590 matches
-
asemenea laringele este învinovățit de monotonie funcțională, asurzirea vocalelor și a consoanelor sonore, absența vibrațiilor laringiene, spasmul glotic, suflu răgușit, mișcări dezordonate și asincronice în vorbire, direct răspunzătoare de o varietate extrem de largă a fonemelor dislalice care complică rhinolalia specifică despicăturii congenitale velo-palatine. Asinergia de contracție linguo-velară poate produce un zgomot glotic pe care francezii îl numesc „coup de glotte” (23; p.61-81), sau zgomot de clapă, observat mai ales în pronunția consoanelor labiale - p, b, linguo-dentale - t, d și linguo-velare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sau mai puțin intens, direct influențate de rezultatul operator și factorii psihosociali de influență. Nasonarea are dimpotrivă un timbru mai grav; vocea este răgușită, închisă, cu aspect de rhinolalie închisă, specifică vegetațiilor adenoide și care de fapt se adaugă adesea despicăturii velare în sens compensator. Această nasonare coexistă accidental cu suflul nasal și poate fi ușor deosebită; uneori este doar o nasalitate intermitentă și trecătoare, alteori poate fi fără remediu. Pentru specialist este important a le deosebi cu urechea și a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pe elev să înțeleagă diferența între un sunet nasonat și un sunet normal. Din analiza vorbirii în cazurile noastre am desprins o altă categorie de tulburări de origine: faringiană, laringiană, otică, glosolabială și maxilară, precum și de origine toracică, tulburări nespecifice despicăturii, dar determinate prin intervenția funcțională dintre elementele aparatului fonator, precum și prin lipsa de dirijare a emisiei corecte a sunetului în primii ani de achiziție a limbajului. Tulburări de origine faringiană: sforăitul nasal este asemănător sforăitului în somn, dar mai puțin
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
o corelație foarte strânsă între sigmatism și starea ocluziei (mușcătură) (39; p.38-39; 54; p.50-61; 26; p.266-279). Frecvența tulburărilor dislalice în cadrul rhinolaliei apperta crește uneori sensibil din cauza anomaliilor de poziție a dinților și a maxilarelor caracteristice purtătorului de despicătură de buză și maxilar. Astfel, sigmatismele provocate de componentele tulburării maxilomandibulare și dentale se deosebesc în: sigmatism labiodental, sigmatism interdental, sigmatism adental, sigmatism stridens, sigmatism lateral stâng, drept sau bilateral și sigmatism palatal (17; p.8-30). Din analiza tulburărilor fono-articulatorii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
aude el însuși pronunțându-l dând naștere unor imagini auditive anormale inevitabil legate în mintea lui cu sunetele corecte pe care le aude în jurul său și încearcă să le imite. Acest fapt explică de ce un copil cu rhinolalie deschisă în despicătură velopalatină nu recunoaște deosebirea între sunetele pe care le produce și cele pe care le aude. El devine conștient de defectul său în comunicare, în procesul instructiv-educativ de corectare, în familie și în afară, când reușește să-și dea seama
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
determinare stau acestea cu stadialitatea dezvoltării vorbirii pe vârste, în ce măsură deficitul fonoarticulator împietează asupra celorlalte nivele ale dezvoltării limbajului și în ansamblu cu ce repercusiuni asupra proceselor psihice. Dezvoltarea poate fi frânată în raport cu obstacolele de ordin practic, cognitiv și social. Despicătura congenitală la nivelul aparatului fonator creează dintr-un început un handicap în programul de dezvoltare al copilului încă din prima zi de viață. Cunoașterea specificului dezvoltării limbajului în astfel de condiții reclamă o importanță majoră în terapia complexă interceptivă. Din
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
însă un studiu al echiziției limbajului în condițiile unui obstacol anatomo-fiziologic la nivelul emisiei verbale, așa cum se cunoaște cu privire la surditate, ca obstacol la nivelul recepției. Dacă copilul surdo-mut este deficient sensorial, prin imposibilitatea perceperii acustice a modelului verbal, copilul cu despicătură congenitală velo-palatină este un deficient prin imposibilitatea ajustării la „modelul” verbal, exceptând de la respectarea regulilor privind utilizarea corectă a sunetelor, fonemelor și morfemelor „care aparțin unor repertorii bine precizate în limbă” (74; p.262). Surditatea întrerupe procesul comunicării la nivelul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mușchi, dar, care nu-l ascultă. Aici intervin senzațiile corporale și kinestezice asociate cu mișcările efectuate și controlul auditiv care permite realizările din ce în ce mai apropiate de modelele furnizate de limbajul adultului. Deși primește modele corecte în anturajul său vorbitor, copilul cu despicătură velară congenitală nu le poate realiza întocmai, stocajul sub formă de memorie verbală înregistrând mișcările emise de un suport material deficitar, comparativ cu normativul cerut de achizițiile lingvistice. Percepția senzorială a sunetelor precum și reacțiile motrice devin defectuoase în cursul tentativei
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
