4,169 matches
-
de cârpe anatomic corectă fără nimic pe ea decât peticul ăla mititel și fața-mi era așa cum este acum. Polițiștii o puseseră pe călugăriță să țină cearșaful ridicat peste sânii mei. Asta ca să-mi poată face poze din față, dar detectivilor le e așa rușine pentru mine, cum stau acolo tolănită și topless. Sari la momentul când refuză să-mi arate pozele și unul dintre detectivi spune că dacă glonțul ar fi nimerit cu cinci centimetri mai sus, acum aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
țină cearșaful ridicat peste sânii mei. Asta ca să-mi poată face poze din față, dar detectivilor le e așa rușine pentru mine, cum stau acolo tolănită și topless. Sari la momentul când refuză să-mi arate pozele și unul dintre detectivi spune că dacă glonțul ar fi nimerit cu cinci centimetri mai sus, acum aș fi moartă. Nu reușeam să pricep ce voiau să demonstreze. Cinci centimetri mai jos, și-aș fi fost friptă cum scrie la carte în rochia mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
-le la doi tipi drăguți cum conduceam eu pe autostradă în Stingray când m-am trezit cu o piatră sau nu știu ce, dar geamul din partea mea pur și simplu a explodat. Iar tipii drăguți ar fi spus: — Oau. Sari la alt detectiv, cel care-mi cercetase mașina în căutarea glonțului și-a fragmentelor de os, chestii de genul ăsta, detectivul văzuse că u conduceam cu geamul coborât pe jumătate. Un geam de mașină, îmi zice tipul uitându-se la acele 20x25 cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
piatră sau nu știu ce, dar geamul din partea mea pur și simplu a explodat. Iar tipii drăguți ar fi spus: — Oau. Sari la alt detectiv, cel care-mi cercetase mașina în căutarea glonțului și-a fragmentelor de os, chestii de genul ăsta, detectivul văzuse că u conduceam cu geamul coborât pe jumătate. Un geam de mașină, îmi zice tipul uitându-se la acele 20x25 cu mine îmbrăcată într-un cearșaf alb, un geam de mașină trebuie să fie-ntotdeauna complet deschis sau închis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
zice: — O, Doamne. Apoi zice: — O, Iisuse mare și tare. Apoi zice: — Christoase. La prima întâlnire pe care am avut-o cu Manus, încă locuiam cu părinții. Manus mi-a arătat o insignă în portmoneu. Acasă avea un pistol. Era detectiv și se descurca foarte bine la Moravuri. Asta era o trebușoară de mai și decembrie. Manus avea douăzeci și cinci de ani și eu optsprezece, dar am ieșit împreună. Asta-i lumea în care trăim. Odată, am mers cu barca, iar el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Mulțimea dinăuntru, toți oamenii cu picioare rupte și copii gata să se sufoce, s-au dat la o parte când m-au văzut. După aia, morfină intravenos. Minuscula foarfecă chirurgicală mi-a tăiat rochia. Chiloțeii de culoarea pielii. Fotografiile polițiștilor. Detectivul, cel care mi-a cercetat mașina în căutarea fragmentelor de os, tipul care văzuse atâția oameni cu capetele retezate de geamurile pe jumătate deschise ale mașinilor, el se întoarce într-o zi și zice că nu mai e nimic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
ale mașinilor, el se întoarce într-o zi și zice că nu mai e nimic de găsit. Păsări, pescăruși, poate și coțofene. Au intrat în mașina aflată în parcarea spitalului, au intrat prin geamul spart. Coțofenele au mâncat tot ceea ce detectivul numește dovezi de țesut moale. Oasele probabil că le-au dus cu ele. Știți, domniță, zice el, ca să le spargă de stânci. Pentru măduvă. În carnețel, cu creionul, scriu: ha, ha, ha. Sari cu puțin înainte să-mi fie date
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
-l iubesc a ieșit deja să încălzească mașina. Cea care mă va iubi mereu zice: — Somn ușor, și închide ușa în urma ei. Sari la odată, cu mult timp în urmă, Manus, logodnicul meu care mi-a dat papucii, Manus Kelley, detectivul, el mi-a spus că părinții tăi sunt ca Dumnezeu pentru că vrei să știi că-i ai aproape și vrei să fie de acord cu modul tău de viață, și totuși nu-i suni decât când ești în criză și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
mie și lui Brandy, să mergem la etaj în vreme ce el îl ține ocupat pe agentul imobiliar. Dormitorul principal va avea cea mai bună priveliște, așa-l vom putea găsi. Dormitorul principal va avea cele mai bune medicamente. Sigur, Manus era detectiv, dacă prin asta înțelegi să-ți fâțâi curul printre boscheții din Washington Park purtând slipi mai mici cu un număr în speranța că vreun maniac sexual singuratic își va scoate pula la iveală - dacă asta-i muncă de detectiv, atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
