466 matches
-
independență". în fapt, Ceaușescu a luptat ,pentru independența proprie, atît față de marile puteri străine, cît și față de poporul român. Rezultatul: independența fără libertate". Ca urmare, ,poporul este subjugat nu de străini, ci de propria-i oligarhie. Și asta e mai descurajant. Căci de străini speri că vei scăpa, lupți continuu să scapi. De Ťai tăiť cum să scapi?". Iar ,valorificarea moștenirii culturale", altă sintagmă a limbii de lemn, nu era decît, de cele mai multe ori, o ,șarlatanie". Croșetele, sutele de note ,corective
Din literatura de sertar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11050_a_12375]
-
în care scriitorul de azi simte că „marea literaturii” s-a umplut de capodopere, de opuri care se bat de maluri necitite, ignorate și atunci se simte, bietul, un fir de nisip pe fundul acestei ipotetice mări. E o neputință descurajantă, aceea de a nu mai putea anticipa o postumitate ... glorioasă, reparatorie. În plus, fenomenul de globalizare a dus la crearea unei elite scriitoricești continentale (universale) care a luat locul literaturilor naționale, l-au trimis la colț pe scriitorul care se
Întoarcerea la literatură by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/4306_a_5631]
-
În vreme ce sufletul a rămas la temperatura copilăriei și a tinereții (jocurile copilăriei, erotismul clocotitor al anilor tineri, tentația irezistibilă de a retrăi marile ?descoperiri? din primii ani de viață, speranța că iubirea și chiar erotismul sînt încă posibile), trupul poartă descurajantele și tot mai deprimantele semne ale vîrstei. De voie, de nevoie, solitudinea dobîndește, în acesastă situație, rolul unui spațiu protector în care se găsesc conservate toate bucuriile vieții. Acasă, în autobuzul care o poartă prin București sau privind în depărtare
Exuberanța solitudinii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10878_a_12203]
-
Oameni pentru care, în urmă cu câțiva ani, aș fi jurat, se pun la dispoziția celor ce fac un enorm rău țării (nici nu contează dacă-l fac cu voie sau fără voie: atâta pot, și basta) Partea cu adevărat descurajantă e că își înveșmântează opțiunile meschine în înalte strategii patriotice: unul vrea, cică, să reformeze sistemul dinăuntru, altul e sigur că va polariza „forțele sănătoase" ale pesedeilor în jurul unor înalte idealuri democratice, altul, în fine, participă la emisiunile lui Păunescu
Copiii zeilor de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13860_a_15185]
-
brava sfidările celui american. Nu respingîndu-i neapărat provocările ultraspectaculare, ci uneori preluîndu-le, dîndu-le altă turnură. Billy Elliot metamorfoza radical tema "americană" a succesului, La veuve de Saint-Pierre pătrunde cu intenții similare pe teritoriul unui exotism planetar, deși primele cadre sînt descurajante prin mimetismul efectelor exterioare, de o violență cinică. Ne închipuim oroarea resuscitată a unui Delluc care, proclamînd formula "que le cinéma français soit du cinéma et que le cinéma français soit français", deplîngea la "rasa" latină a gentileței și eleganței
Nihil sine litteratura... by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16321_a_17646]
-
luat cam mult. Atunci am fost pentru o sumă mai mică". Însă, guvernatorul BNR a precizat că valoarea împrumutului de la FMI a fost adecvată, având în vedere că a fost contractat în perioadă de criză, și a constituit un element descurajant pentru operațiunile speculative, ajutând România să depășească acea perioadă economică dificilă. Mugur Isărescu a adăugat că în 2015, împrumutul se va stinge, o ultimă tranșă din acesta, în valoare de circa 1,3 miliarde de dolari, urmând a fi rambursată
Isărescu, despre împrumutul de la FMI: S-a luat cam mult by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/50187_a_51512]
-
de presă de la precedentele alegeri, că s-a votat "schimbarea". Ceea ce unui lider marcant al actualei opoziții i-a sugerat formula că va urma schimbarea schimbării. Dincolo de acest joc de cuvinte, rezultatele ultimelor sondaje de opinie dezvăluie că în raport cu prezentul descurajant din multe puncte de vedere nu se poate vorbi, în România, de un vot de încredere, de tip strategic, acordat celor care s-au înhămat la carul schimbărilor. Atît și mai ales cît s-au înhămat la ele. Strategia cu
Fierbințeli politice și de presă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17188_a_18513]
-
cea mai verosimilă moarte încă trebuie să părăsească acest pămînt într-un „car înflăcărat de durere“ îcum a spus Carlyle), sau să se risipească într-o ceață perplexă dacă e vreun doctor bun pe-aproape. Dar pentru că lucrul cel mai descurajant la moarte e singurătatea, haide să-i emoționăm pe cititori descriind cum mori alături de oameni. Haide să facem sfîrșitul lumii, pentru că o astfel de calamitate e posibilă în zilele noastre. Teama mea majoră e că umanitatea va pieri înainte de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
