1,762 matches
-
judecată, în care să fie reprezentate toate științele, sau mai toate științele"174. Această instanță superioară este, desigur, filosofia. Iar ipostaza potrivită unei filosofii instituită în poziția judecătorului științelor este însuși personalismul energetic. O idee fundamentală în stabilirea conținutului conceptului determinismului prin finalitate este aceea după care viața reprezintă un fenomen complex ce trebuie explicat prin finalitate. Aici apare prima deschidere a acestui determinism către spațiul din afara umanului, mai întâi, către viața în genere. Ideea este susținută, precizează C. Rădulescu-Motru, de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
filosofii instituită în poziția judecătorului științelor este însuși personalismul energetic. O idee fundamentală în stabilirea conținutului conceptului determinismului prin finalitate este aceea după care viața reprezintă un fenomen complex ce trebuie explicat prin finalitate. Aici apare prima deschidere a acestui determinism către spațiul din afara umanului, mai întâi, către viața în genere. Ideea este susținută, precizează C. Rădulescu-Motru, de cercetările din biologie, care nu pot apela în mare măsură la metodele de laborator, fiind necesară privirea cercetătorului spre scopul pe care îl
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
umană, este ea însăși "scop", fiind pregătită, după cum am văzut, de condiții biologice, psihologice etc. Dar ea nu este punctul final în procesul personalizării, așa încât, formele personalității care o urmează sunt posibile tocmai prin constituirea și manifestarea sa istorică. Planul determinismului prin finalitate cuprinde personalitatea mistică în dublu sens: a) ca scop al evoluției energiei-ca-natură; b) ca mijlocitor în constituirea altor "scopuri" în evoluția personalizată a energiei. Accentul pus pe descrierea componentei mentale a personalității va fi din ce în ce mai slab pe măsură ce opera
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
proteice, reprezintă un moment istoric al actualizărilor energiei, pe de altă parte, el constituie structura sufletească a copilului. Într-un fel, individul uman reface, în evoluția lui psihică, istoria omenirii. Pentru primul sens, C. Rădulescu-Motru aduce argumente sistematice subordonate schemei determinismului prin finalitate și acordate ipotezei personalismului energetic, așa cum a fost ilustrat în acest capitol și cum va fi ilustrat mai departe, dar și exemple din lucrările de antropologie culturală, antropologie socială, etnologie etc. În capitolul Sufletul mistic din Personalismul energetic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
forma sa de existență se întruchipează diferitele forme de personalitate, de la cea mistică, primară, până la cea energetică, formă finală a personalizării energiei. Personalitatea mistică, "cea mai slabă dintre întrupările omului", semnifică, în orizontul celor două operații ale schemei formale a determinismului prin finalitate, specificarea omului, "blocarea" lui în "elementul" propriei existențe; tocmai eul, atitudinea sufletească ce trece variația în anticipație, de-venit el însuși anticipație, îl distanțează pe om de natură. Totodată, personalitatea mistică semnifică și deschiderea nucleului sau, anume eul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalitatea mistică sunt concepte ale unui spațiu teoretic în care omul-existență-specifică este contrapus naturii. Dar această imagine nu este completă și nici în acord cu intențiile și imaginea teoretică pe care și le propune autorul. Omul este existență specifică, legea determinismului prin finalitate limitează valabilitatea determinismului prin cauzalitate: specificul unității de existență a omului este astfel afirmat. Dar eul are conținut conștient (conștiința fiind cumva prezentă și la formele energetice pre-personalizate), iar personalitatea mistică valorifică energiile naturii: ceea ce părea inițial ruptură
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unui spațiu teoretic în care omul-existență-specifică este contrapus naturii. Dar această imagine nu este completă și nici în acord cu intențiile și imaginea teoretică pe care și le propune autorul. Omul este existență specifică, legea determinismului prin finalitate limitează valabilitatea determinismului prin cauzalitate: specificul unității de existență a omului este astfel afirmat. Dar eul are conținut conștient (conștiința fiind cumva prezentă și la formele energetice pre-personalizate), iar personalitatea mistică valorifică energiile naturii: ceea ce părea inițial ruptură absolută se dezvăluie, ulterior, ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și la formele energetice pre-personalizate), iar personalitatea mistică valorifică energiile naturii: ceea ce părea inițial ruptură absolută se dezvăluie, ulterior, ca legătură necesară. Primul moment al închiderii în sine a unității de existență a omului și al negării valabilității universale a determinismului prin cauzalitate, negativ în fond, își are reversul pozitiv în afirmarea specificului omului. Trebuia întărit acest specific prin negarea inițială a valabilității legii naturii în spațiul uman, pentru ca omul să-și capete propriul prin autodeterminare. Acest moment trebuie gândit atunci când
