702 matches
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > CONTEMPORANEITATE Autor: Silvana Andrada Publicat în: Ediția nr. 2268 din 17 martie 2017 Toate Articolele Autorului CONTEMPORANEITATE În lumea-mi plutitoare, pe un imens de stele, În care timpul face destăinuiri prea grele, Înaintez cu teamă pe- un câmp minat cu vise Iar pasul mi- e tăcerea exploziilor permise, Ciulinii defăimării credințelor lumești Precum balauri sadici din cartea de povești Se-nhamă bidivii la cârmele caleștii Reducții prea absurde în matematica
CONTEMPORANEITATE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375684_a_377013]
-
desăvârșească instrucția în zbor la unitatea militară de elită a Aviației Militare, Aerodromul Deveselu, Caracal. De fapt, Nae a fost omul care și-a prezis moartea, pentru că în Academia de Înalte Studii Militare, în una din pauze, a făcut următoarea destăinuire: „Popică, tare îmi este teamă că într-o zi se va alege praful de mine, voi fi spulberat în toate cele patru zări. Spune tu că le ai cu credința ortodoxă, ce se va întâmpla atunci cu sufletul meu?”. Mai
VISURI NEÎMPLINITE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379203_a_380532]
-
Acasa > Eveniment > Aparitii > ÎNTRE VIS ȘI REALITATE Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 2231 din 08 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Volumul de poezii ,,O clipă de vis” este destăinuirea pe care-o face Dumitrel Plopeanu înaintea cititorului dornic de a pătrunde în lumea magică a viselor tăinuite de inimă și nu numai. Tema poeziilor cuprinse în acest volum este complexă - visul- strecurat cu delicatețe în toate segmentele existenței autorului
ÎNTRE VIS ȘI REALITATE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374195_a_375524]
-
-n fras”, pe treptele cantinelor rugându-te ca cei cu cartele să lase în urma lor cât mai multe resturi sau în „oficiana lui Felecan” printre mături și cârpe murdare, șezând pe o găleată așezată cu fundul în sus și ascultând destăinuirile studentului la matematică, Tiberiu Pop, al cărui tată, ridicat în martie 1948 și condamnat la închisoare pentru complot împotriva statului, nu s-a mai întors niciodată acasă și a cărei mame considerată „otreapă burgheză, fiică a unui popă legionar și
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]
-
americanismului cosmopolit și lipsit de cultură vom avea alăturea chiar pe adversarii cei sinceri. [ 2 martie 1885] {EminescuOpXI 54} ["UN POCO PIU DI LUCE... "] Un poco piu di luce e intitulată cartea generalului Lamormora și astfel trebuie să numim și destăinuirile din ședința Senatului de la 25 fevruarie, făcute de marele mucenic canonizat în regulă. O spunem din capul locului că nici verdictul Senatului, nici ordonanța de neurmărire a justiției nu ni se par suficiente, cea dentîi fiind răsărită. din maniera de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
politica exterioară pe cât el și amicii săi vor fi la putere și cine-a urmărit cu atenție intimă dezvoltarea raporturilor de partid și manifestările opiniei publice din Principatele dunărene nu va fi nici un moment în îndoială asupra spiritului și caracterului destăinuirilor ministrului prezident român. Numărul partizanilor actuali ai Rusiei în România se reduce la o minoritate ce dispare de mică ce este. Nu numai partidul de coaliție pe care se reazemă cabinetul actual dar și conservatorii, cari înainte de puțin timp încă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cere Austro-Ungaria de la România, împreună cu toate puterile iubitoare de pace, este ca ea să respecte în mod sincer tractatele cărora le datorește existența sa ca membru autonom și egal îndreptățit. Pentru că informațiile ziarului vienez se datoresc desigur, indirect