580 matches
-
sö:ne] "fiu". Daneza uzează de relativ puține desinențe pentru a marca pluralul, acestea fiind însă deseori însoțite de fenomene ce țin de flexiunea internă, precum dublarea unor consoane, reducerea unor consoane duble sau metafonia (umlaut). Ca atare, în cazul desinenței -(e)r, de exemplu, există posibilități de marcare simplă (måned måneder [΄m(nə( ΄m(nə(ər] "lună" (a anului), tr( tr(r "copac"), de marcare cu dublarea consoanei (princip principper [prin΄sip prin΄sipər] "princi-piu") și de marcare cu adăugarea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu dublarea consoanei (princip principper [prin΄sip prin΄sipər] "princi-piu") și de marcare cu adăugarea umlautului (tand t(nder [tan tänə] "dinte", hånd h(nder [h(n ΄hän(] "mînă", bonde bønder [΄bonə ΄bön(] "țăran"). Foarte diversificată este redarea pluralului cu ajutorul desinenței -e în daneză, care se poate folosi simplu, împreună cu reducerea unui [e] din radical, împreună cu dublarea consoanei finale sau cu reducerea unei consoane, împreună cu umlaut și cu reducerea unui [e] (fader f(dre [΄faðə/΄fa:( fäðrə] "tată"). Și în daneză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
folosi simplu, împreună cu reducerea unui [e] din radical, împreună cu dublarea consoanei finale sau cu reducerea unei consoane, împreună cu umlaut și cu reducerea unui [e] (fader f(dre [΄faðə/΄fa:( fäðrə] "tată"). Și în daneză există substantive care formează pluralul cu desinența Ø (år år [(:r] "an", dyr dyr [dü:r] "animal", dar, în cazul unora, se produce schimbarea vocalei radicale (mand m(nd [man män] "om", barn børn [ba:rn börn] "copil", gås g(s [g(s gä:s] "gîscă"). La
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dyr [dü:r] "animal", dar, în cazul unora, se produce schimbarea vocalei radicale (mand m(nd [man män] "om", barn børn [ba:rn börn] "copil", gås g(s [g(s gä:s] "gîscă"). La unele dintre substantivele împrumutate din engleză, desinența este -s. Între limbile nordice, norvegiana prezintă sistemul cel mai simplu de realizare a pluralului, deoarece cele mai multe substantive comune (masculine și feminine) primesc desinența -er (gutt gutter "băiat băieți"), în vreme ce neutrele o primesc numai dacă sînt polisilabice (bilde bilder "poză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
copil", gås g(s [g(s gä:s] "gîscă"). La unele dintre substantivele împrumutate din engleză, desinența este -s. Între limbile nordice, norvegiana prezintă sistemul cel mai simplu de realizare a pluralului, deoarece cele mai multe substantive comune (masculine și feminine) primesc desinența -er (gutt gutter "băiat băieți"), în vreme ce neutrele o primesc numai dacă sînt polisilabice (bilde bilder "poză poze"), căci cele monosilabice rămîn neschimbate (barn barn "copil copii"). Există și unele substantive de gen comun care nu-și schimbă forma la plural
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care nu-și schimbă forma la plural (sko sko "pantof pantofi"), iar majoritatea substantivelor feminine care se termină în -er, primesc la plural -e (l(rer l(rere "profesor profesori"). Există, în sfîrșit, și substantive care formează pluralul cu adăugarea desinenței și cu schimbarea vocalei din rădăcină (umlaut) (far fedre "tată", mor mødre "mamă"). Neerlandeza are o grupă de substantive care formează pluralul cu desinența -en (trein treinen "tren trenuri", mens mensen "om oameni"), care poate realiza, ca în portugheză, o
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
l(rer l(rere "profesor profesori"). Există, în sfîrșit, și substantive care formează pluralul cu adăugarea desinenței și cu schimbarea vocalei din rădăcină (umlaut) (far fedre "tată", mor mødre "mamă"). Neerlandeza are o grupă de substantive care formează pluralul cu desinența -en (trein treinen "tren trenuri", mens mensen "om oameni"), care poate realiza, ca în portugheză, o alternanță fonetică prin modificarea consoanei finale inițiale: prijs prijzen [preis ΄preizən] "preț prețuri". Substantivele terminate în -el, -er, -en, -e sau -ie adaugă desinența
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
desinența -en (trein treinen "tren trenuri", mens mensen "om oameni"), care poate realiza, ca în portugheză, o alternanță fonetică prin modificarea consoanei finale inițiale: prijs prijzen [preis ΄preizən] "preț prețuri". Substantivele terminate în -el, -er, -en, -e sau -ie adaugă desinența -s (winkel winkels [΄winkəl ΄winkəls] "magazin", schilder schilders [΄∫ildər ΄∫ildərs] "pictor", jongen jongens [΄j((ən ΄j((əns] "băiat"), aceeași desinență fiind uzuală la diminutive (broodje broodjes [΄bro:düə ΄bro:düəs] "pîinică; chiflă", huisje huisjes [΄hüisüə(s)] "căsuță", tafeltje tafeltjes [΄tafəltüə
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
