921 matches
-
identificare sunt fragile, deoarece acesta reactiva amenințarea de abandon: fantezia lui Benoît, care se considera un străin în această familie care se uită la televizor, este revelatoare. Asistăm imediat la o reorientarea către sine a acestei agresivități și a acestei devalorizări care favorizează manifestarea depresiei. ECHIVALENTE DEPRESIVE, DEPRESIE MASCATĂ, COMORBIDITATE: CÂTEVA REFLEXII Așa cum au fost descrise manifestările depresive la adult și la copil, în anii ’70 unii autori au descris echivalentul acestor manifestări la adolescent. Era vorba fie de stabilirea unor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în legătură cu „depresia”. În unele cazuri, manifestările simptomatice evocate se înscriau într-o semiologie evident depresivă. Era suficient atunci ca, dincolo de trecerea la act, de eșecul școlar, de tulburările de alimentație etc., să fie identificată semiologia depresivă, dispoziția depresivă, sentimentele de devalorizare. În aceste cazuri s-a putut, probabil, vorbi despre „depresie mascată”. Însă, în alte cazuri, simptoamele manifestate nu păreau a fi însoțite de alte simptoame care să exprime mai direct depresia, chiar dacă ele erau căutate. Aceste simptoame, tulburări alimentare, comportamente
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de idei în legătură cu moartea, de gânduri de sinucidere; - probleme în legătură cu somnul: adormire dificilă, treziri nocturne, coșmaruri; - perturbații alimentare: crize de bulimie mai ales, cu sau fără vomitare spontană sau provocată, mai rar pierderea poftei de mâncare; - un sentiment discret de devalorizare, explicat sub forma unui sentiment de teamă mai ales în legătură cu școala. În multe din cazurile prezentate, adolescentul, chiar dacă era un elev bun, a avut impresia deodată, fără motiv, că este incapabil, că nu mai înțelege nimic, că nu se mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
se mai descurcă. El se învinovățește pe sine pentru această situație. Atunci când, datorită unor ușoare probleme de atenție, notele la școala nu mai sunt atât de bune, poate apare o reacție „catastrofică”, notele mai proaste justificând și întărind sentimentul de devalorizare; - posibile idei în legătură cu moartea, chiar o tentativă de sinucidere (în general cu medicamente sau tăierea venelor) de cele mai multe ori într-un context reactiv și impulsiv. Această situație de criză poate dura mai multe zile, o săptămână sau două. Dacă nu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
14 ani și jumătate, are dificultăți care au apărut cu 17 luni în urmă. El prezintă o simptomatologie tipică depresiei, cu o stare de tristețe importantă, dificultăți de adormire, treziri nocturne frecvente, senzație de oboseală frecventă, iritabilitate neobișnuită, sentiment de devalorizare, dificultăți de concentrare și de atenție. Rezultatele sale școlare s-au înrăutățit în mod clar, dar cum era un elev excelent, n-a repetat anul. De ce a fost nevoie să treacă 17 luni pentru a diagnostica o depresie la un
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
subsol. Alain a descoperit că mama sa are o legătură extraconjugală, ceea ce i-a indus un sentiment de pierdere și de abandon, a generat probleme școlare datorită incapacității de concentrare și i-a produs un sentiment intens de eșec și devalorizare...(vezi urmareca p. 170??). VALÉRIE - LUPTA IDENTICĂ A MAMEI ȘI A FIICEI Valérie, 16 ani, împărtășește cu mama sa o ambiție intensă de a reuși în plan socioprofesional. Mama autodidactă a abandonat pe drumul promovării un tată descris ca puțin
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
neinteresant. Valérie face eforturi intense pentru a intra la școala pe care și-a ales-o, dar în primul an rezultatele sale sunt slabe: ea dezvoltă o stare anxio-depresivă dominată de teama de eșec, de sentimente de incompetență și de devalorizare etc. Mama și fiica se apropie și mai mult una de alta. Este evident că Valérie suferă din cauza acestui ideal matern pe care l-a preluat, dar care o strivește și o blochează în relația sa oedipiană și în investițiile
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pe care mama le avea despre primul său soț, un contact cu această soră vitregă mai mare, toate acestea vor provoca o dispariție parțială a inhibiției, a replierii, a dezinteresului. Totuși, acest efect benefic va fi tranzitoriu. Foarte rapid lentoarea, devalorizarea („toate acestea nu servesc la nimic” repetă Vincent), ideile triste revin. Vincent va avea o tentativă de suicid înghițând un anxiolitic din farmacia familiei. Va fi nevoie să i se propună un tratament antidepresiv (amitriptyline) asociat cu o psihoterapie scurtă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
efectiv aceste tipuri de oscilații în idealizarea sinelui: adolescentul trece uneori prea repede prin perioade de mulțumire de sine, un fel de narcisism exacerbat, apoi prin faze de profundă repliere, de subestimare, de neliniște amplificate adesea. Linia de demarcație dintre devalorizarea celuilalt, mai ales a părinților și devalorizarea propriei persoane este întotdeauna clară. Această pierdere a stimei de sine este însoțită, în general, de un sentiment de proastă dispoziție, de dezinteres, de plictiseală și mai ales de vid. Invers, a se
