782 matches
-
și implicarea lor sub marca creștină sunt semne elocvente. Totuși, să fim realiști În ceea ce privește materializarea exactă a rezultatelor instruirii și formării religioase. Nu ne putem aștepta numaidecât la rezultate imediate, pe termen scurt (de fapt, de scurtă durată!). Să nu disperăm și să nu sperăm la mai mult decât trebuie. În fond, orice act formativ Înseamnă să sădești ceva cu gând bun și să ai apoi răbdare, căci roadele vor veni la timpul lor (nu apar peste noapte, forțat, intempestiv). Nu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și astfel de ispite sau Încercări - care au existat, se știe, de-a lungul Întregii istorii. Cu acest prilej, credința noastră e supusă unor probe, se Întărește, primește o reală și consistentă Întemeiere. Să nu ne temem și să nu disperăm - așa se desenează istoria spiritului, destul de zbuciumată și supusă Încercărilor de tot felul. Astfel de sfidări au fost, sunt - după cum constatăm - și vor continua cu siguranță să mai fie. 10. 2. Postul, ocazie de concentrare și recentrare În tradiția creștin-ortodoxă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
din fire în stilul vioi, specific latinilor a replicat, în mod spontan, cu o anecdotă: doi prieteni (nu le spun numele, dar le bănuiți) se întâlnesc după mai mulți ani și-și povestesc fiecare cum le merg afacerile; primul era disperat și spune că a eșuat total, neavând nici un spor; al doilea, dimpotrivă, era încântat de cum îi merseseră afacerile și întrebat fiind cum de a reușit, el a spus (fiind fabricant de mezeluri) că are următoarea rețetă: "un pui un cal
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de apărare a statului roman pe Dunăre, rezultatul fiind evacuarea Daciei. Iată ce relatează Flavius Vopiscus, în Historia Augusta: "(Aurelian) văzând Iliricul devastat și Moesia pierdută, a părăsit provincia întemeiată de Traian dincolo de Dunăre, ridicând (evacuând) armata și pe provinciali, desperând a o mai putea menținea, și popoarele (locuitorii) luate de acolo le-a așezat în Moesia, pe care o numi Dacia sa (aureliană) și care acum desparte cele două Moesii". Apoi, Eutropius, în Breviarum historiae romanae și Sextus Rufus, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Țuțea - „cet ami génial”. Suferă, încă de acum, de insomnie și, spre sfârșitul vieții, va justifica filosofia lui de viață prin această maladie atroce care l-a urmărit permanent. Suferă, de asemenea, de trândăvie, nu-i place să scrie, e disperat, nu mai crede într-o ierarhie a valorilor, în modele și, pentru a denunța toate acestea, începe să se confeseze, în scris, bineînțeles. Scrie, în fine, ca să nu se sinucidă. Scriitura lui Cioran este de la început un spectacol intelectual și
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
acționând că un mediator între Franța, Spania și Vatican. Cu toate acestea, visa mult mai mult decat poziția de nunțiu papal. Victor Cousin, în lucrarea Secret History of the French Court under Richelieu and Mazarin scria:"se simte ca este disperat pentru că este înconjurat doar de persoane timide și mediocre: găsește energie, fermitate și consistentă numai în Franța".<footnote Victor Cousin, Delisser și Procter, Secret History of the French Court Under Richelieu and Mazarin, Victor Cousin, Delisser and Procter, Londra, 1859
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
a intrat atuncea când credeam că nu mai pot iubi... o femeie... o sântă... // știu eu?... poate o vrajă! O femeie mi-a întors cugetele și m-a făcut să uit că-s Domn! Gândiri molatece și nebunești, o nepăsare desperată pentru toată lumea... iată sufletul meu înnoptat! Solomoane! Pe tine nu te-a-nnebunit o sută ale tale, pe mine mă tâmpește închipuirea uneia numai... care nu-i a mea. Cine-i ea? Cine poate fi? Știu eu?: Voi eu s-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-l leagănă un înger Ce-i cântă cu durere, ce-usucă a lui plângeri Și care-n vecinicie voiește să îl culce Ș-adoarme mintea-i veche cu o poveste dulce Sperată-n tinerețe pe țară-o dalbă soarte, A desperat acuma... dar speră după moarte! ȘT[EFAN] Ceea ce cred bătrânii, aceea ce ei speră, Pentru copii li este o vorbă efemeră. ARB[ORE] O, când un copil fraged privește o ruină Și știe c-avea zale de aur și lumină
