601 matches
-
întâmplă doar ca, uneori, alte forțe să fie mai puternice. Predicțiile realismului structural sunt, precum notează în mod repetat Waltz, "indeterminate" (1979: 124, 122, 71; 1986: 343). Teoriile științelor sociale identifică de obicei regularități similare legilor, mai degrabă decât legi deterministe ce nu îngăduie excepții. Ele identifică forțe care conduc într-o anumită direcție. Este treaba analistului, nu a teoreticianului, să determine dacă o anumită logică teoretică se aplică în viața reală. Dacă o "teorie bună", în sensul unei logici riguroase
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
vindecători moderni, vânzători de medicamente, automedicația sau lipsirea de tratament). Cercetarea stării de sănătate sau boală Experimentarea baza testării ipotezelor în fizică, în biologie este inaplicabilă în societatea oamenilor, din rațiuni practice și etice. Complexitatea fenomenelor sociale face reducționiste explicațiile deterministe de tip cauză-efect. Sociologii fac eforturi să pună în evidență regularități ale faptelor sociale, dar nu ajung la legi de felul celor din științele zise exacte, nu ajung la formule... Cunoașterea problemelor și rezolvarea lor pot spori pe măsura progresului
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
pe de o parte, despre argumentul contingent, potrivit căruia "putem cunoaște adevărul asupra vieții sociale, dar există totodată variate circumstanțe care îl vor face dificil de cunoscut"197. Pe de altă parte, este necesar să luăm în calcul și argumentul determinist, în conformitate cu care "cunoașterea adevărului despre problemele sociale este în principiu de neatins, deci nu există nicio posibilitate de a scăpa de capcana ideologiei"198. Recunoaștem așadar, în chiar esența acestui ultim argument, accentul pus pe diferența ireconciliabilă dintre ideologie și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
comunismului subliniază uniformitatea totalitară. Dar interpretarea și aplicarea principiilor marxist-leniniste nu au fost nici facile, nici directe; de aceea, punerea în practică a comunismului a fost un proces complex și adeseori confuz. Au existat diferențe în teorie între Marx, filosoful determinist, și Lenin, activistul revoluționar. La fel, între idealurile lui Marx și practica stalinistă. După repudierea lui Stalin de către Hrușciov, în 1956, au apărut diferențe între practicile stalinistă și post-totalitară. În politică și economie, au devenit vizibile marile discrepanțe între ceea ce
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
varianța explicată în evaluarea regimului actual și două treimi din varianța explicată în sprijinul pentru alternativele ne-democratice. Acest lucru demonstrează relevanța ipotezei lui Churchill de a explica sprjinul pentru regim pe baza influențelor politice și nu a teorii-lor economice deterministe. Tabelul 8.4 Politica și economia: influență combinată asupra sprijinului pentru regim Sprijină regimul actual Respinge toate alternativele nedemocratice b es beta b es beta Influențe politice Evaluarea regimului comunist Fost membru al PC Mai multă libertate percepută acum Răbdare
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
condițiile în care nu reușesc să distingă între influențele economice care sînt semnificative și cele care nu sînt. În plus, o corelație dintre un indicator economic dat și sprijinul acordat regimului nu reprezintă o probă decisivă în sprijinul ipotezelor economice deterministe, deoarece corelațiile nu controlează efectele altor influențe. Cînd un set complet de influențe economice este combinat cu un set complet de indicatori ai atitudinilor politice, se demonstrează că, deși unele atitudini economice au influență asupra sprijinului acordat regimului, politica are
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
BERD este preocupată în principal de promovarea investițiilor în sectorul privat. Ea face observația că, în multe țări în care funcționează, "calea spre o democrație solid constituită poate fi lungă și inegală". Propria contribuție la democratizare este descrisă în termeni determinist economici; se consideră că progresul spre democrație "depinde în mod crucial de succesul reformelor tranziției economice" (EBRD, 1996: 5) o afirmație respinsă de datele prezentate în această carte. Banca (EBRD, 1997: 2) a considerat de atunci "crucială" pentru dezvoltare "sarcina
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
un grad mai mic sau mai mare, pentru aceste variabile sau și pentru alte variabile. Complexitatea acestor schimbări este imposibil de modelat cu precizie. Scopul nostru, totuși, nu este acela de a folosi aceste simple simulări pentru a face predicții deterministe. Obiectivul simulării este de a stabili puncte rezonabile de reper pentru a interpreta ceea ce este implicit în modelele actuale. Logica este de a identifica limitele minime și maxime în care este probabil să se încadreze evoluțiile viitoare. Pentru aceasta trebuie
