764 matches
-
pe Dumnezeu mai întâi ca un ciorchine, „care împrăștie prin floare o bună mireasmă dulce și plăcută” (P.G., XLIV, col. 888). Este acea cunoaștere începătoare, care presupune puține cunoștințe despre Dumnezeu, ceea ce este arătat prin imaginea florii, care în general, desfată numai două din cele 5 simțuri: văzul și mirosul. Pe o treaptă superioară, sufletul numește pe Dumnezeu măr. Comparația indică un spor în cunoaștere, întrucât mărul, în raport cu ciorchinele, desfată nu numai văzul și mirosul, ci și gustul. Pe o treaptă
Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
despre Dumnezeu, ceea ce este arătat prin imaginea florii, care în general, desfată numai două din cele 5 simțuri: văzul și mirosul. Pe o treaptă superioară, sufletul numește pe Dumnezeu măr. Comparația indică un spor în cunoaștere, întrucât mărul, în raport cu ciorchinele, desfată nu numai văzul și mirosul, ci și gustul. Pe o treaptă și mai înaltă, Cel dorit „se aseamănă cu o căprioară și se compară cu un pui de cerb”; cf. Magistrand N.V. Stănescu, op. cit., p. 31. footnote>, „fiind înconjurat din
Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
plin de glorie! Ziua de azi este o zi de sărbătoare în cinstea arhitectului care l-a construit și căruia trebuie să-i arăt recunoștința mea de împărat. Să fie aduși creștinii pentru a se lupta cu fiarele. Ne vom desfăta astfel cu toții împreună și cu cel sărbătorit. Grătarele cuștilor fură trase și un grup mare de bărbați, femei și copii fu aruncat în arenă. Erau creștinii osândiți hrană fiarelor. În câteva minute leii, tigrii și leoparzii sfâșiară prada și din
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
trebuință și de săturarea cu ostenelile nevoinței în sudorile grelei pătimiri. În felul acesta va alunga săturarea prin săturare, plăcerea prin durere, tihna prin ostenelile trupului și va afla săturarea veseliei și a bucuriei spre odihnă. Prin aceasta se va desfăta și de curăția bunei miresme și a nevoinței și se va bucura de plăcerea de negrăit a roadelor nemuritoare ale Duhului<footnote Cuv.Nichita Stithatul, Cele 300 de capete, suta întâi, cap. 86, în Filocalia, vol.VI, Edit. Humanitas, București
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
acolo, nu șagă! Ș-apoi, numai pentru două sarcini de grâu? Ce nebun ai crede tu c-ar fi acela?" (Ion Creangă, "Povestea lui Stan Pățitul", în Amintiri din copilărie, p. 157); Dar Chirică era acum tocmai în iad și se desfăta la sânul lui Scaraoschi, iar codoșca de babă gemea sub talpa-iadului și numai motanul ei cel din ceea lume îi plângea de milă, pentru că l-a cocolit așa de bine." (Idem, p. 169); Pe dinaintea lui treceau ființe ciudate pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cei mici, care le cădeau în mână când făceau mici abateri. Mai des prinși erau Zburlănescu, Jirlăianu și Gâdiuță, din clasa a opta. Începuseră să guste din plăcerea păcatului, a desfrâului; cel puțin o dată pe săptămână săvârșeau o escapadă nocturnă, desfătându-se în „tripourile” sau „bombele” de pe „circuit”, strada din Buzău care se încheia cu un sens giratoriu, unde erau plăsate mai multe „taverne” și „case de toleranță”. Unul dintre ei se îmbolnăvise de boli venerice. Când erau scoși în fața careului
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și moartea, Omul-Dumnezeu. El ne împărtășește Puterile Duhului Său să biruim la rândul nostru pe tot potrivnicul văzut și nevăzut. Dar și lumea dorește pace. Dar pacea lumii are alt conținut. Lumea vrea pace ca să aibă timp să se poată desfăta prin împlinirea poftelor, prin satisfacerea tuturor simțurilor (mâncare, băutură, fumat, dormit și lenevit), a plăcerilor carnale (desfrâu și tot felul de forme de păcătuire libertină și sodomică), ca să țină subjugate sufletele sub dominația fricii, terorii, crimei, minciunii, instituite ca autoritate
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
să facă față cererii. Cunoșteam folclorul românesc prelucrat și armonizat de Ion Vidu, Ghirescu, Dima etc., dar am cântat imnul Sus în cer este patria mea. Părintele s-a scuzat că nu știm decât cântece religioase. Nu eram dispuși să desfătăm ocupanții țării cu duioșia și dorul neamului nostru, dar le-am cântat mărturisirea noastră de credință și au plecat foarte decepționați. Închisoarea, prilej de mântuire sau de cădere Închisoarea îți creează condiții aparte. Celula devine chilie de rugăciune, hrana, prilej
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