lipseau pantaloni, tunici și jambiere militare ori hlamide fin țesute, care trebuie să fi îmbrăcat în trecut umeri mai nobili. Nu purtau toți arme, însă Sebastianus putu repede să facă, luându-se după cele ce se vedeau, un sumar și descurajant inventar: puține săbiile și sulițele de fabricație militară, multe, în schimb, cuțitele, cosoarele, buzduganele bătute cu fier și topoarele de tăiat lemne. Printre acei oameni zări și nu puține femei, dintre care unele gravide, și câteva adolescente cu o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
disciplinelor participante cu informatica. La sfârșitul cursului am confruntat obiectivul meu educativ inițial ( Femeia nu este un obiect social) cu rezultatele obținute pe parcursul anului școlar și am văzut că efectul educativ imediat este de aproximativ 20%. Este, desigur, un rezultat descurajant pentru profesor, dar unul foarte bun pentru cercetător. Acest curs opțional a reprezentat și un „experiment ascuns”, a cărui ipoteză era: atitudinea de obiectualizare a femeilor, de transformare a lor în obiecte prin pierderea calității fundamentale de persoană, își are
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ana-Irina Iorga () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1358]
-
știu dacă cea încredințată tiparului i-ar fi plăcut unui Hedayat cunoscător al limbii noastre! Au fost multe descurajări, renunțări, reluări și multă hărtie... destinată coșului! Părea că din noianul literelor persane mă priveau ochii lui Sadegh Hedayat, înfricoșați și descurajanți totodată! Până la urmă, obișnuindu-mă cu textul, trăind în intimitatea lui atâția ani - printr-o curioasă empatie literară și ideatică -, am avut sentimentul că am scris eu însumi această carte. Nu e visul oricărui traducător? Limba română, atât de încercată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
calitative. Lipsește regia momentelor de grație, delimitate, în majoritatea cazurilor, cu exces de mijloace, ca într-o exergă. Aici, din contra, diagrama ce marchează direcția de evoluție, pe axa principalelor repere, din viață și din cărți, păstrează consecvent un foarte descurajant (la prima vedere) aspect rectiliniu. Într-adevăr, de la Povestirile cu înjurături la O limbă comună sau paginile de jurnal publicate postum diferențele sunt neînsemnate: aceleași întâmplări și fapte diverse, reluate parcă mereu, pe un ton identic, cu variații insesizabile. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
de gravitatea imparabilă a unor expresii ca „această defensivă precară este sortită eșecului“ sau „verticalizarea nu beneficiază de aportul înaintașilor“. Radu era înzestrat cu acea abilitate rară de a dibui adevărul - benzi desenate și povestiri western - prin vraful prăfos și descurajant al almanahurilor, se descurca cu ochii închiși pe traseele stâncoase ale războinicilor apași, putea consulta oricând pentru o veritabilă teză de doctorat cu titlul Viața și aventurile lui Dr. Justice colecția completă a revistei Pif, recita ca pe apă lista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
lui Enin și, în același timp, să-i pună întrebări lui Dan Lyttle. Și să-i asculte răspunsurile, în timp ce se hrănea cu ouă, șuncă și o budincă. Întrebările se refereau la situația guvernării în această parte a planetei. Răspunsurile erau descurajante. Se părea că suporteri ai fostului Președinte Hardie reușiseră să moștenească puterea acestuia. Și nu păreau să-și dea în vreun fel seama că Hardie nu fusese responsabil pentru excesele regimului său, dar fusese un pion într-o luptă interstelară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
de consilier al consiliilor corporațiilor și al liderilor guvernamentali timp de mulți ani, sunt obișnuit să găsesc soluții provocărilor dificile. Prognoza schimbării complexe, ample la nivelul sistemelor este treaba de care mă ocup. Atunci când se referă la energie, testul este descurajant. Dar există totuși soluții. Dacă nu putem soluționa apropiata penurie de energie cu tehnologia și resursele actuale, atunci trebuie să identificăm noi forme de energie, întrucât niciuna nu ar putea să sugereze în mod serios că ne încetinim evoluția în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
de 48 miliarde $ de 15 miliarde $ Se solicită urgent managementul global pentru 9 miliarde de oameni Managementul global al celor nouă miliarde de oameni care au nevoie de asistență socială, hrană, locuri de muncă și siguranță va constitui cea mai descurajantă provocare cu care s-a confruntat vreodată orice civilizație. Acesta va decide destinul omenirii până în 2050. În același timp, va modela scenarii ale haosului pentru securitate, libertate sau dictatură. Putem și trebuie să facem mai mult pentru gestionarea riscurilor generate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
