377 matches
-
vieții publice, Gomu³ka era un om de nădejde al partidului și nu intenționa să abandoneze puterea În favoarea poporului sau a oponenților partidului. De asemenea, el era un realist: dacă el nu putea calma tulburările din Polonia, alternativa era Armata Roșie. Destalinizarea, așa cum Înțelesese Gomu³ka, nu Însemna că Hrușciov plănuia să renunțe la o parte din influența teritorială a Uniunii Sovietice sau din monopolul politic al acesteia. Acel „octombrie polonez” a avut așadar un sfârșit norocos: puțini știau pe atunci cât de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
16. Chiar și Tito a recunoscut, În cele din urmă, că pierderea controlului de către partid În Ungaria și colapsul aparatului securității de stat dădeau un exemplu periculos. Liderul iugoslav considerase inițial schimbările din Ungaria drept o dovadă În plus a destalinizării. Dar evoluția evenimentelor din Budapesta de la sfârșitul lui octombrie l-a făcut să se răzgândească: Îl preocupau vecinătatea Ungariei cu Iugoslavia, prezența unei importante minorități maghiare În Voivodina și riscurile de contagiune aferente. Când Hrușciov și Malenkov s-au deranjat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
forțați să trăiască În și cu regimurile comuniste, În promisiunile cărora nu mai credeau. Est-europenii au simțit evenimentele din 1956 ca pe o condensare a dezamăgirilor acumulate În timp. Speranțele lor legate de comunism, reînnoite pentru scurtă vreme de promisiunea destalinizării, au fost făcute scrum; la fel și nădejdea În ajutorul Occidentului. Dacă dezvăluirile lui Hrușciov despre Stalin ori mișcările ezitante de reabilitare a victimelor terorii sugeraseră până În acel moment că ideologia comunistă conține sâmburele schimbării și eliberării, după evenimentele din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
august 1968) Abia după Primăvara de la Praga din 1968 am Început să vedem cine este fiecare. Zdenìk Mlynáø Ieri a venit dintr-odată. Paul McCartney În blocul sovietic, anii ’60 au fost evident trăiți altfel decât În Occident. După 1956, destalinizarea a Încurajat dorința de schimbare, așa cum decolonizarea și dezastrul din Suez o făcuseră În Vest, dar Înăbușirea revoltei din Ungaria a arătat clar că reformele nu se vor produce decât sub auspicile Partidului. Lucru care amintea la rândul său că
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lucrurile”). Era cât se poate de adevărat că acest regim nu se potrivea Occidentului. Comunismul din România era deosebit de pervers și represiv: distanțându-se de Uniunea Sovietică după 1958, Dej și Ceaușescu au scăpat și de obligația de a copia destalinizarea și reformele asociate cu epoca Hrușciov. Spre deosebire de alte state-satelit, România nu permitea nici un fel de opoziție: intelectualii bucureșteni din anii ’60, rupți de propria societate, nu erau implicați În dezbaterile interne (care nu existau) și trebuiau să se mulțumească cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
apogeul său era atât de recentă și de brutală, Încât șefii partidului ezitau să admită și cea mai mică „eroare”, de teamă să nu provoace reacții ce ar fi făcut să pălească evenimentele din 1956 din Polonia și chiar Ungaria. Destalinizarea În Cehoslovacia a fost așadar deliberat amânată cât mai mult cu putință - chiar monumentul lui Stalin de pe Înălțimile din apropierea Pragăi, ca și copia la scară mai redusă din capitala slovacă Bratislava au rămas intacte până În octombrie 196210. Urmările revoluției sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
John Lennon 565; colaboraționiști 637-638; comisii de investigare 401; Comitetul pentru Apărarea celor Persecutați pe Nedrept (VONS) 523; comunism democratic 405-406; Congresul Scriitorilor Slovaci 403; Curtea Extraordinară cu Juri 56; demisia guvernului 566; demonstrații ecologiste 565; demonstrații studențești 405, 409; destalinizarea 288-289, 402; dispoziția liberală (de la Începutul anilor ’60) 403; distribuția veniturilor 402; divizarea 583, 602-606; „divorțul de catifea” 602; drepturi și libertăți 522; ecologie 453; eliberarea 564-570; evenimentele de la Strahov 405; evenimentele reformatoare (din 1968) 405-407; excluderea din Planul Marshall