cel puțin, destăinuirilor ministrului nostru prezident îi mulțumim pentru această calomnie retrospectivă. {EminescuOpXI 84} în concertul popoarelor europene. Dac-o va face aceasta, atunci împlinește principala condițiune preliminară a misiunii ce i s-a pus și, dacă vor mai veni vreodată complicațiuni internaționale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acelei posterități cată să afirmăm că d. Giani n-a știut în genere ce zice - dovadă fraza cu nici un înțeles de mai sus - și că într-adevăr mari sânt meritele d-lui C. A. Rosetti. Mai la vale publicăm o destăinuire făcută de d. M. Kostaki în Senat cu ocazia discutării cestiunii izraelite, provocat fiind de inexactitățile "Romînului". De aci se va vedea care e cel din urmă și cel mai mare act din viața d-lui prezident al Camerei și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
guvernante s-a deschis atunci înaintea ochilor - era umbra scabroasei afaceri de pe care s-a ridicat colțul vălului pentru a se trece la ordinea zilei. "Romînul" uită că convenția ruso-romînă încheiată de d. Brătianu nu prevedea garantarea integrității teritoriului, uită destăinuirea d-lui Cogălniceanu din Cameră asupra cestiunii Basarabiei, uită ajutorul fără zapis și chezășie, uită jocul de bursă cu acțiile drumului de fier, uită tăinuitele opt milioane împrumutate de la ruși, uită actul de provocațiune, intenționat, de la Arab Tabia; toate acestea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
crescători de vite au trecut cu turmele lor în Bulgaria și toți amenință a trece daca nu se va aduce îndreptare. Astfel - zice tot "Romînul" - tocmai poporațiunea românească emigrează în Bulgaria. Am trebui să fim mulțumitori ziarului guvernamental pentru aceste destăinuiri. Nu se poate într-adevăr o critică mai amară a întregului sistem care ne stăpânește decât faptul că din România, c-o populație atât de rară, emigrează tocmai românii din cauza guvernului lor propriu, ca să scape de ai lor. Atât scrierile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Bismarck, ale cărui planuri economice le-a sprijinit și cu vorba și cu fapta. Acestea sânt lucruri de notorietate publică, cari nu mai lasă nici o îndoială că d. de Varnbueler a cunoscut pe deplin intențiile cancelarului german. E adevărat că destăinuirile sale au avut de scop a justifica în fața alegătorilor votul său în cestiunea sporirii bugetului militar. Însă e un om prea cuminte pentru a împodobi fapte trecute prin aserțiuni imprudente, cari l-ar face să piarză pentru totdauna încrederea principelui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în Germania, ceea ce în alți ani fusese obicei. Venim deci la concluzia că d. de Varnbueler nu numai c-a spus adevărul, ci avea totodată siguranța că-i este permis să-l spuie. În acest din urmă punct consistă importanța destăinuirilor sale, căci prin asta se dovedește că principele Bismarck nu mai are nevoie de-a tăinui cauzele alianței austro-germane. După ce dar oameni autorizați și consacrați cu totul în misterele politicei cancelarului german arată că pericolul unei conflagrațiuni nu numai a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de la Opera Comică și de la Ipodrom a ținut la onoarea de a fi însuși ministru de finanțe. [ 30 noiembrie 1880] SCRISOARE UNUI MINISTRU Revelațiuni interesante și autentice A patra ediție cu alte nouă adaose explicative și cu deosebite comentarie și destăinuiri Dăm a patra ediție, pentru astăzi, cu alte nouă și importante adaose: o a doua corespondență particulară din Iași și apoi comentariile și destăinuirile pe cari le fac asupra Scrisorii unui ministru organele grupului liberal-moderat. Aceste adaose sânt foarte importante
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