i se adusese răspuns de acasă, maica presbiteră încă aleargă prin vecini după scaune. După ce ne-am așezat, dânsa aștepta să sosească și ceilalți. Părintele a invitat, pentru completarea locurilor, rudele, prietenii și mai mulți săteni. După masă i-am desfătat cu diferite cântări, ieșind în curte unde se strânsese mulțime de oameni: O, ce veste minunată, În Iordan botezându-te, Tu, Doamne, (armonizat pentru cor bărbătesc), La poartă la Ștefan Vodă și alte câteva colinzi pe care le pregătisem cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în casă să te încălzești o țâră, până mulg vaca, și-i bea o căniță de lapte cald. La fereastră două chipuri de îngeri dulci priveau cu ochi de lumină scânteietori zăpada albă și lucioasă. Am intrat și m-am desfătat de jocul și ghidușiile micuților, o fetiță și un băiețel de trei-patru anișori. Pădurarul sosi din schimbul lui de noapte. Îl vedeam pe fereastră, un bărbat înalt, frumos, cu mișcări legănate, cu privire ageră. Privi mirat la săniuța încă nedescărcată
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ușoare și, puțin încurcat, s-a tras deoparte cu capul în jos, până s-a terminat danțul. Știam că această întâmplare îl va urmări toată viața, ca un act de trezvie, cum spun Sfinții Părinți, ca nu cumva lenevind sau desfătându-ne în cele lumești să uităm că diavolul nu doarme. Oarecine ar putea zice: „Ce bine o duceau elevii la Târgșor: muzică, dans etc”. Acesta a fost un moment, nu o stare continuă. Dar putem înțelege două lucruri: oameni de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
o serbare cu obiceiurile tradiționale românești. Raț, normalist la Deva în ultimul an, a vorbit despre frumoasele datini și obiceiuri tradiționale românești legate de Nașterea Domnului Iisus Hristos și Anul Nou. Au urmat colinde și recitări. Milițienii asistau la ferestre, desfătându-se și ei cu jocul Caprei, al Călușarilor și Brezei. Ziua Crăciunului s-a scurs cu o bucurie potolită, fiecare purtând în suflet amintiri de lumină din viața de familie, ca în versurile lui Radu Gyr: O, brad frumos, ce
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
n-am fi fost creați în acest scop, Hristos ne-ar fi spus când a venit pe pământ: „Oameni buni, să știți că nu aveți nici o părtășie cu Cerul, cu Veșnicia, cu Dumnezeu. Ați fost făcuți pentru pământ. Beți, mâncați, desfătați-vă, că doar cu atât rămâneți. Murind, nu veți avea nici satisfacții, nici plăceri”. Dar nu! El a spus clar, sintetizând totul în cuvintele cu care Și-a început propovăduirea: „Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția Cerurilor!” și: „Mă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
civilizației și culturii unui popor care a contribuit din plin la patrimoniul de valori al umanității. Cu toate acestea, chiar și numai în fugă, chiar și numai pentru câteva ore sau zile, am reușit să văd, să simt, să mă desfăt, să împărtășesc gânduri și sentimente cu spanioli de toate categoriile sociale despre ceea ce au spaniolii și cu care ei știu să se mândrească; pe care ei știu să le prezinte lumii ca fiind ale lor și pe care sunt gata
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
calm, non-violență și (lucru foarte important!) la abținerea de la consumul de alcool. De altfel, prima măsură luată de CJFSN a fost aceea de interzicere a comercializării băuturilor alcoolice. Și ce dacă? Prin toate scările de bloc oamenii „de bine” se desfătau cu mare sârg și lacrimi bovine de bonomă fericire în ochi din șipurile cu vin sau rachiu aduse de acasă. Peste două zile se celebra Crăciunul, așa că fiecare se aprovizionase de la țară cu vinișor „de butuc”, tescovină sau prună. Mă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fad, interminabil, în avalanșa replicilor moralizatoare. Înrâurit de Hesiod și de Georgicele lui Vergiliu, poetul celebrează, la maturitate, muncile campestre, curgerea ciclică a anotimpurilor, într-un poem didactic și bucolic ca Anul cel mănos, bucuria lumei (1820). Aurorală, „drăgălașa primăvară” „desfată”, ca într-un pastel, ce se presimte, al unui mai stângaci Alecsandri; A. inventariază, nu fără anume grație, păsări și flori, fructe, unelte și semințe, un duh antonpannesc animă, pe alocuri, un început de lirică sentențioasă. Peripeții, prigoane, jocuri ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