nu este de ajuns a asigura rolul său mediator” (66; p.560). Dificultățile manifestate de la primele începuturi ale limbajului, în formarea și dezvoltarea vorbirii, a rostirii, a învățării de a utiliza codul lingvistic, transpun pe plan psihic la copilul cu despicătură velară o întârziere în dezvoltarea limbajului, flagrantă în primele stadii. „Între nivelul de codare și cel semantic interdependența este atât de strânsă, încât cea ce putem spune în prezent este că destructurarea unuia duce la modificări în structurarea celuilalt” (135
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de emisie verbală, de articulare fonetică, de dezvoltarea lingvistică, de dezvoltarea limbajului, în cabinet, pe tot parcursul activității logopedice de îndrumare și control. În cadrul observațiilor noastre s-a urmărit realizarea indicilor de dezvoltare pe o populație de 234 subiecți cu despicături congenitale labio-maxilo-palatine cuprinși între vârsta de 6 luni - 6 ani și un lot de 50 de subiecți cuprinși între vârsta de 6-7 ani cu terapie logopedică încheiată în momentul investigației noastre, aflându-se la finele clasei I-a a Școlii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
un lot de 50 de subiecți cuprinși între vârsta de 6-7 ani cu terapie logopedică încheiată în momentul investigației noastre, aflându-se la finele clasei I-a a Școlii Generale de mase, precum și un grup de 50 de subiecți fără despicături velo-palatine - lot martor. În funcție de indicii sintetizați de Dorothea Mac Carty pentru copii normali s-a urmărit realizarea: gânguritului, preverbiajului, limbajul pasiv, a primelor cuvinte cu sens, a propoziției de un cuvânt, a propoziției de două cuvinte, a primelor legături sintactice
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
este consecința eforturilor musculare ce determină hipertensiunea deschiderii glotei, deschidere care se face sincinetic. Apar apoi sunetele labiale, clonice, mai voluntare și treptat copilul în procesul de imitație descoperă raporturile între mișcarea buzelor, limbii și audiția sunetului. La copilul cu despicătură vocalizarea din primele luni ca reacție la vocea umană este fără intensitate, extrem de săracă, în multe cazuri inexistentă. Sunetele labiale m, p, b, nu intră în structura fonetică a gânguritului și a lalalizării ca și elementele consonantice linguo-velare c, g
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și cu aproximație perioada imitației. La copilul rhinolalic de origină velo-palatină dificultățile în vorbire apar odată cu emisia consoanelor labiale, linguo-palatale și linguo-velare unde efortul tensional al glotei și explozia în rezonatorul labial nu se efectuează, mai ales în cazurile de despicături întinse ale buzei și maxilarului. Tipul neuromuscular de articulare se stabilește în perioada prelingvistică prin controlul neuromuscular al buzelor, limbii și mușchilor velo-faringieni încă din perioada primului țipăt. Plânsul, suptul și înghițitul, reprezintă exerciții pentru dezvoltarea normală a funcției acestor
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
superioare. Imitația este un element extrem de important în dezvoltarea lingvistică. La copilul rhinolalic se apropie de emisia sonoră „model” prin eliminarea progresivă a erorilor și selectarea mișcărilor care dau rezultatele cele mai apropiate de cuvântul real. Și la copilul cu despicătură de văl palatin ca și la cel normal vocalizările sunt folosite ca mod de comunicare înainte ca unitățile verbale propriu-zise să fie constituite și înțelegerea apare înaintea folosirii cuvintelor, dar la copilul malformat, această perioadă este mult prelungită față de normal
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
faptul că primul obstacol în emisia verbală se înregistrează în elementele consonantice explosive. Studiile observațiilor psihologice arată aproape în unanimitate că primele consoane care apar sunt m, p, b și tot primele care transformă vocalele în silabe; la copilul cu despicături emisia corectă a consoanelor p, b apare numai în cursul reeducării și numai după operația de închidere a boltei și a vălului palatin. Ca și la copilul normal limbajul pasiv precede pe cel activ, dar cu o întârziere de 3-4
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
primelor legături sintactice, dezvoltarea limbajului atingând o egalizare cu normalul în jurul vârstei de 4 ani - 4 ani și 6 luni în cazul subiecților luați în evidență logopedică în momentul operației de boltă (23 luni) și în cazurile care prezintă și despicătura buzei, cu mult înainte. După cum reiese din graficul 1, momentul intervenției chirurgicale, cum e și firesc, nu schimbă mersul dezvoltării limbajului, dar prin crearea premiselor pentru o dezvoltare fono-articulatorie corespunzătoare etapelor, contribuie prin intermediul indicațiilor terapeutice la grăbirea procesului de normalizare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
noastră au fost însă raportate la vârsta apariției primului cuvânt după C. Bühler, care îl plasează între 8 luni și 20 de luni, „cazurile care nu folosesc cuvântul înainte de 20 de luni fiind considerate patologice” (38). Din 234 subiecți cu despicături congenitale labio-maxilopalatine, 200 s-au încadrat între aceste limite - 8-21 luni -. Au depășit această vârstă, 16 subiecți cu întârziere în dezvoltarea psiho-motorie și 18 subiecți cu nondezvoltare consecutivă situației de frustrare afectivă (părăsiți de mamă, depuși la Casa Copilului pentru