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sinelui: adolescentul trece uneori prea repede prin perioade de mulțumire de sine, un fel de narcisism exacerbat, apoi prin faze de profundă repliere, de subestimare, de neliniște amplificate adesea. Linia de demarcație dintre devalorizarea celuilalt, mai ales a părinților și devalorizarea propriei persoane este întotdeauna clară. Această pierdere a stimei de sine este însoțită, în general, de un sentiment de proastă dispoziție, de dezinteres, de plictiseală și mai ales de vid. Invers, a se privi pe sine ca pe propriul său
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
care ocupă o poziție „grandioasă” în idealul infantil. Această poziție poate fi rezultatul unei competențe speciale a părintelui (părinte care are o poziție socială, artistică etc. strălucitoare) sau poate proveni dintr-o imposibilitate a adolescentului să inițieze un travaliu de devalorizare/distanțare (părinte decedat și ocupând un loc idealizat în familie). În toate aceste situații, adolescentul este, într-o oarecare măsură, confruntat cu problematica următoare: nimic (nici eu însumi nici vreun obiect oarecare) nu este și nu va fi niciodată la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în zona secretă a eului și un obiect periculos, rău, persecutor, ascuns, cel mai adesea, într-un colț, gata oricând să sară asupra pacientului la cea mai mică dovadă de „slăbiciune”), de idealizare (un obiect foarte puternic, omniscient, protector), de devalorizare (un obiect decăzut, devalorizat, nefast), de negare etc., aceștia se apără cu dârzenie împotriva percepției interne a unei absențe, a unei suferințe, a unei amenințări cu separarea. Este evident că, subiacent acestei direcții conflictuale situată în zona relației obiectuale, acesta
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresie (participare socială, competență) dar nu de gravitatea acesteia. În sfârșit, autorii notează o ameliorare a scorurilor la pacienții a căror depresie s-a atenuat sau a dispărut în timpul spitalizării. Autorii discută relațiile dintre depresie și percepția socială a sinelui, „devalorizarea sinelui” fiind, nu trebuie să uităm acest lucru, un simptom tipic al stării depresive. Gotlib și colab. (1993) cercetează existența tulburărilor cognitive la adolescentul deprimat. Ei analizează o populație de 1710 adolescenți cu vârste între 14-18 ani (53% fete) din
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
deoarece aceasta se simte bine”, după cum afirmă ea însăși și părinții săi. Un an mai târziu, în aceeași perioadă, o a doua spitalizare s-a dovedit necesară: ea prezintă acum dificultăți extreme de verbalizare, suferința este exprimată prin sentimentul de devalorizare, de pierdere a oricărei dorințe, de sentimentul că nu poate fi ajutată. Dorința de a muri se află pe primul plan: Christine dorește să se autodistrugă deoarece se simte „prea prăbușită, incapabilă să-și revină, prea în contrast cu albul din jur
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
moarte și idei de suicid recurente. A promis mamei sale să nu treacă la act chiar dacă, spune el, „și-a dorit foarte mult să facă acest lucru cu aproximativ cincisprezece zile mai devreme” (cu ajutorul medicamentelor). El are un sentiment de devalorizare și se învinovățește că a ratat, deși era atât de aproape de reușită. Își face reproșuri în legătură cu cantitatea de muncă pe care a depus-o, având în vedere că a pierdut o parte din resursele financiare în ziua examenului. Evocând episodul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și importanța tratamentului. Într-adevăr primul obiectiv al îngrijirii este acela de a obține o diminuare, sau chiar o dispariție a simptoamelor: - cele mai invalidante: lentoarea, retragerea, dezinteresul, iritabilitatea majoră care blochează relațiile sociale etc.; - cele mai dureroase: suferința morală, devalorizarea, ideea de culpabilitate etc.; - cele mai amenințătoare: idei sau proiecte suicidare. Dar obiectivul primordial al terapeutului trebuie să fie acela de a re-dinamiza, a revitaliza și a relansa travaliul psihic propriu acestei vârste. Ori, acest travaliu psihic îl confruntă în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
propun, după ce s-a trecut de faza inițială a strângerii de informații, să dezvolte un efort de reflexie în legătură cu sine însuși și privind sensul comportamentelor sale reprezintă o amenințare potențială și nu pot decât să provoace o eschivare și o devalorizare a unei situații resimțită ca fiind cu atât mai periculoasă cu cât ea este însoțită de un sentiment rușinos de pasivitate și de supunere. În acest stadiu, supravegherea medicală de tip „psi” este de cele mai multe ori contraindicată, deoarece efectele sale