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
per capita după al doilea război mondial 166-167; producția per capita Înainte de al doilea război mondial 166; Programul de Acțiune al Comitetului Central 405, 409, 411; protestul blocului sovietic Împotriva ocupației sovietice 410; protestul „Mamelor din Praga” 565; reacția la destalinizare 288; reforme economice 402, 626; refugiați est-germani 563; regiunea cehă 404; regiunea slovacă 404; represiunea sovietică a reformelor de la Praga 408; revoluția (din 1989) 566-568; „revoluția de catifea” 639; socialism cu față umană 405; societate socialistă deplină 402; statistici ale
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
națiunilor (În anii ’90) 583; neîncrederea Kremlinului față de Î 183; nostalgia 700; opinia Statelor Unite 21-22; pagube materiale 30-31; persecutarea cetățenilor 184; planuri urbanistice 357; poluarea 523-524; rata mortalității infantile 307; rata natalității 307, 719; răzbunarea Împotriva evreilor 53; reacția la destalinizare 288-290; recunoașterea Holocaustului 748-752; reforma agrară 84; revizioniști 393; salariul lunar 675; scrieri ilegale 524; sentimente față de Statele Unite 719; sisteme asistențiale 81; sovietizarea și rusificarea 186-187; stalinismul 393; statistici ale populației În perioada postbelică 306-307; strategia Statelor Unite 295; transformările (din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
520, 532, 535, 560-564, 576, 700; lovitura de stat 562-563 Hook, Sidney 210 Hoover, Herbert 109 Horkheimer, Max 453 Horn, Gyula 561 Hoxha, Enver 134, 535 Hrușciov, Nikita 229-231, 287, 357, 389, 585, 593; atacul asupra lui Stalin 287-288; controlarea destalinizării 287-288; criza cubaneză 236-237; cuvântarea secretă 288, 298; detestarea României 396; „dezbaterea din bucătărie” 532; eliberarea prizonierilor din Gulag 287; imprevizibilitatea 391; Întâlnirea cu Tito 296; lovitura de stat de la Kremlin (octombrie 1964) 391; manipularea revoluției din Ungaria 291-295; ofensiva
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Ministerul Reformei Economice 555; mișcare disidentă 521-522, 538-539; mișcarea Solidaritatea 539-540, 554-557; mișcări studențești 398-401; opoziția față de extinderea Uniunii Europene 667-668; partide comuniste 134-135, 554-557; Partidul Muncitoresc Unit Polonez 393, 397, 555; privatizarea 629; răzbunare Împotriva evreilor 53; reacția la destalinizare 289-290; rearanjarea geografică 39; recunoașterea Holocaustului 749; recunoașterea de către sovietici a Solidarității 556; recunoașterea suferințelor evreilor 731; reforme economice 555, 626; rezistența la ocuparea 47-48; revizioniști 393, 398; revoluția (din 1980-1981) 539; salariu lunar 675; socialism 134-135; statistici ale imigranților
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
294; evrei 400; Frontul Popular 136; imaginea 558; Împrumut financiar a 534; influența sovietică În 135-136; Memorialul Holocaustului 753; mișcare disidentă 521, 558; Noul Mecanism Economic 395; opoziția politică 558; partide comuniste 130, 135-136, 558-559; persecutarea cetățenilor 184-185; reacția la destalinizare 290-292; reforme economice 394-395; reforme legislative 558-559; refugiați din Germania de Est 561; revolta Împotriva Uniunii Sovietice 295-299, 750; revoluția din 1989 558-559; socialismul 135-136; Terrorhaza 753 unitatea valutară europeană (écu) 424 Uniunea Creștin-Democrată (UCD) 86; Germania de Vest - vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