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în muri îți duci durerea... și durerea ta se eternizează acolo... Tu vei duce-o și-n mormânt. Ea nu te iubește... așa-i? A[LECU] (trist) Da. {EminescuOpVIII 324} [ȘTEFAN] Ei apoi... Daca nu te iubește de ce să fii desperat... Se prea poate ca ea să nu te poată iubi... poate că inima ei e angajată... Și tu... tu ești onest, amicul meu, și nu ești în stare să faci doi nenorociți și cu tine trei... căci n-ai fi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe toți fără deosebire, după orișice metod de lecuire s-ar fi căutat. Răul cel mai mare al boalei era pe de o parte descurajarea, care îi cuprindea pe toți cei ce se simțeau bolnavi (căci în asemenea caz oamenii desperau numaidecât și se neglijau peste măsură, neopuind nici o rezistență), pe de altă parte iar se umpleau unii de la alții, îngrijindu-se între ei, și mureau ca oile. Acestea toate cauzau cea mai mare pierdere de oameni. Căci, dacă nu voiau
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nici de obiceiurile țăranilor, nici de nevoiele și dorințele lor, ignorând chiar limba țăranului, [î]i vedem rezolvând în materie de arătură, de seceră, de prășilă, de vite, de transporturi, cestii abstracte de drept. Oameni practici și pricepuți în materie, desperând d' a înțelege aceste disertațiuni, le spun în zadar că, înainte d' a propune remediuri, trebuiesc studiate cauzele răului. Așadar care sunt aceste cauze? Ele nu sunt acolo unde le văd doctorii în drept. Sistemul după care 51 {EminescuOpXIII 52
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și adevărat popor românesc. El, căruia nu-i dăm nimic în schimb, păstrează prin limbă și datini unitatea noastră națională; el e păstrul caracterului nostru în lumea aceasta franțuzită și nemțită, el e singurul care de zece veacuri n-a desperat de soarta noastră în Orient. Așa chilos și greoi cum este, e o putere de rezistență în el pe care nimeni n-o poate sfărâma, nimeni îndupleca. Lipit în Basarabia de colosul ucigător de nații al Rusiei, el, neamul râzător
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de fapt. Probă sunt nenumăratele scandaluri și nelegiuiri în contra cărora țipă districte întregi, fără ca nimeni să le audă plângerile. Probă sunt aceste mezaturi neomenoase și infame, cari ne umple sufletul de scârbă și de rușine și ne face uneori să disperăm de viitorul acestei țări. [1 septembrie 1882] [""ROMÎNUL" DE LA 29 AUGUST... "] "Romînul" de la 29 august înserează următoarele rânduri, sub rubrica Abuzuri: Multe ziare publică un număr de mari abuzuri ce s-ar fi făcând la proprietatea de la Ungureni a d-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Rusia administrația a pierdut sentimentul solidarității publice, funcționarii nu. gândesc nici la interesele țării, nici la ale poporului, ci numai la ale lor proprii; toate mijloacele sunt bune pentru ei: chiar venalitatea și traficarea dreptății. Oamenii învățați caută o armă desperată în nihilism. Oamenii de stat recurg la leacuri stranii: unul vede binele în introducerea regimului parlamentar, altul, neavând nădejde decât în asiatism, reclamă întărirea despotismului ereditar; un altul crede cu stăruință în eficacitatea unui tratament derivativ și propagă războiul în contra
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mod egal dispuse de-a le acorda satisfacerea legitimă la care au drept. Executarea Tractatului de la Londra nu va întîmpina deci nici un obstacol serios și, chiar daca dificultățile, ridicate de elaborarea acestui tractat ar fi cu mult mai numeroase, totuși nu desperăm de rezultatul final. Ne aducem aminte de îndoielele ce născuse, acum câțiva ani, executarea Tractatului de Berlin. Părea la întîia vedere că acest tractat va fi nerealizabil, dar puțin câte puțin dificultățile au fost aplanate și Tractatul de la Berlin a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
povestirii. Pentru a demonstra acest lucru, începutul din opera Schwere Stunde este citat aici într-un paragraf de mare întindere: S-a ridicat de la masă, de la mica și delicata sa masă de scris, s-a ridicat ca și cum ar fi fost disperat și, cu capul plecat, s-a îndreptat către soba înaltă, subțire aproape ca un stîlp din colțul opus al camerei. Și-a pus mîna pe aceasta, însă era trecut de miezul nopții, iar teracota era aproape rece. Negăsind nici măcar acest
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
și mai mult despre Iisus. Ca și cum Dumnezeu ar fi devenit om, cu o biografie ca a mea sau ca a dumneavoastră. El se naște și moare sub ochii mei. Trupul său este slab, există tentații sexuale, politice, colerice. Se îndoiește, disperă, poate chiar abandona la un moment dat, spre sfîrșit. "Tată, tată, pentru ce m-ai părăsit?" Fiindcă a fost Dumnezeu, trebuia să fie și om în aceeași măsură. Mesager al mîntuirii eterne și al mîntuirii mele, în particular? Încerc să