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
creșterea procentuală a subiecților rhinolalici la care întârzie apariția primului cuvânt cu sens3 cu o menținere paralelă pe tot parcursul stadiului față de lotul martor. 2 Deși inițial s-a avut în vedere obținerea unei diferențieri raportate la sex și forma despicăturii, valorile matematice menținându-se între aceleași limite, s-a recurs la simplificarea grupelor în funcție numai de vârstă 3 Menționăm că s-au luat în considerație numai subiecții cu o dezvoltare psihomotorie normală, rămânând în afara acestor considerațiuni subiecții care prezintă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
frustrare afectivă și subiecții cu debilitate mintală. Întârzierea cu care se înscriu la acest indicator copiii rhinolalici, nu este determinată de tulburarea procesului de elaborare, structurare și dezvoltare a limbajului ca în cazul debililor mintali, ci de aspectul clinic al despicăturii elementelor interesate în articulare cu consecințe pe plan psiholingvistic. O serie de factori psihosociali contribuie de asemenea la amânarea activității de manifestare verbală deoarece familia subapreciază posibilitățile copilului de a învăța vorbirea și renunță să-i vorbească, să-l imite
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de 33%, marcând o creștere sensibilă de 35% abia în grupa a III-a de vârstă - 22-24 de luni și 31-36 luni (grafic 3). Amânarea apariției propoziției în unele cazuri până la 3 ani ar semnala de altfel pentru copilul fără despicătură o întârziere nu numai în planul limbajului, dar și pe cel intelectual. Personalități marcante ca Arnold și Luchsinger, după descrierea schimbărilor ce se produc în vorbirea copiilor cu despicături, amintesc de fapt și despre această „încetinire a evoluției vorbirii ca
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cazuri până la 3 ani ar semnala de altfel pentru copilul fără despicătură o întârziere nu numai în planul limbajului, dar și pe cel intelectual. Personalități marcante ca Arnold și Luchsinger, după descrierea schimbărilor ce se produc în vorbirea copiilor cu despicături, amintesc de fapt și despre această „încetinire a evoluției vorbirii ca o consecință a acesteia” (4; p.645). Acest aspect face pe mulți specialiști să considere copilul malformat implicit un retardat mintal. Vom vedea în continuare cum acest retard este
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
2.c. Dezvoltarea psiho-motorie socio-afectivă și dezvoltarea fono-articulatorie. Pentru a corela în cadrul acestor etape, dezvoltarea fonoarticulatorie cu dezvoltarea psiho-motorie și socio-afectivă, am aplicat sistemul de indicatori Binet-Simon -Wechsler - Zazzo, modificat de C. Păunescu (137) la același grup de subiecți cu despicături velare, intrați în evidență la 6 luni și observați longitudinal până la vârsta școlarizării. Probele au fost aplicate în același timp unui grup de subiecți cu integritate labio-maxilo-palatină, în vârstă de 5 ani, încadrați în 2 grădinițe cu program săptămânal 5
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mai serios, înregistrat pe latura dezvoltării fonoarticulatorii formează un handicap cu răsunet asupra dezvoltării psihosociale, care, după cum vom vedea, se redresează numai după reeducare, prin reechilibrarea posibilităților de comunicare verbală. Probele aplicate în aceleași condiții unui grup de subiecți, fără despicături congenitale -în vârstă de 5 ani - au permis aprecierea comparativă a dezvoltării privind comportamentul adaptativ - gândire-limbaj - comportament final (vezi grafic 4). Pentru primul criteriu s-a obținut la grupa subiecților normali o medie aritmetică a valorilor egale cu 4,9
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dezvoltării psiho-intelectuale, marcând evident relația dintre gândire și limbaj. 4.2. Relațiile dintre dezvoltarea vorbirii și dezvoltarea intelectuală Dezvoltarea intelectuală la copiii cu malformații labio-maxilopalatine este privită în literatura medicală diferit. Unii specialiști afirmă că ar exista o legătură între despicătură și retardul mintal prin modificări structural genetice, susținând această afirmație pe baza originii comune ectodermale și pe vecinătatea pozițională din cursul dezvoltării embrionare a regiunii buco-maxilo-faciale cu sistemul nervos central (44; p.181-196). Aspectul de lentoare în achiziția elementelor de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
un riguros diagnostic diferențial, au facilitat generalizări nefavorabile grupului, determinând ignorarea aspectelor psiho-pedagogice ale posibilităților de recuperare bio-psiho-socială. Ipoteza de la care s-a plecat este determinată de existența acestor posibilități, precum și a rezultatelor școlare pe care le obțin copiii cu despicături, operați și reeducați fonetic până la vârsta de 6-7ani și, ulterior, de validarea acestor rezultate în procesul de calificare și formare a personalității, în practica socială. Datele statistice extrase din evidența logopedică în perioada anilor 1968 - 1978, comparativ cu cele din
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]