comunismului În statele-satelit 554-575; capacitate nucleară 230-231; catastrofa reactorului nuclear de la Cernobîl 547-548; cheltuieli militare 543; „Clubul Perestroika” 549; colapsul 536-580, 589-601; colectivizarea 164-165; competiția cu China 389; condiții economice În perioada postbelică 119, 162; contrastul cu Vestul 33; controlarea destalinizării 287-288; cotizant la Fondul Monetar Internațional 111; criza cubaneză 236; denunțarea Tratatului Uniunii (1922) 600; desființarea 601; desființarea fermelor colective 390; dezastre ecologice 547-548; dezbatere deschisă 549; dezvantajul sistemului economic 529-530; dilemă militară 543; distrugerea de către Aliații occidentali 107; drepturi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ea a devenit țara cea mai sovietizată dintre statele lagărului comunist. Această situație se păstrează pînă în anii '60-70. Cînd propunerile făcute de Washington Bucureștilor, care adoptaseră o politică de deschidere față de Vest ce contrasta cu politica blocului comunist urmăreau destalinizarea și, ulterior, de-satelizarea României. Doi președinți, John Fitzgerald Kennedy și succesorul său, Lyndon B. Johnson, încearcă să ajungă în România, primul printr-o politică de "penetrare", iar al doilea "întinzînd poduri". Dar, politica americană de atunci urmărea nu atît
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fostului lider sovietic. Iar îndemnurile lui la prietenie și frăție între București și Moscova, lansate la al XX-lea Congres al Partidului nu-i puteau opri pe dușmanii săi din România, care voiau să-i anihileze puterea, prin programul de destalinizare 851. O dată întors de la Moscova, Gheorghiu-Dej nu a pomenit nimic despre destalinizare. A așteptat pînă pe 23 martie 1956, cînd și-a prezentat raportul oficial cu privire la Congres în fața Comitetului Central al PMR. La această întrunire, liderul român a adus în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și Moscova, lansate la al XX-lea Congres al Partidului nu-i puteau opri pe dușmanii săi din România, care voiau să-i anihileze puterea, prin programul de destalinizare 851. O dată întors de la Moscova, Gheorghiu-Dej nu a pomenit nimic despre destalinizare. A așteptat pînă pe 23 martie 1956, cînd și-a prezentat raportul oficial cu privire la Congres în fața Comitetului Central al PMR. La această întrunire, liderul român a adus în discuție acuzațiile lui Hrușciov împotriva lui Stalin, punîndu-le pe seama îndepărtării acestuia din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe seama îndepărtării acestuia din urmă de la conceptul marxist-leninist privind rolul personalității. Acțiunile lui Stalin avuseseră ca efect o "influență negativă"852. Gheorghiu-Dej pretindea că remarcile lui Hrușciov nu mai constituie o noutate pentru colegii săi de partid, de vreme ce România începuse destalinizarea încă din 1952, prin îndepărtarea Anei Pauker și a lui Vasile Luca853. Cu toate acestea, nici Miron Constantinescu și nici Iosif Chișinevski nu au acceptat argumentația liderului lor, căci ambii doreau liberalizarea României și voiau să-l ia pe Hrușciov
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, de la Moscova, Gheorghiu-Dej a prezentat un raport Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. De la cuvîntarea de deschidere din 30 noiembrie și pînă la ceremonia de închidere de pe 5 decembrie, două teme au ieșit în evidență: destalinizarea și independența României. Destalinizarea nu s-a redus numai la atacurile împotriva Anei Pauker și a lui Luca, ci a dus pînă la distrugerea edificiilor staliniste din România. Au dispărut statuile lui Stalin și s-au schimbat numele străzilor. Bulevardul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Sovietice, de la Moscova, Gheorghiu-Dej a prezentat un raport Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. De la cuvîntarea de deschidere din 30 noiembrie și pînă la ceremonia de închidere de pe 5 decembrie, două teme au ieșit în evidență: destalinizarea și independența României. Destalinizarea nu s-a redus numai la atacurile împotriva Anei Pauker și a lui Luca, ci a dus pînă la distrugerea edificiilor staliniste din România. Au dispărut statuile lui Stalin și s-au schimbat numele străzilor. Bulevardul și Piața Stalin au