era detectiv, dacă prin asta înțelegi să-ți fâțâi curul printre boscheții din Washington Park purtând slipi mai mici cu un număr în speranța că vreun maniac sexual singuratic își va scoate pula la iveală - dacă asta-i muncă de detectiv, atunci, sigur, Manus era detectiv. Pentru că frumusețea e putere, așa cum banii sunt putere, așa cum o armă încărcată e putere. Iar Manus, cu înfățișarea lui frumușică, maxilarul pătrățos și pomeții înalți, ar putea apărea pe un afiș pentru recrutarea naziștilor. Pe când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
înțelegi să-ți fâțâi curul printre boscheții din Washington Park purtând slipi mai mici cu un număr în speranța că vreun maniac sexual singuratic își va scoate pula la iveală - dacă asta-i muncă de detectiv, atunci, sigur, Manus era detectiv. Pentru că frumusețea e putere, așa cum banii sunt putere, așa cum o armă încărcată e putere. Iar Manus, cu înfățișarea lui frumușică, maxilarul pătrățos și pomeții înalți, ar putea apărea pe un afiș pentru recrutarea naziștilor. Pe când Manus încă lupta împotriva criminalității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
fac ăia care pozează pentru chiloți ca să aibă un aspect mai atrăgător, zice el. În felul ăsta obții o erecție inofensivă și uniformă. Se întoarce din profil în fața oglinzii și zice: — Crezi că-mi mai trebuie o felie? Să fie detectiv însemna să se fâțâie prin jur pe vreme frumoasă, în sandale și-n slipul lui roșu, norocos, în vreme ce doi bărbați în civil așteptau într-o mașină parcată în apropiere ca cineva să muște momeala. Asta se-ntâmpla mai des decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
întreabă dacă am ceva ce aș vrea să spun și poate mi-e prea frică să le spun celor de la serviciul social. Rochia se destramă, mătasea desfăcându-se la fiecare cusătură, tulul explodând în afară, și Brandy zice: — Tipului ăstuia, detectivului ăstuia îi zic: „Nu“, și el zice: „Bun“. Zice că-i place un puști care știe să păstreze un secret. La o deraiere poți strânge câte două sute de creioane odată. Becuri încă perfecte, care nu scot zdrăngănitul ăla înăuntru. Chei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
se ridică din fusta strâmtă de mătase galbenă, el pune mâna pe mine, chiar sus pe cracul pantalonilor mei scurți, și zice că nu trebuie să redeschidem cazul. Nu trebuie să-i mai facem familiei mele alte probleme. Brandy spune: Detectivul ăsta zice că poliția vrea să-l aresteze pe tata ca suspect. El îi poate opri, zice. El zice că totul depinde de mine. Brandy inhalează și rochia plesnește, ea respiră și fiecare respirație îi dezvăluie corpul gol în mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
în minte atît de clară, de parcă i-ar fi fost dictată de cineva care veghea asupra lui și intervenea în momentele mai dificile pentru a-i arăta adevărul. Nu se îndoia că e vorba de intuiție, de talentul său de detectiv, de om al ordinii. Acele cîteva clipe în care totul i s-a lămurit în minte au fost decisive pentru viitorul relațiilor sale cu K.F. Brusc, s-a simțit foarte sigur de sine, a împins cu palma chipiul pe masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și foarte atrăgătoare la prima vedere, dar tot fată bătrînă era, el se pricepea bine la oameni, mai ales la femei!, vine și se vâră cu ciubotele în cele mai delicate planuri ale sale. Cu obișnuința unui vechi și experimentat detectiv și-a pus prima întrebare firească, dar a pus-o cu voce tare: "De unde știți că sînt interesat în chestiunea asta, a fericirii?" K.F. a schițat un fel de zîmbet, foarte îngrijit, încît să nu modifice armonia încremenită a obrazului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
liniștea și fericirea așezării, fericire de care se simțea direct răspunzător. Pentru a se lămuri în această privință trebuia să se afle în preajma lor și mai ales să dobîndească informații, aici era "cheia și lăcata oricărei investigațiuni", după cum spunea domnul detectiv principal Mustăcioară la cursul anual de pregătire. Pentru a se afla în preajma lor trebuia să facă o nouă vizită, după cinci ani de absență, domnișoarei K.F., iar pentru informații trebuia să dea peste Leonard Bîlbîie, să-l scoată și din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
