587 matches
-
primelor legături sintactice, dezvoltarea limbajului atingând o egalizare cu normalul în jurul vârstei de 4 ani - 4 ani și 6 luni în cazul subiecților luați în evidență logopedică în momentul operației de boltă (23 luni) și în cazurile care prezintă și despicătura buzei, cu mult înainte. După cum reiese din graficul 1, momentul intervenției chirurgicale, cum e și firesc, nu schimbă mersul dezvoltării limbajului, dar prin crearea premiselor pentru o dezvoltare fono-articulatorie corespunzătoare etapelor, contribuie prin intermediul indicațiilor terapeutice la grăbirea procesului de normalizare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
noastră au fost însă raportate la vârsta apariției primului cuvânt după C. Bühler, care îl plasează între 8 luni și 20 de luni, „cazurile care nu folosesc cuvântul înainte de 20 de luni fiind considerate patologice” (38). Din 234 subiecți cu despicături congenitale labio-maxilopalatine, 200 s-au încadrat între aceste limite - 8-21 luni -. Au depășit această vârstă, 16 subiecți cu întârziere în dezvoltarea psiho-motorie și 18 subiecți cu nondezvoltare consecutivă situației de frustrare afectivă (părăsiți de mamă, depuși la Casa Copilului pentru
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
creșterea procentuală a subiecților rhinolalici la care întârzie apariția primului cuvânt cu sens3 cu o menținere paralelă pe tot parcursul stadiului față de lotul martor. 2 Deși inițial s-a avut în vedere obținerea unei diferențieri raportate la sex și forma despicăturii, valorile matematice menținându-se între aceleași limite, s-a recurs la simplificarea grupelor în funcție numai de vârstă 3 Menționăm că s-au luat în considerație numai subiecții cu o dezvoltare psihomotorie normală, rămânând în afara acestor considerațiuni subiecții care prezintă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
frustrare afectivă și subiecții cu debilitate mintală. Întârzierea cu care se înscriu la acest indicator copiii rhinolalici, nu este determinată de tulburarea procesului de elaborare, structurare și dezvoltare a limbajului ca în cazul debililor mintali, ci de aspectul clinic al despicăturii elementelor interesate în articulare cu consecințe pe plan psiholingvistic. O serie de factori psihosociali contribuie de asemenea la amânarea activității de manifestare verbală deoarece familia subapreciază posibilitățile copilului de a învăța vorbirea și renunță să-i vorbească, să-l imite
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de 33%, marcând o creștere sensibilă de 35% abia în grupa a III-a de vârstă - 22-24 de luni și 31-36 luni (grafic 3). Amânarea apariției propoziției în unele cazuri până la 3 ani ar semnala de altfel pentru copilul fără despicătură o întârziere nu numai în planul limbajului, dar și pe cel intelectual. Personalități marcante ca Arnold și Luchsinger, după descrierea schimbărilor ce se produc în vorbirea copiilor cu despicături, amintesc de fapt și despre această „încetinire a evoluției vorbirii ca
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cazuri până la 3 ani ar semnala de altfel pentru copilul fără despicătură o întârziere nu numai în planul limbajului, dar și pe cel intelectual. Personalități marcante ca Arnold și Luchsinger, după descrierea schimbărilor ce se produc în vorbirea copiilor cu despicături, amintesc de fapt și despre această „încetinire a evoluției vorbirii ca o consecință a acesteia” (4; p.645). Acest aspect face pe mulți specialiști să considere copilul malformat implicit un retardat mintal. Vom vedea în continuare cum acest retard este
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
2.c. Dezvoltarea psiho-motorie socio-afectivă și dezvoltarea fono-articulatorie. Pentru a corela în cadrul acestor etape, dezvoltarea fonoarticulatorie cu dezvoltarea psiho-motorie și socio-afectivă, am aplicat sistemul de indicatori Binet-Simon -Wechsler - Zazzo, modificat de C. Păunescu (137) la același grup de subiecți cu despicături velare, intrați în evidență la 6 luni și observați longitudinal până la vârsta școlarizării. Probele au fost aplicate în același timp unui grup de subiecți cu integritate labio-maxilo-palatină, în vârstă de 5 ani, încadrați în 2 grădinițe cu program săptămânal 5
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mai serios, înregistrat pe latura dezvoltării fonoarticulatorii formează un handicap cu răsunet asupra dezvoltării psihosociale, care, după cum vom vedea, se redresează numai după reeducare, prin reechilibrarea posibilităților de comunicare verbală. Probele aplicate în aceleași condiții unui grup de subiecți, fără despicături congenitale -în vârstă de 5 ani - au permis aprecierea comparativă a dezvoltării privind comportamentul adaptativ - gândire-limbaj - comportament final (vezi grafic 4). Pentru primul criteriu s-a obținut la grupa subiecților normali o medie aritmetică a valorilor egale cu 4,9