națiune, așa națiunea tinde să devină mare putere. Și dacă tranziția întîi se face cu mai puține abilități și cu spontaneități ale instinctului, accesul la mare putere ia toate formele dramatice ale luptei conștiente. Spectacolul oferit de marile puteri este descurajant pentru oricine; nu numai pentru acel ce caută o finalitate etică istoriei. O mare putere nu se poate valorifica decât prin dominație. Chiar dacă o națiune ar avea destulă energie pentru a fi prin sine o mare putere, ea nu este
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ea nu te recunoști nici măcar la nivelul și condiția devenirii curente. Umilința este sentimentul cel mai a-istoric din câte se pot concepe. Refluxul vieții este leagănul ei. Dacă, individual, ea poate presupune un spirit detașat, în expresie colectivă, e descurajantă. Umilința este un viciu. Căci răpește atât omului, cât și lumii, farmecul și valoara. Una dintre multele cauze ale scepticismului românesc este și influența dizolvantă a umilinței, acest sentiment ce ne-a umbrit pe noi, românii, de când e lumea. Parcă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
să mângâie/ Scânteia lunii, scânteia trupului/ Robit grădinii, focului, falnicului/ Mi-i jale de tot ce-i robit./ Prin soare Îmi Întrevăd crengile/ Pădurea mă doare/ Mă numără pe degete mitropoliții tăcerii/ Rareori, pentru că nu aștept”. Comentariu acid, dar nu descurajant, pentru că adevăratul debut făcut În ,,Convorbiri Literare” Iași, sub ,,baghetă” lui Al. Tăcu, Elenă Alină Tăcu promitea de atunci, Încă de la cenaclul ,,Lupta cu inerția”: În zona copilăriei poeziei se Încadrează și „Bulgari de soare” a Elenei Tăcu Alină cu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
puțin Își va da seama de natura extremă a stării În care se afla Helen. Apoi văzu că nu va face decît o figură absurdă. Se ridică. Îi era frig și se simțea Încordată. Se duse la oglindă. Era absolut descurajant să te uiți la tine Într-o oglindă dintr-o cameră Întunecată; totuși, venea puțină lumină de la felinarul din stradă și observă că obrazul și brațul gol aveau semne roșii și albe, mici urme În carne de unde stătuse pe covor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Duncan bătu În geam. Fraser se opri brusc și Întoarse capul, Încruntîndu-se, căutînd sursa sunetului. Privi spațiul liber dintre draperii - și lui Duncan i se păru că se uită direct În ochii lui, dar nu-l putea vedea. Senzația era descurajantă. Din nou, Duncan se simți ca o fantomă, dar sentimentul era mai puțin plăcut. Își ridică mîna și bătu mai tare - și asta Îl făcu pe Fraser să traverseze camera, să pună mîna pe draperie și s-o tragă. CÎnd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
somn. Dar efectul era mai intim decît dacă ar fi șoptit la urechea lui Duncan. Duncan deschise ochii și privi Îndelung Întunericul fără cusur, catifelat al celulei. Noaptea era atît de lipsită de profunzime Încît i se părea ciudată și descurajantă, așa că Își ridică mîna. Dori să nu uite distanța dintre patul lui și al lui Duncan, Începu să simtă că Fraser era mai aproape decît ar fi trebuit să fie, și era foarte conștient de propriul trup ca de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
sau gudron - sau nici măcar fluviu, ci un canal, un jet ieșind din pămînt, a cărui adîncime n-o puteai măsura... Senzația de a te simți sprijinit, la o anumită Înălțime deasupra lui, de un pod aproape invizibil, era cumplit de descurajantă. Helen și Julia nu se mai țineau de braț pentru a se putea apleca și privi; acum Însă, se apropiară din nou. CÎnd Helen simți apăsarea umărului Juliei, Își aminti cu o prospețime neînchipuită, cum stătuse pe podețul acela bizar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
o vulpe! Uite-i coada roșie! O văzură cum sare, ca un șuvoi lichid și sprinten de apă; Încercară s-o urmărească În timp ce alerga. Apoi Își stinseră lanternele și ascultară foșnetul frunzelor și sunetele schimbătoare ale pămîntului. Curînd asta deveni descurajant. Se gîndeau la șobolani, vipere și vagabonzi. O luară Înainte, mai repede, Îndreptîndu-se spre adăpostul străzilor din spatele stației de metrou din Cannon Street. Aici erau clădiri de birouri și bănci; unele fuseseră devastate În 1940, și nu mai fuseseră reparate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
sînt asemeni clopotelor Londrei! SÎnt făcute din voci! Adăpostește-te! Îți spun Fugi și ascunde-te! Vine cu satîrul să-ți zboare capul! — Stai, spuse Julia, atingîndu-i brațul, și imediat după asta Alarma Încetă. Tăcerea care urmă era și mai descurajantă. Rămaseră foarte Încordate, În așteptarea sunetului bombardierelor; În cele din urmă deslușiră mugetul slab al motoarelor. Era o nebunie să te gîndești că băieții din interiorul acelor tuburi metalice, caraghioase, doresc să-ți facă rău, să te gîndești cum, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]