568 matches
-
cel mai mult m-a impresionat icoana cu Maria Magdalena. Este de o frumusețe rară: Îmbrăcată În veșmânt alb și desculță. Icoana ei este Înaltă de aproximativ 1,70 m, de mărimea unei persoane. Cred că ea a făcut păcatul desfrânării mai mult din cauză că era foarte frumoasă și mulți bărbați o doreau. Dar când a aflat că e păcat s-a lăsat de el. Și-a plâns păcatele sale, a știut să se roage, să se smerească. A slujit apoi cu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
obstacolelor sau a lucrărilor pe drumurile publice, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație.” PORUNCA A VII-A “Să nu fii desfrânat!” (Ieș. 20, 14) Toate celelalte 9 Porunci se referă la păcate din afara trupului, în timp ce păcatul desfrânării este un păcat pe care omul îl săvârșește în trupul său: “Fugiți de desfrânare! Orice păcat pe care-l va săvârși omul este în afară de trup. Cine se dedă însă desfrânării păcătuiește în însuși trupul său. Sau nu știți că trupul
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
accident de circulație.” PORUNCA A VII-A “Să nu fii desfrânat!” (Ieș. 20, 14) Toate celelalte 9 Porunci se referă la păcate din afara trupului, în timp ce păcatul desfrânării este un păcat pe care omul îl săvârșește în trupul său: “Fugiți de desfrânare! Orice păcat pe care-l va săvârși omul este în afară de trup. Cine se dedă însă desfrânării păcătuiește în însuși trupul său. Sau nu știți că trupul vostru este templu al Duhului Sfânt care este în voi, pe care-L aveți
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
9 Porunci se referă la păcate din afara trupului, în timp ce păcatul desfrânării este un păcat pe care omul îl săvârșește în trupul său: “Fugiți de desfrânare! Orice păcat pe care-l va săvârși omul este în afară de trup. Cine se dedă însă desfrânării păcătuiește în însuși trupul său. Sau nu știți că trupul vostru este templu al Duhului Sfânt care este în voi, pe care-L aveți de la Dumnezeu și că voi nu sunteți ai voștri? Căci ați fost cumpărați cu preț! Slăviți
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
care-L aveți de la Dumnezeu și că voi nu sunteți ai voștri? Căci ați fost cumpărați cu preț! Slăviți, dar, pe Dumnezeu în trupul vostru și în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.” (I Corinteni 6, 18-20). Mai mult, desfrânarea este considerată premisă a făptuirii altor păcate, cum ar fi furtul sau chiar omorul, sub oricare din formele sale. Pornind de la aceste considerente, Dumnezeu instituie, prin Sfânta Scriptură, sancțiunea aplicată celor care încalcă această poruncă: “Nu știți, oare, că nedrepții
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
lui Iisus: “Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul!”. Prin unirea numelui lui Hristos cu mintea și sufletul nostru se produce minunea curățirii cugetului de pofte necuviincioase și putem privi fețele străine fără gânduri ascunse, păcătoase. Desfrânarea este un păcat grav deoarece întinează și trupul și sufletul deopotrivă, întunecă mintea și-l îndepărtează pe om de Dumnezeu. Este singura situație când Dumnezeu pedepsește tentativa, în limbaj juridic. Practic, Dumnezeu subliniază urâciunea desfrânării prin aceea că fie și
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
străine fără gânduri ascunse, păcătoase. Desfrânarea este un păcat grav deoarece întinează și trupul și sufletul deopotrivă, întunecă mintea și-l îndepărtează pe om de Dumnezeu. Este singura situație când Dumnezeu pedepsește tentativa, în limbaj juridic. Practic, Dumnezeu subliniază urâciunea desfrânării prin aceea că fie și simplul gând de a pofti femeia este un păcat în sine și unul deloc ușor: “Eu însă vă spun vouă: Că oricine se uită la femeie, poftind-o, a și săvârșit adulter cu ea în
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
în Hristos și în Biserică. Astfel și voi, fiecare așa să-și iubească femeia ca pe sine însuși; iar femeia să se teamă de bărbat.” (Efeseni 5, 21-33). Porunca a VII-a oprește, totodată, tot ceea ce constituie cale sigură spre desfrânare: goliciunea trupului expusă în diverse moduri (internet, TV, reviste, filme, cărți, pe stradă etc.), cântece cu conținut pornografic, beția și trândăvia. Oamenii cu credință și bun-simț se confruntă în vremurile acestea cu un atac extrem de violent și deschis al pornografiei
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
noi”? Pentru că, în aceste vremuri din urmă, fiara “și-a deschis gura sa spre hula lui Dumnezeu, ca să hulească numele Lui și cortul Lui și pe cei ce locuiesc în cer.” (Apoc. 13, 6). Sodoma și Gomora, cetăți vestite pentru desfrânarea ce o adăposteau între zidurile lor, pentru abominalele fapte de spurcare a trupului și sufletului, în toate modalitățile posibile, au pierit sub o ploaie de foc. La vremea aceea nu existau televizoare, internet, reviste, filme, cărți și, totuși, au pierit