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Temă de reflecție Se știe că un criteriu al valorii este și raritatea. A obține acum o diplomă stă la îndemâna oricui, indiferent de aptitudini și competențe. Nu cumva fuga după certificare și inflația de „diplomați” conduc la o banalizare sau devalorizare a certificării? Certificările își păstrează aceeași valoare în timp? Diploma de licență de „ieri” este echivalentă cu cea de „azi”? Ce s-a pierdut, ce s-a câștigat? Ce are în minus, ce are în plus diploma? 3.4. De ce
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
vor aduce prejudicii tuturor celor care sunt angajați în forma respectivă de activitate. Suntem, astfel, în fața a ceea ce se cheamă sursa conflictelor intersubiective, dar și a celor intrasubiective (conștientizarea propriei incompetente profesionale poate determina trăirea intensivă a unui sentiment al devalorizării și nerealizării eului). Sunt frecvente, din păcate, cazurile de conduita, ambivalență, care semnifică orientarea persoanei spre două, roluri profesionale diferite, considerate la; fel de importante, dar alese pe baza unor motive deosebite: nentru unul pledează înclinațiile și aptitudinile personale, care
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
neîncredere, intoleranță. În gestionarea șocului cultural individul alege strategii reactive (a critica, a se retrage). Când indivizii nu sunt capabili să se adapteze la noua cultură, ei suferă un proces de alienare culturală. Alienarea culturală se manifestă ca proces de devalorizare a culturii-gazdă și dorința de întoarcere la cultura de origine, individul având sentimentul de marginalizare socială, frustrare, furie. Sentimentul „dezrădăcinării” este parte a alienării culturale. 2. Comunicarea interculturală Comportamentele comunicative ale indivizilor sunt rezultatul interacțiunilor complexe dintre factori culturali, factori
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
digitale. Vizionarismul cibernetic poate fi criticat având în vedere mai multe considerente. În primul rând, arhetipul digital al cyberspațiului nu este decât o fantezie matematică pitagoreică: un spațiu numeric ideal al lumii prin care se propune o întoarcere la dualismul devalorizării materiei și al slăvirii spiritului, la stigmatizarea corporalității înspre triumful spiritualității. În al doilea rând, religiozitatea cibernetică este lipsită de moralitate întrucât se ghidează după principiul libertarian extrem care propune abandonarea responsabilității în lumea real-socială și care afirmă că în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în poemul "Doamna în albastru", iar Ion Gheorghe în poezia "Marele șarpe" din volumul "Mai mult ca plânsul", nu răstoarnă și nu îmbogățește motivul biblic. Șarpele apare și în poezia lui Gh. Pituț, Petre Stoica, Grișa Gherghei ca expresie a devalorizării omului 14. La A. E. Baconsky distingem în atmosfera creată muzica amintirii pe care o va aduce îmblânzitorul de șerpi. Șarpele malefic 15, dar și șarpele bun, vin cu o încărcătură romantică în cântecele de inimă sau de evocare a
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de o imagine de ansamblu: oglinda morții în care sunetul mării și al sferelor, paloarea cadaverică a îngerului și a iubitei plutesc străveziu de la un poem la altul, contribuind la întregirea spirituală a unei structuri eminesciene întârziate. Timpul hărțuit de devalorizarea omului, de devitalizarea orașului sunt elemente care vor genera setea de golul primar similar perfecțiunii. Așa explicăm evadările în lumea hăului și a mării în care trăirea este realizată cu voluptate, în timp ce moartea este tărâmul "nisipurilor mișcătoare"3 de aur
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a pierde conștiința "valorii" omului? J.S. Despre asta e vorba: există și altceva în om în afara mașinii. Dar această distincție, și apoi combinarea a două domenii distincte, ține de sofism. B.C. Nu credeți că ideile ciberneticiene au contribuit cumva la devalorizarea concepțiilor umaniste? Devenea posibil ca, sub pretextul optimizării, sute de persoane să fie concediate și înlocuite cu mașini, fără grijă pentru soarta indivizilor. J.S. Cibernetica ar fi o justificare a dezu-manizarii activității umane? B.C. Spre deosebire de cele spuse de ciberneticieni, care
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
confrunta adolescenții romani, in opinia lor, selectam: neîncredere în sine, deficiențe si blocaj de comunicare anxietate, depresie, teamă; furt; comportamente agresive diverse, verbale si fizice etc. inadaptare școlară, randament școlar scăzut, hiperemotivitate; deficit de afectivitate parentală; tentativă de sinucidere si devalorizare; timp îndelungat petrecut în fața computerului, accentuarea trăirilor în „realitatea virtuală”; probleme legate de anturajul negativ; probleme sentimentale; aspecte asociate cu reorientarea școlară si profesională. In școală, profesorii sunt adeseori puși în dificultate de așa numiții „elevi dificili". De cele mai multe ori
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]