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dezvoltării psiho-intelectuale, marcând evident relația dintre gândire și limbaj. 4.2. Relațiile dintre dezvoltarea vorbirii și dezvoltarea intelectuală Dezvoltarea intelectuală la copiii cu malformații labio-maxilopalatine este privită în literatura medicală diferit. Unii specialiști afirmă că ar exista o legătură între despicătură și retardul mintal prin modificări structural genetice, susținând această afirmație pe baza originii comune ectodermale și pe vecinătatea pozițională din cursul dezvoltării embrionare a regiunii buco-maxilo-faciale cu sistemul nervos central (44; p.181-196). Aspectul de lentoare în achiziția elementelor de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
un riguros diagnostic diferențial, au facilitat generalizări nefavorabile grupului, determinând ignorarea aspectelor psiho-pedagogice ale posibilităților de recuperare bio-psiho-socială. Ipoteza de la care s-a plecat este determinată de existența acestor posibilități, precum și a rezultatelor școlare pe care le obțin copiii cu despicături, operați și reeducați fonetic până la vârsta de 6-7ani și, ulterior, de validarea acestor rezultate în procesul de calificare și formare a personalității, în practica socială. Datele statistice extrase din evidența logopedică în perioada anilor 1968 - 1978, comparativ cu cele din
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
calificare și formare a personalității, în practica socială. Datele statistice extrase din evidența logopedică în perioada anilor 1968 - 1978, comparativ cu cele din 1958 - 1968, relevă tocmai acest aspect al încheierii terapiei chirurgicale și logopedice în jurul vârstei școlarizării, copiii cu despicături labio-maxilo-palatine reușind să pună în valoare potențele lor psiho-intelectuale în activitatea instructiv-educativă, în clasele de copii normali ai școlii generale. Cercetările noastre în acest domeniu, au apreciat existența unui retard psihic, consecutiv întârzierilor în apariția și dezvoltarea limbajului ca sistem
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Etalonul acestui test permite ca în raport cu numărul de puncte obținute de subiect să i se determine Q.I. Au fost supuși la aceste probe, prin aplicare individuală și în colective mici de 3-4 subiecți, același etalon de 100 subiecți cu despicături cărora li s-a aplicat și proba Boreli-Oleron, în primul rând, în scop de validare a rezultatelor obținute și, în al doilea rând, în scopul plasării grupului de subiecți rhinolalici pe curba dezvoltării mintale. Diversitatea probelor formează o bază largă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ei în întregul domeniu de definiție al variabilei (grafic 7). Pe grafic, cu o linie continuă sunt trasate funcțiile de distribuție obținute prin analiza statistică, iar pe linia punctată sunt trasate rezultatele discrete obținute prin testare. Majoritatea subiecților atât cu despicături cât și fără despicături sunt grupați în zona inteligenței normale: Q.I. = 90-110-119, maximul curbei de distribuție a probabilității obținându-se pentru coeficientul de inteligență Q.I. med. = 103,3 în cazul subiecților cu despicături comparativ cu Q.I. med
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de definiție al variabilei (grafic 7). Pe grafic, cu o linie continuă sunt trasate funcțiile de distribuție obținute prin analiza statistică, iar pe linia punctată sunt trasate rezultatele discrete obținute prin testare. Majoritatea subiecților atât cu despicături cât și fără despicături sunt grupați în zona inteligenței normale: Q.I. = 90-110-119, maximul curbei de distribuție a probabilității obținându-se pentru coeficientul de inteligență Q.I. med. = 103,3 în cazul subiecților cu despicături comparativ cu Q.I. med. = 107,1 în cazul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
testare. Majoritatea subiecților atât cu despicături cât și fără despicături sunt grupați în zona inteligenței normale: Q.I. = 90-110-119, maximul curbei de distribuție a probabilității obținându-se pentru coeficientul de inteligență Q.I. med. = 103,3 în cazul subiecților cu despicături comparativ cu Q.I. med. = 107,1 în cazul subiecților fără despicături. Din calcul reiese că probabilitatea ca un subiect normal din punct de vedere anatomic să fie normal și din punct de vedere al dezvoltării intelectuale este: P1a = 88
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în zona inteligenței normale: Q.I. = 90-110-119, maximul curbei de distribuție a probabilității obținându-se pentru coeficientul de inteligență Q.I. med. = 103,3 în cazul subiecților cu despicături comparativ cu Q.I. med. = 107,1 în cazul subiecților fără despicături. Din calcul reiese că probabilitatea ca un subiect normal din punct de vedere anatomic să fie normal și din punct de vedere al dezvoltării intelectuale este: P1a = 88,8% în timp ce probabilitatea ca un subiect cu despicătură să fie normal din
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în cazul subiecților fără despicături. Din calcul reiese că probabilitatea ca un subiect normal din punct de vedere anatomic să fie normal și din punct de vedere al dezvoltării intelectuale este: P1a = 88,8% în timp ce probabilitatea ca un subiect cu despicătură să fie normal din punct de vedere intelectual este de P1b = 79,4%. Din cele relatate observăm că subiecții cu despicături labiomaxilo-palatine prezintă coeficienți de inteligență mai mici decât cei fără despicături, fapt explicat de handicapul dat de nedezvoltarea limbajului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