modificarea consoanei finale inițiale: prijs prijzen [preis ΄preizən] "preț prețuri". Substantivele terminate în -el, -er, -en, -e sau -ie adaugă desinența -s (winkel winkels [΄winkəl ΄winkəls] "magazin", schilder schilders [΄∫ildər ΄∫ildərs] "pictor", jongen jongens [΄j((ən ΄j((əns] "băiat"), aceeași desinență fiind uzuală la diminutive (broodje broodjes [΄bro:düə ΄bro:düəs] "pîinică; chiflă", huisje huisjes [΄hüisüə(s)] "căsuță", tafeltje tafeltjes [΄tafəltüə(s)] "măsuță") și la unele împrumuturi (café cafés, restaurant restaurants). Dacă substantivele se termină în -a, -u sau -o, primesc
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la diminutive (broodje broodjes [΄bro:düə ΄bro:düəs] "pîinică; chiflă", huisje huisjes [΄hüisüə(s)] "căsuță", tafeltje tafeltjes [΄tafəltüə(s)] "măsuță") și la unele împrumuturi (café cafés, restaurant restaurants). Dacă substantivele se termină în -a, -u sau -o, primesc la plural desinența 's (opa opa's, menu menu's, auto auto's). Limba engleză nu a păstrat nici una dintre desinențele germanice specifice pentru formarea pluralului, recurgînd la desinența -(e)s, prezentă și în pronunție. Această desinență, specifică limbilor romanice occidentale, se folosește
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
s)] "măsuță") și la unele împrumuturi (café cafés, restaurant restaurants). Dacă substantivele se termină în -a, -u sau -o, primesc la plural desinența 's (opa opa's, menu menu's, auto auto's). Limba engleză nu a păstrat nici una dintre desinențele germanice specifice pentru formarea pluralului, recurgînd la desinența -(e)s, prezentă și în pronunție. Această desinență, specifică limbilor romanice occidentale, se folosește și în neerladeză, dar în mai mică măsură, iar în alte limbi germanice (suedeza, germana) apare rar, de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
restaurant restaurants). Dacă substantivele se termină în -a, -u sau -o, primesc la plural desinența 's (opa opa's, menu menu's, auto auto's). Limba engleză nu a păstrat nici una dintre desinențele germanice specifice pentru formarea pluralului, recurgînd la desinența -(e)s, prezentă și în pronunție. Această desinență, specifică limbilor romanice occidentale, se folosește și în neerladeză, dar în mai mică măsură, iar în alte limbi germanice (suedeza, germana) apare rar, de obicei în cazul împrumuturilor. Un număr de circa
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
-u sau -o, primesc la plural desinența 's (opa opa's, menu menu's, auto auto's). Limba engleză nu a păstrat nici una dintre desinențele germanice specifice pentru formarea pluralului, recurgînd la desinența -(e)s, prezentă și în pronunție. Această desinență, specifică limbilor romanice occidentale, se folosește și în neerladeză, dar în mai mică măsură, iar în alte limbi germanice (suedeza, germana) apare rar, de obicei în cazul împrumuturilor. Un număr de circa 50 de substantive englezești realizează pluralul prin modificări
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din rădăcină (ablaut) (man men [män men] , woman women [΄wumən ΄wimin], tooth teeth [tu:θ ti:θ], mouse mice [΄maus ΄mais]). Există, de asemenea, cîteva substantive considerate astăzi neregulate din perspectiva formării pluralului, dar care amintesc, de fapt, de vechile desinențe germanice: child children [t(aild ΄t(ildrən], ox oxen [(ks ΄(ksən], precum și brethren [΄breðrin] "frați de comunitate" de la singularul brother [΄br(ðər] "frate", cu pluralul obișnuit brothers, atunci cînd se referă la fiii acelorași părinți. Articolul hotărît prezintă situații diversificate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
are articolul de plural -na, care se adaugă, la fel, la forma de plural nearticulată (pojke "băiat", pojkar "băieți", pojkarna "bă-ieții"; flicka "fată", flickor "fete", flickorna "fetele"), însă substantivele care formează pluralul cu ablaut și neutrele, care au la plural desinența Ø, primesc articolul cu forma -ne (man "bărbat", män "bărbați", männen "bărbații"; hus [h(s] "casă", hus "case", husen "casele"). Un mod similar de formare a pluralului articulat se întîlnește în limba norvegiană, unde genul comun uzează de articolul -ene
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pluralului articulat se întîlnește în limba norvegiană, unde genul comun uzează de articolul -ene, iar neutrul de -ene sau de -a, însă toate se adaugă la forma de singular, încît, de data aceasta, marcarea pluralului nu se realizează și prin desinență: gutt "băiat", gutter "băieți", guttene "băieții"; jente "fată", jenter "fete", jentene "fetele"; barn "copil", barn "copii", barna "copiii". Articolul nehotărît este proclitic în toate limbile germanice și prezintă, din punctul de vedere al paradigmei, trei situații: a) engleza și neerlandeza
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
