Erminiei Hergot, sau descrierea interioarelor lui Manigomian, ale casei lui Conțescu etc.) sau prezintă o fizionomie și recunoaștem în exercițiul minuțios al scriitorului una dintre afirmațiile sale despre un roman
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
este scris de un moldovan nu mai este îndoială, chiar frumusețea limbei dovedește aceasta, dar de cine? Îmi bat capul zadarnic și nu mă pot dumeri. Am cetit numai începutul în "Timpul" din 1 octomvrie și, afară de ceva prea lungi descripții, acesta mi-a părut foarte bun. Nu-i vorbă că începe cam ca Mihai Vereanu: Boierul și Cucoana la țară, fata binecrescută în casă, fiul // în străinătate, dar, în sfârșit, toate pot fi altfel încolo - aștept urmarea cu mare interes
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]