697 matches
-
1946, Ileana Melian, sora mai mică a lui Costache, se stinge la vârsta de 56 ani, iar în anul 1946 se pierde și Marița Ciotacu, la vârsta de 62 ani, de aceeași boală. Astfel s-au stins feciorul și fiicele destoinicului bărbat ce a fost Ion Gheorghiu. Au rămas urmași. Oare se vor înțelege asupra moștenirii averii lui Ion și Ruxanda ? Ce valori materiale și spirituale vor adăuga ? Dar pământul pe care l-a dobândit jurând strâmb Ghiță Ciotacu, cine-l
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și abia după aceea să se gândească la însurătoare , iar părinții trebuie să se îngrijească să-i înzestreze și pe ei cu pământ, vite de muncă și să le construiască și casă; dar după cum se vede, Mihăiță e un copil destoinic, îi seamănă lui taicăsu, nu se dă în lături de la muncile dintr-o gospodărie țărănească și este harnic și ascultător. Deodată își aminti de flăcăul din Rafaila cu care gândea maică-sa, Elena, că ar fi bine să se căsătorească
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
fi dorit. Săndel ca mezin, avu în continuare parte de răsfățul surorilor și fraților mai mari, așa încât în anul următor a fost primit la grădiniță și în cei doi ani cât a frecventat-o, a fost socotit printre cei mai destoinici. Este știut că în gospodăriile țărănești, mai cu seamă cele blagoslovite cu mulți copii, pe măsură ce aceștia creșteau și înțelegeau de vorbă, primeau din partea părinților unele mici treburi gospodărești, pe măsura puterilor și priceperii lor; ori trebuiau să păzească cârdurile de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lor, Zelea Codreanu, și-mi plăcea că este patriot și simte românește. Da’ după ce a fost împușcat, urmașii lui văd că merg pe calea învrăjbirii și asta nu-mi place, domnu’ învățător; − Asta așa-i, ai dreptate, dar ție ca destoinic premilitar care în curând vei fi înrolat sub arme ca militar, vreau să-ți spun că mă tem foarte mult că marile puteri, Germania lui Hitler și Rusia se vor încleșta întrun nimicitor război care nu ne va ocoli nici
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
simțit înstrăinată de când m-am mutat în Pungești, mătușă Marie; − Nu știu, Nataliță, ce să zic. Vara asta a avut vreo trei-patru pretendenți dar fiecăruia i-a găsit câte o chichiță, câte o meteahnă, deși, cinstită să fiu, păreau oameni destoinici și la locul lor. Ba erau chiar chipeși, unul din Valea Hogii, parcă Bușilă îl chema, știa să cânte din mandolină. Ba Emilia l-a luat oarecum în râs spunând în versuri, că se pricepe și la astea: Când n-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
În 1868 îndeplinește funcția de procuror general pe lângă Curtea de Apel. Abandonând magistratura, intră în administrație. Prefect de Iași la 1870 (ulterior, și în 1901), între 1872 și 1911 a fost, de cinci ori, primar al Iașilor, un primar foarte destoinic. Sunt anii în care se introduc în acest oraș pavajul drumurilor, iluminatul cu gaz și se inaugurează noua sală a Teatrului Național (1896). Treptat, la Junimea și după aderarea la Partidul Național Liberal al lui I.C. Brătianu (1883), G. se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
-și face slujba și știe să trăiască. (Diaconul Nicolau). Agent sanitar... un băiat bun... un oarecine, un visător, un romantic, un băiat milos... Întăiu găsim pe bătrân la crâșmă, cu oamenii... Acolo vorbește. A fost primar... Nu s-a socotit destoinic față de administrație... Pe urmă la câmp, la coasă... Pe urmă acasă, între albine, amintindu-și de pe când era baciu, și suflând așa dintr-un bucium vechiu de cireș, pe când flăcăii chiuiau prin sat, răspunzându-i... Un capitol, în care moșul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
uitase în graba cu care s a zorit să plece la drum, tocmai cheia cu care ar fi trebuit să deschidă porțile fericirii lor. - «Nu-i bai, zise feciorul ce la drum se arătase, dacă nu prea vorbăreț, altfel foarte destoinic, merg fain frumos acasă și măntorc minten cu cheia». Ce-i drept n-a plecat chiar în clipa aceea, mai întâi l-a ajutat pe proaspătul mire să degajeze ușa cabanei în care nu era chip să intri fără cheie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