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
altor valori, pură nu a fost niciodată, doar dominantă. Pe lângă dominarea esteticului, secolul al XIX-lea reprezintă în același timp și perioada determinismului. Marile sisteme hegelian, marxist, pozitivist - intervin în istoria ideii de literatură, existând încercări de explicare cauzală și deterministă a literaturii. Aceasta a încetat să mai fie specifică, artistică, poetică. Ea își revendică și alte dimensiuni și semnificații extra estetice. Heteronomia asediază specificul literaturii de pe diverse planuri: socio-politic, economic, teoretic, ideologic, dar nu mai puțin moral. Conștiința istorică presupune
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
naturale necesare, independente de simțurile și de punctul nostru de vedere particular 53. În acest sens, obiectivității i se opune subiectivitatea. Punctul de vedere specific științelor exacte a primit o primă relativizare odată cu dezvoltarea fizicii cuantice. Dacă în fizica clasică, deterministă, omul nu era decât o verigă în marele lanț al cauzelor și efectelor, o dată cu fizica modernă și cu demonstrarea relațiilor de incertitudine, distanța radicală subiect-obiect se micșorează, la fel ca și sensul idealului de obiectivitate. Dacă pentru Newton realitatea era
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
unirea principatelor li s-au deschis noi piețe de desfacere, unirea din 1859 este acum interpretată ca împlinirea politică a voinței entuziaste a "maselor populare". Nimic mai puțin surprinzător ca faptul că și Unirea din 1918 este tratată în spiritul determinist al necesității istorice de unificare a statului național. Istoriografia rolleriană a obscurizat complet orice motivație naționalistă (de "reîntregire a unității naționale") a participării României la Primul Război Mondial, catalogat după indicațiile leniniste drept "război imperialist". În plin național-comunism, se revine
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
realizat] anterior am menționat ideea unui cunosc]tor perfect. Aceasta ar putea sugera c] doctrina determinismului este una epistemologic] (o doctrin] despre ceea ce poate fi cunoscut), măi degrab] decât una metafizic], așa cum sugerasem inițial. Cu toate acestea, dac] lumea este determinist], faptul c] este așa nu va depinde de existența unui cunosc]tor perfect sau a vreunui alt tip de cunosc]tor. Trebuie insistat asupra acestui punct pentru c] au existat mulți (cum ar fi Lucas, 1970) care au încercat s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faptul c] suntem liberi nu pot fi adev]rate simultan sunt cunoscuți că incompatibiliști. Un moment de cugetare ne va ar]ta clar c] pot exista atât incompatibiliști care cred c] avem toate motivele s] consider]m c] lumea este determinist] și s] concluzion]m, ca atare, c] nu putem fi liberi, cât și incompatibiliști care sunt convinși c] suntem liberi și concluzioneaz], prin urmare, c] determinismul trebuie s] fie fals. Și, într-adev]r, ambele tipuri de incompatibiliști exist]. Primii sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în mare m]sur] determinist], în acele ocazii în care action]m liber action]m f]r] a fi determinați de st]ri sau evenimente (cum ar fi dorințele noastre), despre care este plauzibil s] gândim c] opereaz] în mod determinist. Eurile noastre acționeaz] mai degrab] „în opoziție fâț]” sau poate transcend asemenea forțe deterministe. Deși aceast] explicație este vag] și pare s] sugereze c] atunci cand action]m liber noi (eurile noastre interiore?) avem puterea de a acționa împotriva legilor naturii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
m f]r] a fi determinați de st]ri sau evenimente (cum ar fi dorințele noastre), despre care este plauzibil s] gândim c] opereaz] în mod determinist. Eurile noastre acționeaz] mai degrab] „în opoziție fâț]” sau poate transcend asemenea forțe deterministe. Deși aceast] explicație este vag] și pare s] sugereze c] atunci cand action]m liber noi (eurile noastre interiore?) avem puterea de a acționa împotriva legilor naturii, aceast] idee ar putea fi înțeleas] cel mai rezonabil că o pretenție c] atunci cand
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atunci cand action]m liber noi (eurile noastre interiore?) avem puterea de a acționa împotriva legilor naturii, aceast] idee ar putea fi înțeleas] cel mai rezonabil că o pretenție c] atunci cand action]m rațional acțiunile noastre sunt explicabile rațional, ins] nu determinist. Într-o asemenea interpretare, motivele sunt radical diferite de cauze (compar] cu Kant; vezi capitolul 14, „Etică lui Kant”). Una dintre obiecțiile comune (Hobart, 1966) este c] o libertate de tip libertarian, fiind necauzat], ar fi lipsit] de valoare fiindc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ca fiind cauzate în mod unic, adic] de c]tre un agent care nu este el însuși cauzat s] acționeze în acest mod. Acesta este cunoscut ca libertarianism de tip