de o orgie de fructe proaspete, biscuiți cu cremă, și am băut trei sticle din excelentul vin roșu al lui Perry. (Nu sunt un purist cu vederi strimte, care să refuze să bea vin la curry.) După aceea ne-am desfătat cu cafea, whisky și rahat turcesc. Slavă Domnului că m-am bucurat întotdeauna de o digestie sănătoasă. Ce tristă trebuie să fie viața acelora care nu pot savura ceea ce constituie, până la urmă, plăcerile primordiale ale vieții cotidiene și, pentru unii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și ostenită, care suferise și păcătuise în toți acești ani, cât eu colindasem pe alte tărâmuri cu Clement și Rosina și Jeanne și Fritzie. „Vai, dragostea mea, mă nedreptățești alungându-mă brutal, căci te-am iubit atâta amar de vreme, desfătându-mă în preajma ta.“ Pe măsură ce s-au scurs anii, am investit atât de multă încredere în bunătatea lui Hartley. Și totuși, am venerat întruna această icoană? Tinerii sunt necruțători și trebuie să supraviețuiască. După ce-am pierdut orice speranță a reîntoarcerii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Am privit pe ecusonul ei, avea nume turcesc. Am discutat cândva cu un grec. Mi-a spus cu mândrie că cea mai frumoasă viață e în Grecia, unde oamenii sunt prietenoși, veseli, buni la suflet, unde toată lumea petrece și se desfată cu sirtaki și buzuchea. Am discutat apoi cu un tânăr muzicant rus, venit în Germania cu o formație orchestrală stradală și care ulterior a rămas în Germania. Era perioada de mari zguduiri în Rusia, glasnosti, perestroika, Gorbaciov, Jelțin, desmembrarea Uniunii
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
urs să meargă la bărbier, dar procură omului hemostatice și diuretice. O rubedenie a păpădiei, barba caprei sau scorțonera albă, provenită din sudul Europei - acela pustiit de capre - furnizează 20-25 tone la hectar de rădăcini delicioase, pe când barba lupului se desfată În glastrele de prin Mărginimea Sibiului. Și tot pe acolo, planta numită telegraf, Tradescantia, e revendicată - cum altfel decât ca barbă, și de popă, și de - sic! - jidan. O garofiță sălbatică ține ungurului loc de barbă. Până și Împăratul are
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
se ceartă pentru „treizeci de galbeni” (ce amintesc de prețul trădării lui Iuda) obținuți prin vânzarea frumoasei evreice Hagar unui creștin <endnote id="(685, pp. 238-241)"/>. „Ovreii mai exploatează desfrâul și prostituția”, scria dr. Nicolae Paulescu În 1913. „Ei se desfată prin cel dintâi și se nutresc prin cea de-a doua” <endnote id="(695, p. 95)"/>. În 1903, omul politic și scriitorul Radu Rosetti Încerca să-și convingă cititorii că „prostituția este un comerț esențialmente jidovesc”. El se plângea nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
34)"/>. Relația evreului cu banul a devenit un subiect și În literatura cultă. La Calistrat Hogaș, de pildă - acest „scriitor minor mare”, cu „toate simțurile iritate”, cum l-a definit G. Călinescu -, relația este aproape senzuală. Simțurile tejghetarului evreu vibrează desfătate În prezența monedei-ființă : „Jidovul o luă, o Întoarse, o suci, o sună pe tejghea, o cercetă aproape de para lumânării și, după ce se Încredință că nu e nici ștearsă, nici de plumb, Îi dădu drumul În cicmigea [= lădiță cu bani], unde
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
adâncă de aproape cincisprezece metri. Priveliștea ce se oferă ochilor din cerdac este fermecătoare. Livezi și vii înșirate ca niște imense scoarțe ornamentează povârnișul dealului ce străjuiește acea parte a orașului alcătuind un peisaj ce îți încântă sufletul și îți desfată privirile. Pentru cateva ore de tihnă, de vorbă bună și de împăcare sufletească Dumitru Dascălu străbate de-a curmezișul marele oraș. Bucuria revederii celor doi prieteni se reflectă în lumina chipurilor lor, stafidite de ani, și în scânteierile ochilor obosiți
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
scriitor, din perspectiva "seriilor neistovite de cuvinte" folosite pentru înfățișarea unui fapt sau a unei acțiuni. Următoarea laudă adusă unui fel de mâncare, a personajului numit Panurge, este raportată de Vianu la "foaia de observație a unui medic": "[mâncarea respectivă] desfată creierul, înveselește spiritele animale, bucură vederea, deschide pofta, delectează gustul, întărește inima, gâdilă limba, curăță fața, fortifică mușchii, liniștește sângele, ușurează diafragma, răcorește ficatul, strânge splina, mlădiază rărunchii etc." (Vianu 1963: 116). Exegeții operei marelui renascentist francez au atras atenția
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și corpul au nevoie de o anumită relaxare, spre a nu se produce vreo forțare, opusă naturii. De aceea se recomandă ca și în munca zilnică să intervină o anumită odihnă, prin conversație, joc, glume, muzică și prin tot ceea ce desfată simțurile noastre interne și externe"95. Scopul odihnei active este asemănător cu cel avut în vedere de Vittorino da Feltre. Locke credea "că nu va fi cel mai neînsemnat secret al educației dacă faci să alterneze activitatea minții cu cea
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]