De aceea s-a gândit măria sa cu consilierii, să decreteze înființarea unor regimente grănițărești care au și luat ființă la 1762, comandanții lor fiind numiți ofițeri de elită din armata de linie a imperiului, iar trupa constituită din tineri iobagi destoinici ai nației majoritare din zona de graniță a imperiului, adică în acest caz chiar românii noștri. Cârțișoara nu a fost cuprinsă în planurile strategice ale imperiului, dar în compania a 7-a a acestui regiment erau cuprinse sate din preajmă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Căci notariul nostru zace. Cu primariu-s mânios Și-mi face cartea pe dos! (Cântec popular din Ardeal) 1. Primăria Încă dela începutul începuturilor organizării vieții sociale în obști, oamenii nu se puteau descurca dacă unul, de regulă cel mai destoinic dintre ei nu era șeful, pe care membrii respectivei colectivități îl alegeau, îl respectau și îl învesteau cu anumite prerogative, uneori chiar cu puteri depline asupra celorlalți. Numai așa echipa, clanul, satul, comuna, tribul sau ginta, având șansa să supraviețuiască
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de fapt, vom cita din procesul verbal numărul 3604/25 august 1877, Încheiat de polițai: „Subsemnatul Gheorghe Alexandrescu (...) primind astăzi pe individul Costache Cristea spre a se statornici În acest orașu unde are fimeie și copii”. Iată măsurile luate de destoinicul organ al legii: „Imediat am adusu mai Întâi Înaintea noastră pe fimeia Nastasie Criste declarată de consoarta numitului”. Șmecher și bun cunoscător al meseriei, polițaiul nu a trecut la o confruntarea directă a acesteia cu prezumtivul soț ci, mai Întâi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a Varvarei, Gheorghiu Marcu, Emanoil Gh. Ștefanu, Meer Aronu”. Probabil, populația evreiască nu era prea numeroasă În Hușiul acelor ani, pentru că altfel nu se explică numărul extrem de mic de recruți apți de satisfacere a stagiului militar. Dintre toți acești viitori destoinici și vrednici ostași, comandantul Escadronului de Călărași Fălciu, sublocotenentul Popescu, Își alesese patru care, conform organizării de atunci a armatei, trebuiau să vină cu caii proprii. Aceștia erau: „Chiriacu Constantin Marin, Meer Aronu, Ciobotaru Șloim Gherșin și Olariu Vasile Mihaiu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și meseria de zincograf. Petru Necula a fost nevoit să dea deșteptarea celui angajat la tipografia din Vaslui, pentru a-și auto-corecta gafa din numărul 1817/30 decembrie 1973, număr festiv ce celebra proclamarea republicii populare române. Iată ce semnalase destoinicul Necula: „Zincul (...) reprezentînd un desen avînd inclusă și cifra aniversară, era lucrat pe negativ, invers, Încît și numărul anilor apărea invers: IVXX”. La sesizarea sa (adresată redactorului șef de atunci, Benedict Jelescu) „...s-a dispus să se aducă de acasă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dar cel mai mult ei discriminează pe români. De foarte multe ori vorbeau țigănește între ei, de față cu românii și uneori eu îi înțelegeam ce ziceau, dar tăceam și sufeream în mine. Au fost date la o parte persoane destoinice pentru lucrarea lui Dumnezeu, numai să poată face ,,ei” ce vor. Astăzi nu mai există niciun român în Comitetul Comunității, cu toate că 15-20% dintre membrii comunității sunt români (Românii au făcut parte din diferite slujbe din cadrul Bisericii: prezbiter, casier, diriginte școala
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
istoricul Paul Mihail a trecut la cele veșnice în ziua de 10 octombrie 1994, la București. A fost înmormântat în cimitirul Mănăstirii Căldărușani. MIHUL, ANATOLIE (1923-1999ă INGINER CONSTRUCTOR Distins cadru didactic, creator de școală, prof.univ.dr.ing. Anatolie Mihul a fost un destoinic inginer constructor, inventiv și neobosit căutător al noului, autor al unui impresionant număr de construcții reprezentative, care înfrumusețează localitățile țării. Sa născut la 15 octombrie 1923, în localitatea Bălți din Republica Moldova, într-o familie de intelectuali. A urmat școala și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
vor avea loc la 14 martie capătă o însemnătate deosebită: sau rămânem în făgașul obișnuit al alegerilor de partid sau conștiința cetățenească liberată de prejudecăți învechite, se ridică într-un avânt cetățenesc și deschide o eră nouă de colaborare acelor destoinici, dând administrației țării gospodari înainte de toate. Pe acest temei de doctrine și cu programul pe care vi l-am expus, vă cerem deplină încredere. Noi înțelegem să înlocuim luptele de persoane, cu luptele de idei: de aceea nu vom răspunde
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
de rector în locul lui N.N. Toniza, grav bolnav. Din 1942 este și director al Pinacotecii ieșene. De la început își va îndeplini obligațiile de răspundere cu pricepere, tact și devoțiune, preocupat să asigure buna funcționare a celor două așezăminte artistice. Gospodar destoinic, întreprinzător, efectuează ample reparații la sălile Pinacotecii și la atelierele școlii. Cu sprijinul și al Universității ieșene, mărește pentru studenții Academiei numărul burselor; le asigură locuri în căminele și cantinele universității; le obține, gratuit, culori pentru studiu printr-un transfer