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ploi, ale Cirenaicii, dar ce au ei în comun? Ce anume propovăduiesc ei care să poată constitui o școală structurată, coerentă și demnă de acest nume? Din nefericire, nimic. Mai rău: Hegesias, de exemplu, trece drept un pesimist înnăscut, un disperat de primă clasă cu retorică eficace și perfidă, în așa măsură încât i se pune în seamă o epidemie de sinucideri care l-a determinat pe Ptolemeu să-i interzică învățăturile. Nu prea vedem cum Hegesias și ai săi pot
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
aș fi venit atât de iute? Din păcate, e foarte frumos articolul acela Îngrozitor.” Însă Lucien nu este la capătul deziluziilor sale. Chiar În seara apariției articolului său, Lousteau Îl lămurește că tocmai s-a Întâlnit cu Nathan care este disperat și că este prea periculos pentru el să-și facă un dușman. Așa că Îl sfătuiește să „Îl Împroaște cu elogii”. Și, cum Lucien se miră că i se cere să scrie de data asta un articol pozitiv despre cartea pe
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
accept invitația ascetică de a continua să lucrez chiar și pentru o minoritate infimă; sau să sper ca „asemănările” de astăzi să devină „diferențele” de mâine. Într-adevăr, eu lucrez pentru minorități infime, iar dacă fac asta, înseamnă că nu disper (deși detest orice formă de optimism, care este întotdeauna o formă de eufemism). Numai că îndârjirea lui Fortini de a vrea să fie mereu în avangarda a ceea ce se numește istorie - făcându-i pe cei din jur să simtă acest
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
vorbesc aiurea. Desigur, aceste restricții economice care au aerul de a se fixa într-un standard de viață ce va caracteriza de-acum încolo tot viitorul nostru pot însemna ceva: că poate era o profeție prea lucidă, demnă de niște disperați, să te gândești că istoria omenirii e de-acum istoria industrializării totale și a bunăstării, adică „o altă istorie”, în care nu mai au sens nici felul de a fi al poporului, nici rațiunea marxismului. Poate punctul culminant al acestei
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cugetare profetică? România va învăța de la Rusia bolșevică, peste doar câțiva ani, cum se poate distruge o societate în temeiul unui nou „ideal de împrumut“, de această dată integral fals. Dar Emil Cioran nu este singurul intelectual român care a desperat din cauza „destinului nostru minor“ și a profețit sfârșitul unui regim epuizat sub raport social și politic. De unde concluzia că ideile regeneratoare nu sunt întotdeauna produsul energiilor vitale. Într-o țară în care trecutul este „timp fără istorie“, disperarea față de destinul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
PÎnă la urmă, au fost prinși - dar chiar și așa, numai bine nu ne-a făcut toată povestea. Daily World a tăbărît pe noi cu toată muniția din dotare, analizînd pe pagini Întregi faptul că „The Look e atît de disperat că a ajuns să facă invitații pînă și delincvenților inveterați“. Locul pare mai gol ca oricînd și, ca să pună capac la toate astea, săptămîna asta au demisionat cinci angajați. Nu-i de mirare că Eric are fața asta atît de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
1 noaptea, constată deloc uimit: "Disperare cumplită. Mi-am petrecut seara cu niște prieteni; totul a fost bine, și cu toate astea nu am putere nici să mă dezbrac, aș vrea să mă arunc la pămînt și să plîng". Era disperat că nu poate scrie, știind bine că "voi fi judecat după ceea ce am scris, nu după ceea ce am citit. E un loc comun pe care prea des îl pierd din vedere. Îmi atribui oarece merit după fiecare carte pe care
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17162_a_18487]
-
bucată În mare - a fost o muncă istovitoare, Întrucât seul era Înghețat. În timpul operațiunii căpitanul grec (aveam și unul turc) Își frânse iataganul și, văzând că apa din cală era În creștere, Își pierdu până și ultima speranță, retrăgându-se disperat În cabina sa, unde Îngenunche Înaintea icoanei Sfintei Fecioare (Panagiva), lăsând vasul În grija cerului și a căpitanului turc. Din fericire furtuna nu mai dură mult și, așa cum se stârni, luându-ne prin surprindere, la fel se și risipi. Plini
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]