normal și din punct de vedere al dezvoltării intelectuale este: P1a = 88,8% în timp ce probabilitatea ca un subiect cu despicătură să fie normal din punct de vedere intelectual este de P1b = 79,4%. Din cele relatate observăm că subiecții cu despicături labiomaxilo-palatine prezintă coeficienți de inteligență mai mici decât cei fără despicături, fapt explicat de handicapul dat de nedezvoltarea limbajului în primii ani de viață. Distribuția probabilității de încadrare în grupele de inteligență pentru subiecții cu uranoschizis se înscrie pe o
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
88,8% în timp ce probabilitatea ca un subiect cu despicătură să fie normal din punct de vedere intelectual este de P1b = 79,4%. Din cele relatate observăm că subiecții cu despicături labiomaxilo-palatine prezintă coeficienți de inteligență mai mici decât cei fără despicături, fapt explicat de handicapul dat de nedezvoltarea limbajului în primii ani de viață. Distribuția probabilității de încadrare în grupele de inteligență pentru subiecții cu uranoschizis se înscrie pe o curbă ușor deplasată la stânga, față de subiecții cu integritate anatomică, marcând o
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în zona de D.M. cu o probabilitate de: P3b =7,74, raportat la P3a =3 pentru subiecții normali și în zona de retard psihic cu o probabilitate de 12,85% raportat la 9%, cât s-a înregistrat pentru subiecții fără despicături velare. Atât subiecții normali cât și cei născuți cu malformații palatovelare cuprinși în zona valorilor 79-90 pentru Q.I., nu au o deficiență mintală propriu-zisă putându-se adapta la procesul de învățare. Ei manifestă numai unele forme de disritmii ale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
privațiune de joc, tulburări sensoriale temporale (hipoacuzie) tulburări fonoarticulatorii în primii ani de viață cu răsunet asupra organizării sistemice a limbajului. Vom ilustra cele afirmate cu descrierea unor cazuri concludente: C. Dorina, în vârstă de 8 ani, cu diagnostic clinic: despicătură labio-maxilo-palatină unilaterală stânga completă, încheie tratamentul chirurgical la 23 luni. La examinarea logopedică efectuată la 2 ani și 6 luni prezintă întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului pe toate laturile, cu instabilitate psiho-motorie, cu deficit pe atenție și memorie. Traseul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cu consecințe asupra îmbunătățirii calitative a vorbirii și limbajului, a transferat pe plan psihic o creștere a potențialului intelectual. Aceleași observații se desprind și din analiza cazului T. Viorel în vârstă de 6 ani și 6 luni, cu diagnostic clinic: despicătură labio-maxilopalatină, bilaterală totală, cu terapia chirurgicală încheiată la 2 ani și 6 luni, sub supravegherea Casei copilului unde a fost depus imediat de la naștere, spre creștere și îngrijire. La 3 ani și 6 luni este reluat de familie care îl
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
imediat de la naștere, spre creștere și îngrijire. La 3 ani și 6 luni este reluat de familie care îl prezintă serviciului nostru pentru reeducare fonetică. La examinarea logopedică prezintă inițial, întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului, determinate atât prin existența despicăturii cât și prin condițiile de mediu care nu i-au oferit modele de vorbire. Trasee E.E.G. fără modificări bioelectrice. Întârzierea psihică tranzitorie s-a recuperat în urma tratamentului logopedic (la probele Borelli-Oleron obține 54,36 centile). Dacă în aparență comportamentul copilului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
special, căutând să definească cuvântul auzit. Răspunsurile la această vârstă sunt de multe ori incerte, fără legătură, iar la cuvintele abstracte „moarte”, „dor”, „om”, răspund prin „nu știu”. Legăturile sunt concrete și apropiate. Laura, în vârstă de 4 ani - cu despicătură labio-maxilo-palatină unilaterală completă congenitală - răspunde la cuvântul „mușcă” cu cuvântul „fluier”, deoarece în exercițiile de suflu în cabinet fluierul era ținut în gură, în timpul suflului. Începând de la 4 ani și 6 luni, răspund bine, dar de la caz la caz e
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
apreciind dezvoltarea în paralel a celor 2 versante: înțelegerea și utilizarea, după etalonul fixat de autoare în funcție de vârstă. Probele au fost aplicate subiecților cu integritate a aparatului fono-articulator și cu integritatea proceselor intelectuale și operaționale: grupa A, și subiecților cu despicături congenitale l.m.p. în două ipostaze: când dezvoltarea mintală este integră, grupa B și când intelectul este mult diminuat - diagnosticat D.M., grupa C. Analiza imediată a propoziției și a frazei, ceea ce constituie după J. Piaget „sprijinul limbajului” (143) ne-a facilitat
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]