agent-cauz] (Chisholm, 1964; van Inwagen, 1983). Aceast] mutare rupe lanțul determinist, înțeles că un eveniment cauzând alt eveniment, dar a p]rut celor mai mulți filosofi contemporani că depinzând pentru forța lui explicativ] de o idee obscur] a cauzalit]ții, dac] nu chiar lipsit] de coerent]. O alt] propunere care a exercitat o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a acționa. Compatibiliștii au utilizat numeroase strategii pentru a-și ap]ra convingerea comun] potrivit c]reia putem fi simultan determinați și liberi. Probabil cele mai faimoase au fost tentativele de a ar]ta c], pan] și într-o lume determinist], am putea decide și acționa altfel decât decidem și action]m de fapt, cu condiția c] am alege sau am vrea s] facem așa. Așa-numitele analize „ipotetice” ale cerinței de a fi responsabili moral - vezi pasul 4 în raționamentul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
face, compatibiliștii cu aceast] convingere susțin c] nu determinismul în sine ne priveaz] de puterea de a face lucrurile și altfel decât le facem. Mai degrab] factorii prohibitivi particulari sunt cei care au acest efect. Desigur c] într-o lume determinist] va exista o explicație determinist] pentru prezența unui factor prohibitiv în orice situație particular] (gândiți-v], de exemplu, la sugestia posthipnotic] menționat] mai sus). Dar aceasta nu face decât s] confirme faptul c] nu toate st]rile de lucruri determinate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
susțin c] nu determinismul în sine ne priveaz] de puterea de a face lucrurile și altfel decât le facem. Mai degrab] factorii prohibitivi particulari sunt cei care au acest efect. Desigur c] într-o lume determinist] va exista o explicație determinist] pentru prezența unui factor prohibitiv în orice situație particular] (gândiți-v], de exemplu, la sugestia posthipnotic] menționat] mai sus). Dar aceasta nu face decât s] confirme faptul c] nu toate st]rile de lucruri determinate sunt incompatibile cu libertatea noastr
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interpersonale. Astfel, recunoștință, bun]voința, resentimentul, indignarea moral] ș.a.m.d. sunt parte atât de integrant] a concepției noastre despre noi înșine și despre alții că persoane, încât nu le-am putea abandona în felul în care ne-o pretind determiniștii radicali. Deterministul radical într-adev]r insist] s] judec]m semnificația acestor reacții din punct de vedere obiectiv sau impersonal, o acțiune imposibil de duș la îndeplinire în interacțiunile noastre interpersonale cu altii. Așadar, indiferent dac] determinismul este adev]rât sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
recunoștință, bun]voința, resentimentul, indignarea moral] ș.a.m.d. sunt parte atât de integrant] a concepției noastre despre noi înșine și despre alții că persoane, încât nu le-am putea abandona în felul în care ne-o pretind determiniștii radicali. Deterministul radical într-adev]r insist] s] judec]m semnificația acestor reacții din punct de vedere obiectiv sau impersonal, o acțiune imposibil de duș la îndeplinire în interacțiunile noastre interpersonale cu altii. Așadar, indiferent dac] determinismul este adev]rât sau nu, viziunea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau, mai exact, s] ai voința pe care o vrei. O asemenea viziune asupra libert]ții de voinț] este, susține el, neutr] prin raportare la adev]rul determinismului. Este irelevant dac] avem voința pe care o vrem din cauza unui proces determinist sau din cauza șansei (norocului). (Un libertarian ar fi înclinat s] înțeleag] acest mod de a pune problema ca tendențios.) Ce înseamn] s] avem voința pe care o vrem? Înseamn] a avea capacitatea de a forma volițiuni de ordin secundar, adic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
comportat așa cum a f]cut-o. Am v]zut mai devreme c], potrivit lui Strawson, nu ne putem mulțumi s] l]s]m la o parte reacțiile noastre chiar dac], așa cum susțin incompatibiliștii, asemenea atitudini ar fi nejustificabile obiectiv într-o lume determinist]. S] presupunem c] Strawson are dreptate. S] presupunem, de asemenea, si c] determinismul este adev]rât (și recunoscut că adev]rât). Determiniștii radicali au dorit s] susțin] c], dat fiind adev]rul determinismului, reacțiile pot avea, în cel mai bun
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care sunt subiectiviști metaetici sau relativiști (vezi capitolul 39, „Relativismul”) tind în mod similar s] resping] orice fundamentare judiciar] pentru pedeaps] și propun în loc una integral consecințialist]. Dar, inc] o dat], aceasta nu înseamn] pentru ei s] se alieze cu determiniștii radicali care resping relevanță ideilor privind vină moral] pentru folosirea sancțiunilor sociale. Acesta este motivul pentru care ei se pot uni cu compatibiliștii care sunt realiști morali (vezi capitolul 35, „Realismul”), cum ar fi gânditori că Strawson și Frankfurt, si
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]