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sale în realitatea lumii, acolo unde nu se află singură. Cele două operații semnalează și precaritatea, neîmplinirea, modului-uman-închis-în-sine, dar și posibilitatea împlinirii sale prin intrarea într-o evoluție generată de eu ca primar fapt uman și ca prim moment al determinismului prin finalitate și îndreptată către constituirea personalității energetice. Personalitatea mistică reprezintă un mod-de-a-fi al omului, primul posibil în ordinea evoluției energiei personalizate. Așadar, ea deschide procesul personalizării, "negând" relația de cauzalitate (pe linia cauzei eficiente) între om și natură (prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
are loc "realizarea" aptitudinilor în unitatea sufletească. Ideea lui C. Rădulescu-Motru potrivit căreia cultura este personalitatea poporului (ideea privind dublarea tipului personalității individuale cu tipul de cultură) are o anumită semnificație dacă o raportăm la structura formală (schema logică) a determinismului prin finalitate. Din acest unghi, cultura se definește prin opoziție față de natură. Continuitatea leagă ceea ce este diferit; diferența este, logic, înaintea unității prin continuitate. Structura formală a determinismului prin finalitate este validată prin ideea despre discontinuitatea inițială și continuitatea "finală
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o anumită semnificație dacă o raportăm la structura formală (schema logică) a determinismului prin finalitate. Din acest unghi, cultura se definește prin opoziție față de natură. Continuitatea leagă ceea ce este diferit; diferența este, logic, înaintea unității prin continuitate. Structura formală a determinismului prin finalitate este validată prin ideea despre discontinuitatea inițială și continuitatea "finală" dintre natură și cultură. Momentul discontinuității este necesar în prezentarea culturii tocmai pentru buna ei înțelegere. Ea este ca atare în-sine; identitatea este primul moment în afirmarea de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
discontinuitatea inițială și continuitatea "finală" dintre natură și cultură. Momentul discontinuității este necesar în prezentarea culturii tocmai pentru buna ei înțelegere. Ea este ca atare în-sine; identitatea este primul moment în afirmarea de sine. "Ti-pul-cultură" exprimă în bună măsură limitarea determinismului prin cauzalitate. Ca ideal, el este esențial desprins de natură (idealul nu poate fi găsit în natură). Mai mult, el este cadrul (ne-natural) în care se formează personalitățile individuale, deși, pe de altă parte, el nu ar avea temei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ar avea temei în lipsa acestora. Idealul are, primordial, sensul unei "negații" a realității energetice naturale, a tuturor formelor bine constituite ale acesteia, propunând o configurație originală a aptitudinilor. Personalitatea tip (a individului) exprimă a doua operație din schema formală a determinismului prin finalitate, legată de extinderea finalității asupra naturii: afirmarea unității existenței (a existenței-ca-energie, care cu-prinde toate formele personalizate și pre-personalizate ale energiei). Tipul cultural exprimă, formal, negarea valabilității nelimitate a determinismului prin cauzalitate, prin două sensuri antinomice cuprinse în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
exprimă a doua operație din schema formală a determinismului prin finalitate, legată de extinderea finalității asupra naturii: afirmarea unității existenței (a existenței-ca-energie, care cu-prinde toate formele personalizate și pre-personalizate ale energiei). Tipul cultural exprimă, formal, negarea valabilității nelimitate a determinismului prin cauzalitate, prin două sensuri antinomice cuprinse în semantica sa: discontinuitatea natură-cultură, prin care este afirmată ființa-în-sine a culturii, și continuitatea natură-cultură, prin care cultura este integrată unității "realității energetice", unității existenței-ca-energie. Acest din urmă sens nu reprezintă o negare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aceasta reprezintă un fapt esențial pentru o reconstrucție filosofică. În lucrările care alcătuiesc nucleul personalismului energetic, între discontinuitate și continuitate există un echilibru; și nu doar formal, ci și la nivelul ideilor angajate în argumentări. Aceasta deoarece conformarea față de schema determinismului prin finalitate principiul ordonator al discursului este exemplară. Cultura constituie calea de comunicare între membrii unei societăți și între diferitele generații. Prin urmare, ea are o dimensiune istorică, dar și una de "actualitate", de realitate prezentă a unor manifestări sufletești
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
el este și al naturii, pentru că aptitudinile pe care le ordonează în unitatea sa de existență sunt "forțe sufletești", energii. În constituția sa, tipul individual este "natural"; ca funcție însă, el este cultural. Dar funcția lui este primordială în ordinea determinismului prin finalitate. Munca este o activitate orientată către un scop, iar sistemul de aptitudini al tipului își dovedește îndreptățirea existențială numai în exercițiul acestei activități. Constituția naturală a tipului este condiționată de funcțiunea lui culturală; finalitatea se extinde asupra ordinii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lui energetică să-i desființeze vocația socială. De altminteri, aceasta din urmă rămâne ființa sa și rostul său ca formă umană. Cum s-a putut remarca, regăsim și în cazul tipului în cele două ipostaze ale sale schema formală a determinismului prin finalitate. Tipul-cultură limitează spațiul de valabilitate a cauzalității mecanice, afirmând un specific cultural neautarhic, ordonat printr-un principiu propriu originat în finalitate. Tipul individual de personalitate aduce o extindere a finalității asupra naturii, refăcând astfel unitatea lumii. O unitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
