678 matches
-
am încălzi o singură odaie ziua, și seara am trece-o din odaie în odaie câte o oră, înainte de culcare. De-ar trece iarna cu toate primejdiile ei de îngheț felurit! Cineva îmi spunea că s’ar putea să fim despărțite pe 20 de ani! [...] Monica, iubită, dorită și neașteptată, ce frumoasă e azi odăița ta! Divanul tău, pe care îl ocup ca să-l apăr, va avea, dacă vei mai veni, când vei mai veni, o altă culoare - îl voi schimba
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de fiecare dată suntem amenințate cu exclu derea din partidul fuzionat. Cred că în curând... Dar, vai, de ce să te îngrijorez și mai mult, de vreme ce chiar fără asta avem amândouă durerea noastră dragă: despărțirea și teama că vom fi definitiv despărțite. Într-o seară când nu mă gândeam decât la lucrul ăsta, am deschis cartea pe care o citeam înainte de culcare și uite prima frază care mi-a sărit în ochi și mi-a strâns inima: „Nu te mai încăpățâna până la
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Mouette, pot să-ți spun că n-am să te uit niciodată, chiar dacă... Ai să trăiești intens în mine și, chiar dacă mor, fiece fir de iarbă crescut din mine îți va striga numele. Dacă se va întâmpla să fim definitiv despărțite, am să reiau scrisorile tale din fiecare lună, din fiecare zi, am să joc un teatru vecin cu nebunia, și am să-mi spun: „Doamnă, tocmai a sosit o scrisoare de la Paris, v-o trimite Doamna fiica dumneavoastră“. Cred că
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
prin renunțare s’a sublimat și m’a depășit. De dincolo: Ad Te Clamavit, Maman 75/1948 I Luni, 6 septembrie [1948] [...] Nu te întoarce în România. Am o singură spaimă, dar imensă și dureroasă - că prin asta o să fim despărțite pentru totdeauna. Dacă familia vine după tine, dacă fugi de ea în Angl[ia] sau în America, dacă te urmărește până acolo, înțelegi că noi două n-o să ne mai vedem niciodată. Și te asigur că, după cum merg lucrurile, toate
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
că n-ai fi în stare de nimic dubios - și, în sfârșit, fără a-i putea convinge în privința serviciului tău, am reușit să-i conving, fără să te reneg, că fiecare răspunde pentru faptele sale, mai ales în situația asta: despărțite, de doi ani încoace. Scumpa mea, dulcea mea copilă mult iubită, le-am mai spus și că, orice ai face, n-am să te reneg niciodată și că ai să rămâi odrasla pântecelui meu, a sângelui meu, a creierului meu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
consătenilor în sarcina ce și-o asumau când erau unși cu titlu de primar, pentru a le prezenta interesele. De aceea suntem nevoiți a recunoaște că tabelul nostru cu primarii satelor Oprea, Streza și comunei Cârțișoara, după cum erau uniți sau despărțiți e pasibil de serioase amendamente, fapt pentru care cerem îngăduință din partea cititorului. Vom prezenta deci situația, așa cum am putut-o reconstitui din arhivele ce ne-au stat la dispoziție. În Oprea: Pădurar Ion 15 iulie - 1 decembrie 1907 Miclea Nicolae
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sovietică între granițele țării și reinstaurarea autorităților civile românești pe aceste teritorii, în anii 1941-1942, au fost privite cu satisfacție de opinia publică democratică. Organizațiile de femei au venit în sprijinul autorităților pentru a alina suferințele soldaților, refugiaților, ale familiilor despărțite, văduvelor de război, copiilor abandonați etc. S.O.N.F.R., considerată, alături de Societatea de Patronaj și de Crucea Roșie „ca una din cele mai importante opere naționale din țară”, a antrenat, prin intermediul celor 46 de filiale și 24 de organizații parohiale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
-l înștiințăm să vie să ni-l boteze el. Ea a mai născut pe Mureș în 1921 și pe Lolica în 1924 și nu l-am mai chemat că era foarte departe...Și ne-am despărțit și am fost buni despărțiți. Și în anul 1954 am fost internat în Spitalul Sf.Spiridon în clinica oncologie-cancer cu o bubă în obraz. Și acolo a venit și un locuitor din Bacău care cunoștea foarte bine familia mecanicului Edmund Vișec din Bacău, unde am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Două manuscripte vechi. Codicele Todorescu și Codicele Marțian (studiu și transcriere). La început folosește transliterația, deoarece: „Transcrierea cu litere latine trebuie întocmită astfel încât să redea întocmai grafia chirilică: din transcriere să se poată reconstitui scrierea originală. Chestiunea valorii fonetice trebuie despărțită de transcrierea grafică, care privește numai redarea fidelă a slovelor” (Critica științifică în filologia noastră actuală). Mai târziu, D. se orientează către o transcriere fonetică interpretativă, procedeu pe care îl va susține la primul Congres al filologilor români (București, 1925