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
distrugerea edificiilor staliniste din România. Au dispărut statuile lui Stalin și s-au schimbat numele străzilor. Bulevardul și Piața Stalin au fost denumite "Aviatorilor", după un monument din apropiere, ridicat în memoria aviatorilor din primul război mondial 993. Programul de destalinizare al lui Gheorghiu-Dej avea încă un avantaj: nu numai că liniștea Moscova, dar ajuta la promovarea independenței României. Acest proces permitea implicit României să se desprindă de trecutul sovietic stalinist. La ședința Comitetului Central, Gheorghiu-Dej a continuat să evoce rolul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de favorul patronului său sovietic, și-a eliminat opoziția internă. Moartea lui Stalin în 1953 și condamnarea cultului stalinist a personalității de către N. Hrușciov în 1956 a testat abilitățile de echilibristică politică ale liderului român, care a reușit să supraviețuiască destalinizării inițiate în lagărul socialist. Revoluția anticomunistă din Ungaria din 1956 a produs ecouri protestatare românești, pe care autoritățile represive le-au controlat printr-un nou val de arestări și intensificarea ofensivei ideologice. Ulterior cutremurului revoluționar ungar din 1956 ale cărui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe industria grea în dauna industriei ușoare; centralizarea și planificarea strictă a economiei pe perioade de câte 5 ani (planuri cincinale); represiune și teroare („Marea Teroare” din anii 1936 1939); Dintre conducătorii sovietici după 1953 amintim pe: Nikita Hrușciov (1958-1964) destalinizare și coexistență pașnică; Leonid Brejnev (1970 1982) „suveranitatea limitată” (lumea comunistă este indivizibilă iar apărarea ei este cauza comună a tuturor comuniștilor. Teoria justifică posibilitatea intervenției Armatei Roșii pentru suprimarea oricăror revolte anticomuniste.); Mihail Gorbaciov (1985 1991) a elaborat conceptele
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
1970 1982) „suveranitatea limitată” (lumea comunistă este indivizibilă iar apărarea ei este cauza comună a tuturor comuniștilor. Teoria justifică posibilitatea intervenției Armatei Roșii pentru suprimarea oricăror revolte anticomuniste.); Mihail Gorbaciov (1985 1991) a elaborat conceptele Perestroika (Restructurare) și Glasnost (Transparență); Destalinizarea procesul de distrugere a reputației lui Stalin a fost declanșat în anul 1956 de către Nikita Hrușciov, în cadrul celui de-al XX-lea Congres al P.C.U.S.; în raportul citit, Hrușciov a condamnat cultul personalității și dictatura stalinistă, greșelile din politica externă
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
anul 1956 de către Nikita Hrușciov, în cadrul celui de-al XX-lea Congres al P.C.U.S.; în raportul citit, Hrușciov a condamnat cultul personalității și dictatura stalinistă, greșelile din politica externă, a expus în detaliu crimele comise de către Stalin; mulți au interpretat destalinizarea ca un semn spre toleranță și libertate, dar s au înșelat; nu s-a intenționat ca destalinizarea să fie o liberalizare reală a societății sovietice, deși mulți prizonieri politici au fost eliberați din lagărele de muncă iar cenzura a devenit
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Hrușciov a condamnat cultul personalității și dictatura stalinistă, greșelile din politica externă, a expus în detaliu crimele comise de către Stalin; mulți au interpretat destalinizarea ca un semn spre toleranță și libertate, dar s au înșelat; nu s-a intenționat ca destalinizarea să fie o liberalizare reală a societății sovietice, deși mulți prizonieri politici au fost eliberați din lagărele de muncă iar cenzura a devenit mai relaxată; destalinizarea a avut trei scopuri principale: să justifice introducerea unor măsuri economice progresiste; să ajute
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]