formă socială" nu aparține lui C. Rădulescu-Motru; el a fost creat aici pentru a semnifica mediul (elementul) în care apare și se dezvoltă o anumită formă de personalitate. "Tipul" este construit de C. Rădulescu-Motru, de asemenea, pe structura formală a determinismului prin finalitate și el semnifică un moment intermediar în evoluția personalizată a energiei. Unitatea sa, în individ sau popor, strânge laolaltă toate momentele unui nou destin al omului, confirmându-i acestuia buna așezare la cumpăna condiționatului și Necondiționatului. Tot-odată, unitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
reface universul însuși prin structura sa, dă sens nou, personalizat, evoluției lumii (existenței-ca-energie). Nu avem de-a face cu impunerea unei așezări noi a energiei ca natură, ci cu reordonarea sa firească printr-un element zămislit de ea însăși. Astfel, determinismul prin finalitate își dovedește valabilitatea și, în urmare, necesitatea. Iar finalitatea nu este doar un principiu rațional care are valabilitate reflexivă, în ordinea lui ca-și-cum, așa cum este la Kant, ci un principiu de ordine "naturală", adus pe lume prin lucrarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
poziționat în funcție de forma finală a evoluției energiei: omul. Întregul univers își dovedește îndreptățirea "existențială" prin raportare la sine, iar nu la un principiu exterior. Faptul esențial care face din om scop final al lumii și care determină intrarea în ordinea determinismului prin finalitate este, desigur, anticipația, iar activitatea pe care ea o îndreptățește, este munca. Primele întru-chipări ale acesteia, specifice personalității anarhice și "tipului", pregătesc ordinea de finalitate, dar numai întruchiparea ei ultimă, legată de personalitatea energetică, o impune ca fapt
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ar topi în spațiul lor de origine, subiectiv, existența poporului, originalitatea lui culturală. Ideea medierii energiilor naturii de către societate, prin cultură și civilizație, în cazul personalității energetice, are importanță dublă: întâi, pentru că semnifică suficient umanizarea și desăvârșirea ordinii "impuse" de determinismul prin finalitate; apoi, pentru că face posibilă o teorie a vocației sub o întemeiere propriu-zis antropologică. Desigur, spațiul umanului este determinat prin condiționatul natural și prin idealul de personalizare; acestea două sunt coordonatele lui; dar ele nu impun ordinea lor specifică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a tehnicii muncii și aptitudinilor profesionale; o deschid, de asemenea, prin creațiile care îmbogățesc cultura. Fiecăreia îi este proprie o unitate sufletească în care conștiința și eul coexistă cu anumite dispoziții și aptitudini de muncă; fiecare reprezintă un moment al determinismului prin finalitate, întrucât ipostaziază energia într-o formă personalizată. Fiecare formă (ipostază) a personalizării conservă elementele de originalitate ale omului, introduse mai ales pe "terenul muncii", așa cum cultura păstrează elementele de originalitate din viața istorică a unui popor. Determinat prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pe un principiu exterior formei umane de existență, ci pe un element interiorizat de aceasta, cuprins în propriul mod de ființare și devenit temeiul activ al istoriei: munca. Evoluția acesteia determină istoria personalizării; rezultatul la care se ajunge, pe baza determinismului prin finalitate, este o întoarcere la sine a realității lumii, o recunoaștere de sine desăvârșită prin personalitatea energetică. Această idee este ilustrată de C. Rădulescu-Motru prin afirmarea ordinii personaliste a realității. Dar personalitatea individului (de la mistic și până la profesionist și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
logice pe care le presupune conceptul personalității energetice, așa încât numai pornind de la acesta putem recunoaște, în structura formei finale a energiei, și conținutul aptitudinal ca modelare a fondului psihofizic înnăscut și principiul ordonator al aptitudinilor specifice unei munci, anume idealul. Determinismul prin finalitate are o prezență suverană în realitatea personalității energetice. Ceea ce reglează acordul fondului psihofizic cu idealul în vederea formării aptitudinilor este activitatea cu finalitate, munca. C. Rădulescu-Motru face din conceptul personalității energetice dovada absolută a ideii personalizării energiei. Doar această
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
va urmări "ajungerea la o structură în care diferențierea de dispoziții va avea să producă un maxim de energie"219. Realitatea originară ca energie, evoluția, finalitatea, concepte fundamentale în reconstrucția filosofică personalist energetică, își adună sensurile în conceptul personalității energetice. Determinismul prin finalitate este confirmat, în structura lui formală, și prin conceptul personalității energetice. Acesta semnifică, întâi, autonomia omului în lume, restrângerea valabilității determinismului prin cauzalitate și, apoi, extinderea asupra naturii a finalității, "refacerea" unității lumii; pe temeiul acestei extinderi, personalitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]