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286847_a_288176]
-
Sistemul se bazează pe reglementarea impersonala care descrie precis sarcinile, conduitele și posturile organizaționale. Conducerea este strict centralizată, puterea de decizie fiind acordată unor persoane aflate departe de cei asupra cărora se exercită. Membrii activează în grupuri stratificate și omogene despărțite unele de altele prin bariere de netrecut. Pe lângă aceste trăsături, care sunt, de fapt, cele ale unei birocrații ideale (și corespunzătoare modelului în "pânză de paianjen" al culturii de tip "putere" prezentat de Handy), mai apare una, pe care putem
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
prejos de suferința fizică și morală a acesteia. Nunta lor a fost un eveniment trist, umbrit de dezastrul ce-i lovise. Spectrul nenorocirii va pluti asupra lor în toate zilele pe care le vor mai avea de trăit, împreună sau despărțiți, de acuma încolo. Remus nu va mai avea liniște până ce nu va răzbuna într-un fel soarta nemiloasă ce s-a abătut asupra lor. Din clipa aceea simțea, că este înregimentat în oricare dintre mișcările anticomuniste și antisovietice la care
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
face din nou prezența peste cinci ani. Programul inițial era și pentru ziua următoare cu gând să revedem orașul școlarității noastre și mai ale să revedem locul unde, cândva, fusese o mândrețe de școală ! Târziu, către orele 11 seara, neam despărțit, fiecare mergând spre locul și rostul lui - după ce strânsesem o mare rezervă de bucurii și emoții de neuitat! Cu această ocazie, colegul Stan Mohonea a făcut un set de fotografii individuale și de grup pe care le-a trimis și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
normal ca omul să se desprindă de umbra lui. Faci o mare greșeală. Mi se pare foarte straniu locul acesta! Oamenii nu pot trăi fără umbre și umbrele nu se pot descurca fără oameni. Și totuși noi doi vom trăi despărțiți. Ceva nu e în regulă, nu crezi? — Ba da. Am văzut de la bun început că-i un loc ciudat și știu că într-un asemenea loc nu se pot întâmpla decât lucruri anormale. Umbra a dat puternic din cap. — Teoretic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
când ne-a oprit asta? am întrebat „întristat“. - De la ce? întrebă ea mimând șocul, apoi zâmbi lasciv. M-am aplecat peste chiuvetă, am aspirat cele două linii cu un pai și m-am întors imediat s-o strâng în brațe, despărțiți doar de chitară. Când am sărutat-o, gura i s-a deschis fără nici o rezistență și ne-am prăbușit amândoi într-un perete. Am aruncat chitara peste umăr și am continuat să mă îndes în ea, cu erecția pulsându-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de limbă și de obiceiuri, ca și legăturile familiale între cei din Bucovina și cei din Moldova, făceau total ineficace pentru locuitorul bucovinean legea domiciliului. De aceea, Cancelaria Aulică, Cămara Aulică și Banco-Deputăția Ministerială erau de părere că Bucovina trebuie despărțită formal de Galiția și tratată ca "o provincie aparte"15. Pe baza acestei expuneri, cancelarul Kollowrat înainta împăratului un referat în care propunea despărțirea Bucovinei de Galiția, începând cu 1 noiembrie 1790. Conducerea superioară în chestiunile politice urma să aparțină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
constă, de obicei, din pricina lipsei banilor peșin și a pieței de desfacere, în produse naturale. Q. La ocuparea Bucovinei în anul 1774 sau mai exact la trasarea granițelor acesteia, moșiile sale Rus, Plavalar și Poieni au fost din nefericire astfel despărțite și împărțite de linia de graniță stabilită, încât mari părți din toate ogoarele, câmpiile, pășunile și în unele cazuri din casele supușilor sunt de partea cealaltă. Aceste proprietăți se află pe acele fâșii înguste, scurte și neregulate de pământ, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
că nici eu nici Marta nu putem respecta acest cuvânt în căsnicie. Atunci. . ? Tocmai aceasta este durerea mea cea mare! Dacă și eu și Marta ne-am lua un angajament solemn în fața lui Dumnezeu și în fața unor martori ca să trăim despărțiți, dar să păstrăm cu sfințenie castitatea? N-ar fi aceasta cea mai bună soluție ? Eu nu pot să fiu cast atâta vreme cât sunt lângă Marta. Iar Marta, așa slabă și bolnăvicioasă cum este, s-ar distruge dacă ar mai purta una
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