good woman, a good child, a good car, good boys. În limbile din a doua categorie, declinarea tare presupune existența a trei forme, una pentru genul comun, una pentru neutru și una pentru plural. Astfel, în daneză, genul comun are desinența Ø, neutrul -(e)t și pluralul -e: stor dreng "băiat mare", stort hus "casă mare", store drenge "băieți mari", iar, în norvegiană, situația este similară: fin bil "mașină frumoasă", fint hus "casă frumoasă", fine biler "mașini frumoase"; suedeza are însă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
e)t și pluralul -e: stor dreng "băiat mare", stort hus "casă mare", store drenge "băieți mari", iar, în norvegiană, situația este similară: fin bil "mașină frumoasă", fint hus "casă frumoasă", fine biler "mașini frumoase"; suedeza are însă la plural desinența -a: gen comun dyr [dü:r] "scump", gen neutru dyrt, plural dyra. În cazul declinării slabe, cînd substantivul este precedat de un articol hotărît sau de un adjectiv posesiv, forma de plural este aceeași pentru toate genurile, la singular și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
det store hus "casa mare", de store drenge (huse) "băieții (casele) mari"; norv. den snille gutten "băiatul drăguț", sued. det nya huset "casa mare". Limba neerlandeză prezintă o situație mult simplificată și, prin aceasta, apropiată de engleză, fiindcă uzează de desinența -e în toate cazurile, cu excepția neutrului singular precedat de articolul nehotărît sau de un adjectiv negativ: de (een) niewe fiets [də (e:n) ni:wə fi:ts] "bicicleta (o bicicletă) nouă", grote kindern "copii mari", het mooie boek [ət mo
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ale adjectivului, cuprinde la cea tare flexiunea adjectivală în condițiile absenței unei alte determinări (m. schöner Tag "zi frumoasă", f. schöne Frau "femeie frumoasă", n. schönes Kind "copil frumos", pl. schöne Tage/Frauen/Kinder), și, de aceea, adjectivul determinant preia desinențele ce marchează cazul și se acordă în gen și număr. Declinarea slabă se manifestă atunci cînd adjectivul este precedat de articolul hotărît (sau de un adjectiv pronominal cu terminațiile acestui articol) purtător al unor mărci de caz, gen și număr
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
gen și număr, încît formele adjectivului au o relevanță mai redusă: der schöne Tag, die schöne Frau, das schöne Kind, pl. die schönen Tage/Frauen/Kindern. De data aceasta acordul în gen este aproape absent (doar la acuzativ singular masculin desinența este -en, deosebită de feminin și neutru unde este -e). În sfîrșit, la declinarea mixtă, adjectivul este precedat de articolul nehotărît, de kein sau de adjectivul posesiv (mein, dein, sein etc.) și manifestă variație de gen doar la nominativ și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mic", smoller, the smollest; big "mare", bigger, the biggest. Ca atare, în engleză, superlativul relativ este precedat de articolul hotărît, ca în limbile romanice, dar nu reprezintă ca în aceste limbi singura opoziție în raport cu gradul comparativ, fiindcă recurge și la desinența specifică. Modelul general germanic este urmat și de limba germană, cu particularitatea că, la superlativul relativ, adjectivul sufixat este precedat de prepoziția am: schlecht [(lext] "rău; prost", schlechter, am schlech-testen. Majoritatea limbilor germanice, îndeosebi cele nordice și engleza, pot uza
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sig. "Nu vrea să se însoare"; engl. I must go. (fără to) "Trebuie să plec". Flexiunea verbului din limbile germanice prezintă trăsătura că presupune, în cazul modurilor personale, obligativitatea prezenței pronumelui personal, care îndeplinește rolul de marcă a persoanei, întrucît desinențele nu realizează o distinc-ție suficientă în acest sens. Din acest motiv, numai franceza prezintă în grupul romanic o corespondență cu această situație, celelalte limbi neolatine avînd mijloace desinențiale care nu presupun o astfel de necesitate. Prin urmare, limbile germanice nu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
comună și prin contactele dintre ele. Limbile scandinave nu au mărci desinențiale pentru nici una dintre persoane, încît, în suedeză, de exemplu, la prezent indicativ, verbul are aceeași formă la toate persoanele, singular și plural, formă care însă are drept indice desinența -(e)r, adăugată la rădăcina verbului. Ca atare, de la verbul att arbeta "a lucra", rădăcina este arbeta-, iar indicativul prezent este jag arbetar, du arbetar etc., de la verbul att söka "a căuta" rădăcina este sök și prezentul indicativ jag söker
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
persoana a treia singular are marcă desinențială, -(e)s, încît de la to go "a merge", la această persoană este forma he (she, it) goes, dar you go, we go etc., în vreme ce limba neerlandeză are trei forme la indicativ prezent: cu desinența Ø la persoana întîi singular, desinența -t, la persoanele a doua singular și plural și a treia singular, desinența -en, la persoanele întîi și a treia plural. Astfel, verbul werken " a lucra", cu rădăcina werk-, are formele: ik werk, u
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]