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
fost săvârșit. Furtul a fost luat ca exemplu în cazul de față, însă nu este singurul păcat la care se ajunge datorită poftelor necuviincioase. La acest adevăr se referă Mântuitorul când spune: “Căci din inimă ies: gânduri rele, ucideri, adultere, desfrânări, furtișaguri, mărturii mincinoase, hule. Acestea sunt care spurcă pe om, dar a mânca cu mâini nespălate nu spurcă pe om.” (Matei 15, 19-20). Factorii principali interni activi în om sunt afecțiunea, intelectul și voința. Intelectul este cel care se ocupă
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
toată libertatea vorbelor cu care le-mbrăcau. Un pahar de vin, un joc de cărți, o lulea de tutun, din când în când o privire repezită asupra profilului unei copile zâmbitoare - astea erau în faptă și întotdeauna toate renumitele lor desfrânări. Tot farmecul consista în misterul cu care îmbrăcau fațarnic micile lor pasuri lumești. Ieronim își aruncă rasa pe el, tăie o față sinistră, mucalitul bătrân tăie una smintită de tot, spre a face efect asupra spărietului portar, și amândoi ieșiră
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
toată libertatea vorbelor cu care le-mbrăcau. Un păhar de vin, un joc de cărți, o lulea de tutun, din când în când o privire repezită asupra profilului unei copile zâmbitoare - astea erau în faptă și întotdeauna toate renumitele lor desfrânări. Tot farmecul consista în misterul cu care îmbrăcau fațarnic micile lor pasuri lumești. Ieronim își aruncă rasa pe el, tăie o față sinistră. mucalitul bătrân tăie una smintită de tot, spre a face efect asupra spărietului portar, și amândoi ieșiră
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
corpuri slabe"] 2257 Juni cu corpuri slabe, cu suflete stoarse trec pe sub ferestre roșii - și e destul un sunet răgușit din partea lor ca să vezi aprinzîndu-se un chibrit la [a] cărui lumină zărești o față spoită, ca o mască rânjind o desfrânare absurdă, grețoasă. {EminescuOpVII 228} SOFIA - DOCHIA [" Din surâsul său un surâs sunt "] 2255 [din su]rîsul său un surâs sunt, din bucuriile sale, o bucurie sântă. In fine, n-ai văzut-o tu îmbracată în alb, rugîndu-se Dumnezeului ei? Astfel
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Ștefan, să depășească momentele încărcate de mustrările conștiinței. Chinuindu-se să se detașeze de ea însăși, se întreba, uluită, cum de fusese în stare o femeie cu educație sănătoasă, crescută în spiritul credinței, să dea dovadă de atâta slăbiciune și desfrânare, ce sentimente puerile și înșelătoare o determinaseră să cadă în brațele unui bărbat care nu făcuse vreodată altceva decât s-o dezamăgească. Se învârtea prin cameră, cu degetele înfipte în părul încâlcit, întrebându-se continuu, fără putința de-a se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
originar al lui Dumnezeu. Toate concesiile sunt, după el, consecința împietririi inimii: Din cauza împietririi inimii voastre v-a permis Moise să vă lăsați soțiile. De la început, însă, nu a fost așa. Dar eu vă spun: Cine își lasă femeia în afară de desfrânare, și se căsătorește cu alta comite adulter» (Mt 19,8-9). În versiunea lui Marcu, devine clar că Isus în această problemă vrea ca bărbatul și femeia să fie tratați în același fel: Oricine își lasă femeia și se însoară cu
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
Dezordinea dorințelor îl face pe om orb din punct de vedere spiritual, și îi paralizează capacitatea de a lua decizii. Dezordinea nu trebuie acceptată, ci trebuie îndepărtată. Ea se bazează pe un „câștig” egoist, pe o recompensă a unei înșelătoare desfrânări. Esența desfrânării este egoismul. Este o deosebire între acela care acționează împins de pasiune, o dată sau ocazional, pentru că nu reușește să se stăpânească din slăbiciune, și acela care face din propria desfrânare o obișnuință. Climatul de excitare sexuală în care
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
îl face pe om orb din punct de vedere spiritual, și îi paralizează capacitatea de a lua decizii. Dezordinea nu trebuie acceptată, ci trebuie îndepărtată. Ea se bazează pe un „câștig” egoist, pe o recompensă a unei înșelătoare desfrânări. Esența desfrânării este egoismul. Este o deosebire între acela care acționează împins de pasiune, o dată sau ocazional, pentru că nu reușește să se stăpânească din slăbiciune, și acela care face din propria desfrânare o obișnuință. Climatul de excitare sexuală în care trăim astăzi
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