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
scriitor Neculai Beldiceanu [73], despre care nu pot scrie nimica că n-a avut cine să-mi spue. Al doilea fiu al familiei Lateș din Baea, l-a chemat Vasile Lateș și acest Vasile se vede că a fost om destoinic, că a ajuns starițul Sf. Mănăstiri Râșca și a Sf. Mri Neamț, sub numele de Varahil. Al treilea fiu l-a chemat Todiriță Lateș, și a fost mare profesor de filozofie la Academia din București. Și pe fată a chemat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Ioab, s-a dus acesta de a cutreierat tot Israelul și venind la Ierusalim, a dat Ioab lui David catagrafia înscrierii poporului și s-au aflat în tot Israelul o mie de mii și o sută de mii de bărbați destoinici de război, iar în Iuda, patru sute șaptezeci de mii în stare de a lua parte la război. [...] Lucrul acesta n-a fost plăcut nici lui Dumnezeu și de aceea a lovit el pe Israel. Atunci a zis David către Dumnezeu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a statului pentru protecția literelor și artelor naționale, prin recompensarea morală și materială a celor ce, cu talent și râvnă, au slujit mai mult progresul lor”. Ministrul Lapedatu a fost pentru literatură și scriitori un sfătuitor cumpătat și un sprijinitor destoinic. Le-a acordat subvenții bănești scriitorilor, fapt dovedit prin mulțumirile aduse de aceștia. De exemplu, Ioan Lemeny din Brașov îi mulțumea la 22 decembrie 1925 pentru ajutorul de 8.500 lei dați pentru tipărirea unui volum de poezii 10. Lui
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
cu peste 100.000 de luptători și începu asediul. În 11 mai 1344, oamenii oglanului din Solhat jefuiră o corabie a lui Guicuccio de Voltri aproape de Saldaia (Sudak) din ordinul marelui han. Dar, cetatea bine fortificată și apărată de luptători destoinici rezista la toate asalturile. Gianibek pierdu peste 5.000 de oameni în încercările sale de a forța puternicile ziduri. Reținerea a 10.000 de mongoli în Crimeea era un moment foarte prielnic de a pătrunde spre Răsărit. Ceea ce îl îngrijora
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
maramureșenii găseau mai blândă suzeranitatea mongolă decât cea ungară. Grija aceasta apăsa greu asupra lui Ludovic. La 1 aprilie 1350, el dădea un act lui Sărăcin, Nicolae, Valentin și Luca, fiii lui Crăciun, voievodul de Bereg, „ca prin îngrijirea lor destoinică să fie înzestrate cu mulți locuitori și să fie aduse la o stare mai bună niște sate românești, numite Lipche și Zeleumezeu (Herince), aflate în Maramureș”. Ei erau recomandați regelui de magistrul Andrei, comitele secuilor de Bistrița, de Maramureș și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ars numeroase cetăți și a luat prăzi multe și nenumărate. „Dar ghiaurul, venind din urma noastră, a făcut război crâncen cu noi, ne-au pierit mulți oameni și doi frați de-ai mei au devenit martiri. Ne-au pierit luptători destoinici, cai și arme. Noi înșine am venit cu un cal”. Textul nu mai are nevoie de comentarii. Dezastrul oastei lui Eminek, produs de călăreții moldoveni, este evident. Peste acestea, adaogă el mai departe, în lipsa lui Mengli-Ghirai și a sa din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a avut un rol esențial. În vederea reglementării învățământului public din provincie au fost luate o serie de măsuri privitoare la ridicarea unor noi școli, la adaptarea clădirilor unor foste mănăstiri în acest scop122, precum și la aducerea aici a unor învățători destoinici, din alte provincii 123. Totodată, se iniția acum pregătirea academică a viitorilor preoți și a învățătorilor "naționali", prin trimiterea la studii, în diferite centre ale monarhiei, a unor tineri studioși bucovineni 124. Școlile confesionale moldovenești de la Câmpulung, Cernăuți, Siret și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
care era a tuturor. Inmormântarea a avut loc în comuna survolată pe deasupra lui George de aviația militară de duduiau geamurile caselor, iar muzica militară de doliu nu mai contenea, însemnând salutul de onoare adus celei care fusese un aviator destoinic. Părinții amândoi și Marcela, sora lui, au pierdut copilul cel scump iar Marcela - fratele drag. Urmare a marii tragedii, Aurica și-a piedut în totalitate vederea. Soțul ei a paralizat. Trei-patru ani a zăcut la pat fiind alimentat numai cu
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]