interesante și autentice A patra ediție cu alte nouă adaose explicative și cu deosebite comentarie și destăinuiri Dăm a patra ediție, pentru astăzi, cu alte nouă și importante adaose: o a doua corespondență particulară din Iași și apoi comentariile și destăinuirile pe cari le fac asupra Scrisorii unui ministru organele grupului liberal-moderat. Aceste adaose sânt foarte importante deoarece ne vin din locurile cele mai competente, de la aceia prin voturile cărora d. Conta și-a căpătat mandatul de deputat și în numele căruia a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ar dispune de strictul limbaj argotic al medicinei, ar încerca chiar (insolență!) mici recomandări, sumare prescripții. Clinchetul paharelor însă mă readuce subit în condiția de pacient la locul meu. Cum te mai fură fața cîte unuia! Cum te mai păcălește destăinuirea altuia! Cam pe-același post t.v. (sau pe altul, așijderea), invitatul unui viclean ronțăitor de ziare e, în seara asta, un ipochimen care, cu aerul lui dezabuzat, se și vede trecut în cartea de istorie, carte ce, n-are
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pentru ce?) teleasta paranteza aceasta riscantă în serialul conceput cu atîta atentă probitate morală și profesională? Stupoare, deci. Pînă în momentul în care alegra blondă ne invită s-o însoțim în insolitul ei demers: acela de a asculta civilizați, politicoși destăinuirile unui personaj (oricum inconfundabil) despre viața-i (oricum ieșită din comun), chiar dacă această viață a fost una marcată de cele mai discutabile comportamente. De ce (pare a ne invita generoasa teleastă) să nu asistăm curioși la ce poate să ne mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
duetul care urmeaza și care nu mai este turnat într-o succesiune de mișcări contrastante, dar este învăluit într-o țesătura continua cu un acompaniament care reflectă schimbarea stărilor sufletești ale personajelor; de exemplu ritmul asemănător unei poloneze folosit pentru destăinuirea Gulnarei care dezminte orice iubire pentru Seid: „Schiava son io, corsaro...“. Remarcabilă este în preludiul operei transpunerea pentru clarinet a melodiei care anticipează pe cea a terțetului final “Più non ți vego“. Cea de al două strofa a imnului “Salve
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
LCF,1996, 32; Nicolae Manolescu, Politica și literatura, „Dilema”, 1998, 267; Viorica Moisuc, Puncte de convergență: Constantin Argetoianu și Louis Barthou, „Dilema”, 1998, 267; Z. Ornea, Versatilul Constantin Argetoianu, „Dilema”, 1998, 267; Mircea Mihăieș, „Memorii”, „Cuvântul”, 1998, 11; Z. Ornea, Destăinuirile lui Argetoianu, RL, 1998, 22-24; Săndulescu, Memorialiști, 128-136. G.Bl.
ARGETOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285437_a_286766]
-
trăda? Dacă el Însă nu destăinuia nimic, apoi eu Îl Întrebam și mai puțin și presupun că tocmai asta a fost pricina că am legat prieteșug. O veșnicie să ne fi Întâlnit, tot mai lesne i-ar scăpa lui o destăinuire decât mie o Întrebare”. Poate că Însuși dandysmul nu este decât o formă minoră de demonism sau, ca să folosim o terminologie baudelairiană, o formă de satanism. Baudelaire a luat, În cursul timpului, atitudini contradictorii față de problema dandysmului. În portretul apologetic
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
comunism, le este adresat avertismentul: „Cine nu crede va plânge și va muri îngropând cu sine ultima parte a unei civilizații amenințate de forțele răului” (Sunt cel care se întoarce din moarte). Rubricile devin din ce în ce mai bogate: „Cuvântul redacției”, „Documentar” (dedicat destăinuirilor despre închisorile comuniste), „Însemnări”, „Opinii”, „Cuvântul cititorilor”, „Din activitatea E.D.R.”, „Actualități”, „Amintiri”, „Manifestări românești”, „Prezențe românești” (Paul Goma la Darmstadt, consemnând conferința cunoscutului disident despre România sub regimul Ceaușescu, 28/1982), „Pentru noii veniți” ș.a. Apar aici nume prestigioase ale
DIALOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286757_a_288086]
-
Opriș, București, 1996; Plumb - Plomb, ed. bilingvă, tr. Odile Serre, Pitești, 1998; Plumb. Poezii. Proză, îngr. Ion Nistor, pref. Mircea Anghelescu, București, 1998; Plumb - Plomb, ed. bilingvă, tr. Miron Kiropol, pref. Basarab Nicolescu, Iași, 2000; Opere (Poezii. Proză. Publicistică. Corespondență. Destăinuiri), îngr. Mircea Coloșenco, introd. Eugen Simion, București, 2001. Repere bibliografice: I. Ludo, Un poet al toamnei, „Absolutio”, 1913, 25 decembrie; Al. Macedonski, Bacovia, „Făclia”, 1916, 7; Aderca, Contribuții, I, 331-332, 442-444, II, 167-170; Fundoianu, Imagini, 133-136, 170-177, 224-228, 323-325; Davidescu
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
ales în revista lui Densusianu (1907-1917). După război, intră în cercul lui Al. Macedonski și publică în „Literatorul” (1918), precum și în „Universul literar”. În 1919, fusese admis membru al Societății Scriitorilor Români. În 1937 înmănunchează o parte din versuri în Destăinuiri, volum distins cu Premiul Societății Scriitorilor Români. Simbolismul lui B. este apropiat de maniera lui Panait Cerna, cu deosebire prin tenta meditativă. O neașteptată obsesie a tânărului licean devine și spațiu de tensiune lirică: trecerea, timpul și dispersarea în cosmos
BASCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285666_a_286995]
-
Un virtuoz al versului s-a arătat B. și în traducerile din Charles Baudelaire, adunate într-un volum, distins și el cu Premiul Societății Scriitorilor Români (1940). A mai tradus din Victor Hugo (Hernani), Molière (Tartuffe), Paul Géraldy ș.a. SCRIERI: Destăinuiri, București, 1937; Nae S.T.B., București, 1944. Traduceri: Charles Baudelaire, Florile răului, București, 1940, reed. fragm. în Charles Baudelaire, Les Fleures du mal - Florile răului, ed. bilingvă, îngr. Geo Dumitrescu, București, 1967, passim; Francis de Croisset, Doamna din Malacca, București, 1942
BASCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285666_a_286995]
-
1943; ed. București, 1971 (în colaborare cu Marcel Gafton); Maxence van der Meersch, Trupuri și suflete, I-II, București, 1945; Clément Vautel, Raymond Escholier, Împăratul cu ochii albaștri, București, 1946. Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, IV, 476; George Dumitrescu, Șerban Bascovici, „Destăinuiri”, U, 1938, 16; Constantinescu, Scrieri, I, 193-196; Al. Iacobescu, Șerban Bascovici, „Destăinuiri”, CTC, 1938, 1-2; Ștefan Baciu, Șerban Bascovici, „Destăinuiri”, „Sfarmă-Piatră”, 1938, 132; Perpessicius, Opere, VII, 321-325; Petru Comarnescu, Traducerile din Baudelaire ale lui Șerban Bascovici, RFR, 1940, 11; Bote
BASCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285666_a_286995]
-
Meersch, Trupuri și suflete, I-II, București, 1945; Clément Vautel, Raymond Escholier, Împăratul cu ochii albaștri, București, 1946. Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, IV, 476; George Dumitrescu, Șerban Bascovici, „Destăinuiri”, U, 1938, 16; Constantinescu, Scrieri, I, 193-196; Al. Iacobescu, Șerban Bascovici, „Destăinuiri”, CTC, 1938, 1-2; Ștefan Baciu, Șerban Bascovici, „Destăinuiri”, „Sfarmă-Piatră”, 1938, 132; Perpessicius, Opere, VII, 321-325; Petru Comarnescu, Traducerile din Baudelaire ale lui Șerban Bascovici, RFR, 1940, 11; Bote, Simbolismul, 146, 148; Adriana Iliescu, Literatorul, București, 1968, 120-124; Ciopraga, Lit. rom
BASCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285666_a_286995]