câștig” egoist, pe o recompensă a unei înșelătoare desfrânări. Esența desfrânării este egoismul. Este o deosebire între acela care acționează împins de pasiune, o dată sau ocazional, pentru că nu reușește să se stăpânească din slăbiciune, și acela care face din propria desfrânare o obișnuință. Climatul de excitare sexuală în care trăim astăzi, nu ușurează încercarea de a face ordine în acest domeniu. Însă, merită să ne angajăm. Ordinea care se impune în acest domeniu este premiza necesară, ca omul, prin dăruirea sa
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
preferințele sale - nu se poate ține pasul cu el, provoacă invidie sau tristețe. - Iată, mai cu seamă, inima. Când se neliniștește? Dorințele apar și dispar, poftele vin și pleacă, de neprevăzut este mareea de vicii și de pasiuni; sfiiciunea și desfrânarea, teama și îngâmfarea, alternează în mod continuu și, deseori, amenință pe cel temător, paralizat și resemnat, până la epuizare. Într-un fel sau într-altul ne torturăm, viața noastră nu are spațiu pentru exigențele sale, și ne frământăm până ne facem
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
cu privire la căsătoriile succesive era bine cunoscută în veacul de mijloc. Canoanele sale dictau epitimii severe împotriva celor ce contractau o a doua sau a treia căsătorie: „Și pe una ca aceasta o numesc nu nuntă, ci poligamie, ba mai curând desfrânare, ce se pedepsește, pentru aceea și Domnul a zis samaritencei, care schimbase cinci bărbați: «Pe care-l ai acum nu-ți este bărbatț (Ioan, 4, 18). Pentru că cei ce au trecut peste limita nunții a doua nu mai sunt vrednici
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
133. Vezi, în acest sens, Anatol Moulard, Saint Jean Chrysostome, le defenseur du mariage et l’apotre de la virginite, Paris, 1923. (între chestiunile dezbătute de Ioan Gură de Aur în omiliile sale evoc: Despre feciorie, Spre a nu călca în desfrânare, Cum trebuie să fie soția, Femeia este legată prin lege, Văduva să nu fie primită) 177. David C. Ford, evocă două cuvântări chrisostomice (Omilia XII la Romani și Omilia XV la I Timotei) tipărite în J. P. Migne, (Patrologiae Cursus
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
4); plăcere (4); religie (4); tristețe (4); căință (3); conștiință (3); divin (3); greși (3); greutate (3); înjurătură(3); lege (3); lucru rău (3); necredincios (3); păcătos (3); preot (3); risipă (3); trist (3); urît (3); avort (2); chin (2); desfrînare (2); dorință (2); grav (2); ierta (2); iertat (2); interzis (2); ispășire (2); iubire (2); înjura (2); înșelat (2); măr (2); milă (2); necredință (2); neiertat (2); neliniște (2); neplăcut (2); oameni (2); pată (2); pocăință (2); popa (2); povară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nu am; amantă; amară; amărăciune; atitudine; batjocoră; beat; bîrfe; boacănă; bucurie; bun; cap plecat; caracterizare; carte; căire; cerut; de ceva; ceva rău; cinste; complex; conștiință; copiat; copil din flori; copilărească; copilăros; credință; creion; curățire; decență; defaimare; deplorabil; depresie; des; deschis; desfrînare; dezamăgită; dezbrăcat; dezolare; dezonorat; dobitoc; durere de cap; dureros; de el; emoționat; etica; eveniment; expresia feței; faimă; familie; fapt rușinos; fapte; farfurie; fără; fără curaj; fără simț; ferit; firav; foame; a fost; frumoasă; frumos; fugă; furt; gafă; gest; gînsac; gol
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
străbate cele 24 de vămi când sufletul este cercetat pentru păcatele sale. După vămile văzduhului păcatele sunt: vorbirea în deșert, minciună, clevetirea, lăcomia și beția, lenea, furtul, iubirea de arginti, camăta, nedreptatea, zavistia, mândria, mânia, pomenirea de rău, uciderea, vrăjitoria, desfrânarea, zgârcenia, fumatul, etc. Păcatele se săvârșesc în afara bisericii, dar și în interiorul ei (vorbitul, ținută necorespunzătoare, comportamentul). Postul creștin ortodox Ca urmare a tămăduirii sufletului, prin post, devenim mai blânzi, măi iubitori, mai înțelepți. Tot ceea ce facem pentru trup se răsfrânge
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
Taine ale Bisericii noastre Ortodoxe. Sfinții Părinți ai Bisericii Ortodoxe arată că lăcomia pântecelui este primul păcat capital (de aici importantă postului alimentar), din care izvorăsc toate patimile. Inbuibarea duce adesea la beție și lene, iar acestea aprind trupul spre desfrânare. Toate acestea având nevoie de bani, conduc la furt, înșelăciune, 31 avariție. Cine nu poate dobândi bani se întristează, se mânie și invideaza pe cei care au și astfel, rezultă păcate mari a caror urmare este moartea sufletească și trupeasca
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]