o să crape ceva în creieraș, ceva o să fie dacă nu se urnește căruța". Cu greu puteai crede că unul ca George Stan, care nu se dezlipea de raglanul cenușiu și de pălăria cu bor mare, trasă pe frunte, semănînd cu detectivul Pinkerton, prezentat cu fotografie și în Realitatea ilustrată, unul ca el, tot numai nerv și acțiune, s-ar putea gîndi atît de precis la starea economică a țării. Iar dacă spunea "apoplexie" asta nu era decît o descriere foarte plastică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
gata să se reverse. Nu avea încă nici o dovadă că "ținta" către care îl trimisese Mihai Mihail era chiar Basarab Cantacuzino, dar intuiția lui nu se putea să-l înșele foarte mult. Mersese în "orb", cum rar se întîmpla vreunui detectiv ori inspector al Serviciului, de obicei cazurile erau studiate în amănunțime, nimeni nu dorea să facă vreo gafă, avîn du-se în vedere "materialul sensibil" cu care se lucra, oameni politici, oameni cu bani mulți, oameni în spatele cărora se aflau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ceva cu adevărat interesant aluneca printre degete, Bîlbîie ăsta, luînd-o peste arătură și crezînd că știe el ceea ce-i important. Încă nu se învățaseră, nu pricepuseră că pe el, ca șef al Serviciului, nu-l ajută cu nimic ceea ce cred detectivii și inspectorii că e important. El avea nevoie de o descriere cit mai obiectivă și mai amănunțită a faptelor și împrejurărilor, pentru a desluși singur ceea ce era de deslușit. Le explicase, le sugerase, lăsase să se înțeleagă, dar degeaba, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de cine să se teamă, altfel nu s-ar fi interesat de poștă. Dacă vrei să nu te știe nimeni unde te-ai vîrît, nu te apuci să trimiți epistole la prieteni și cunoscuți, atîta aflase și el, după cum zicea detectivul-șef Mustăcioară "verba volant, scripta manent". O mai grozavă scriptă decît ștampila poștei din Comana nu exista, aveau un tuș negru ca diavolul și pentru că nu prea erau cine știe ce scrisori puneat cîte patru-cinci ștampile pe plic, din plictiseală. Cumva-cumva lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
maiorul Stavri, domnii ofițeri își pierduseră cu totul mintea, voiau să răstoarne căruța, să piște calul cu strechea și șă-l țină după aceea în frîu, prinzîndu-l de coadă. Din cîte instrucțiuni primise pînă atunci, la cîte instruiri făcuse cu corpul detectivilor și la Prefectură, nimeni nu-i suflase o vorbă că primejdia pentru ordinea de stat ar putea veni de la niște ofițeri în retragere, niște pensionari ai statului care au tot felul de gărgăuni în cap și vor să pună țara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cale. Poate era cam patetic, cam exagerat în felul cum se gîndea, însă știa că gîndește bine. Dintre toți doar Leonard Bîlbîie avea această capacitate de a se detașa, de a vedea printre ochiurile plasei care îl cuprinde pe orice detectiv cînd scociorăște cu amănunțime în realitate, căutînd un anume fir, anume dovezi care să folosească deducției sale. Leonard Bîlbîie și el însuși. Doar ei doi. A simțit un început de durere în vîrful degetelor, era aidoma celei pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
se va proiecta peste acea carte străluminând‑o precum razele soarelui, cu „o văpaie uluitoare“, izbăvind‑o, astfel, de uitare. 13 Într‑o zi la Biblioteca Muzeului Britanic Își vor face apariția doi ziariști cu pălăriile trase pe ochi, ca detectivii, și cu scrisoarea lui Graves În buzunar. Nu era nimic mai ușor ca având numele autorului, al lui Joly, să ajungă la cartea pe care o căutau. Astfel Încât misterioasele izvoare ale Conspirației (care, după doamna Șișmarev, ar fi fost scrisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
următoarea oprire, Agentul Ciripel stă pe trotuar cu o cameră de filmat lipită de un ochi, filmând autobuzul care trage pe dreapta. A adus un teanc de cărți de vizită pe care le-a împărțit ca să ne arate că e detectiv particular. Cu videocamera ținută ca o mască, acoperindu-i jumătate din față, ne-a filmat în timp ce trecea pe culoar spre un loc liber din spate, orbindu-ne pe toți cu lumina camerei. După încă vreun cvartal, a urcat la bord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]