locă de cosire, iar pentru arătură, primea de la proprietar atât pământ cât putea lucra, de pe care plătea zeciuiala. Documentele de cancelarie, dar și cele particulare, de moștenire, de vânzare, abundă în mărturii despre robii țigani care puteau fi dăruiți, vânduți, despărțiți și care se conduceau după dreptul robilor. Când un rob era eliberat (tătari prinși în războaie), intra sub incidența și protecția dreptului românesc. Mănăstirile au beneficiat de danii domnești constând în sălașe de țigani și tătari robi, care îndeplineau cele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unul mai bătrân și cu meșteșug la vorbă, un staroste, o rudă, să expună motivul vizitei. Dacă totul decurgea normal, „se bătea palma”, stabilindu-se zestrea (vite, oi, pământ) fetei și se stabilea ziua nunții. Până la nuntă mirii rămâneau tot despărțiți și se pregăteau de marea sărbătoare a vieții lor, când vor fi ca împărații și împărătesele Bizanțului, cu coroană pe cap. Socrii mari intrau „în lucru”, trebuiau să pregătească masa și băutura pentru toată lumea (se invita tot satul), iar majoritatea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
păstreze neatins caracterul de conștiință națională. Ea se reazămă pe cerințele istoriei, care îi impun desființarea tuturor granițelor nedrepte și nefirești și statornicirea statelor după principiile naționalităților. Ea e voită în fine de nevoile neamului românesc, care nu poate trăi despărțit și care numai prin unirea laolaltă a tuturor fiilor săi își poate îndeplini, cu folos pentru omenire și cu strălucire pentru el, misiunea civilizatoare în această parte a lumii. Consfințind prin acest Decret-lege voința Adunării din Alba Iulia, Maiestatea Voastră
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
teme să nu li se imortalizeze lașitatea. Cele două imagini, surprinse în sectoare diferite ale orașului, american și sovietic, sunt foarte elocvente pentru tipul de valori și relații care au prevalat în cele două jumătăți ale Berlinului în perioada postbelică, despărțite, începând cu 1961, de un zid oribil: schimburi comerciale și reconciliere euroatlantică în Vest și jafuri ziua în amiaza-mare în Est, „operate” în spiritul hoardelor cuceritoare. VASILE GÂRNEȚ: O conferință finală a participanților și a „partenerilor” de proiect la Literatur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a făcut plîngerea, precum și în caz de anulare a căsătoriei soțului vinovat. (6)Urmărirea penală nu poate începe dacă fapta a fost comisă după îndemnul sau încurajarea celuilalt soț, sau dacă viața conjugală era întreruptă în fapt și sotii trăiau despărțiți.” Totodată, se cuvine amintit faptul că formele anterioare ale Codului penal includeau, cu referire la Porunca a VII-a, alte cinci infracțiuni, cu un grad de pericol social foarte ridicat, dar care, în noua versiune a Codului penal, au fost
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
îndoi șalele pentru o plată de mizerie." Refacerea oglinzii sparte În literatura chineză este foarte des folosit cuvântul "oglindă". Sub penelul scriitorilor, un om cu mintea ca "oglinda" înseamnă o persoană lucidă, iar "refacerea oglinzii sparte" înseamnă că doi soți despărțiți s-au reîntâlnit și sunt din nou împreună. Povestea despre refacerea oglinzii sparte s-a petrecut în secolul al IX-lea e.n., când jumătatea nordică a Chinei era sub dominația dinastiei Sui, iar cea sudică era divizată în mai multe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
intuiție, el se îndrăgostise periculos de repede de fata care intrase în viața lui pe nepusă masă. Născut cu o fire obsedată de normalitate și tiparele existenței, îl deranja cumplit faptul că era divorțată. În concepția lui despre viață, femeia despărțită era aceea decăzută, renegată, lăsată la marginea societății de bărbatul integru care-i descoperise fărădelegea. Nici în nopțile bântuite de cele mai îngrozitoare coșmaruri nu visase că va iubi o astfel de creatură. Posesiv și gelos până la exagerare, nu putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
nopților petrecute fără el, încerca să ghicească motivul acestui comportament. Singurul plauzibil pe care îl găsi era acela că Radu se temea de reacția părinților. Ca și Sanda, într-un alt moment, ei aveau să vadă în ea doar femeia despărțită, fără căpătâi. Se hotărî să-i vorbească, cu grijă și delicatețe, să lămurească, o dată pentru totdeauna, problema dintre ei. Ajutat de atitudinea ei gingașă, Radu reuși să se destăinuie și Luana află, cu stupoare, că era orfan de ambii părinți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]