561 matches
-
tărăboiu și venind oameni străini în sat, el s'a ținut ascuns cu caseta băncii. N'a intrat între oameni, a așteptat să treacă furtuna. V. Cornescu, Sodomeni (Pașcani) Îndată ce oamenii au prins a se turbura și a vorbi despre devastarea târgului, Cornescu i-a strâns la școală, și le-a vorbit despre primejdia țării și despre a lor, dacă nu stau liniștiți. La îndemnul său, sătenii iscălesc o declarație de pace, care se dă inspectorului comunal. Apoi în zilele celelalte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai multe sate cu ei. Nu trebuie exagerat numărul acestora, căci trebuie să țineam seama de mențiunea din cronica lui Wapowski, în care se arată că cei mai mulți dintre cei robiți au fost duși de turci în Grecia și în Asia. Devastarea provinciilor regatului polon nu s-a încheiat după incursiunea tătarilor din luna iulie. Wapowski scrie că în toamna anului 1497, au năvălit 70.000 de turci și au jefuit Rusia, de-a lungul râului Nistru, Haliciul, Sidaciovia, Drohobicia și Sambor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
animale se situează mai ales la mijloc, în cântecele funerare, iar dulful la rădăcină, „stratificare” reluată și în colindele din Țara Loviștei. Dulful sau peștele de mare este animalul care întrupează forțele Haosului ce amenință Arborele Vieții prin periodica lui devastare: „Prundurele marle’n dalbe/ Mărului merișor de aur/ Pe prundișul Mării Negr’/ Crescut-ai d-un merișor-u/ Făcea mere-n toate ver’/ Câte-ș face nu le coace/ Din pricina Dul de mar’./ Dul de mare ies-afară;/ Sărea-n vânt, sărea-n
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ca și noi că nu vă vom da o rublă oricât de fundate v-ar fi pretențiile. (subl.ns.). —„Mă rog, prin renunțarea la facerea socotelilor, înțelegeți să renunțăm și la Tezaurul nostru, și la despăgubirile ce ne revin pentru devastarea Legațiunei din Petrograd ? Știți, cred, că Tezaurul era un depozit făcut de guvern la guvern și, ca atare, sacru, că toate legile vă obligă să ni-1 restituiți integral și că el era proprietatea nu a Statului român, ci a
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Dobrina, îndreptându-se spre drumul de-a lungul Prutului spre Iași, Hotin sau Polonia. Mari nenorociri s-au abătut asupra Moldovei în secolul al XVII-lea. Și meleagurile hușene au fost bântuite de epidemii, foamete și pustiiri. Cele mai mari devastări au fost provocate de turci, de tătari, de poloni și de cazaci. Când aceștia năvăleau, se trăgea clopotul de la Episcopie și atunci locuitorii din Huși, unii se retrăgeau în pădure, iar alții se așezau în poziție de apărare. Cele mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prefect de Fălciu îmi arată că locuitorii acestui județ în contact cu acei din Iași, e temere ca răscoala să nu se întindă și acolo, în care caz ar fi lipsit cu totul de trupe pentru menținerea ordinei și prevenirea devastărilor, și deci cere a i se trimite cel puțin un batalion pentru cazuri eventuale”. Preotul misionar romano-catolic Bernardin Just, care slujea la biserica Sf. Maria din Corni - Huși (1 ianuarie 1907-1 iulie 1907), notează desfășurarea evenimentelor pe plan local. După
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru a susține stabilirea unor învoieli agricole noi. În drum spre Huși, țăranii au distrus firele telefonice pentru a împiedica comunicațiile legate de intervenția trupelor. Autoritățile sunt înștiințate că, aflați la bariera orașului, țăranii „înarmați au venit asupra orașului pentru devastare”. Nici promisiunile făcute de autoritățile sosite la fața locului (comandantul regimentului, procurorul, judecătorul de instrucție, comandantul de jandarmi) că li se vor îndeplini cererile, nici salva de focuri oarbe trase nu i-a oprit, hotărâți fiind să pătrundă în oraș
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Pavel Michiu, fost deputat, Grigore Vericeanu, primar, Iamandi, proprietar. Semnatarii solicitau revocarea ordinului plecării batalioanelor Argeș și Dolj: „Orașul Huși și jud. Fălciu fiind încă în fierbere din cauza revoltelor țărănești care amenință din moment în moment cu noi vandalisme și devastări rugăm stăruitor a se revoca ordinul plecării batalioanelor Argeș și Dolj care constituiesc singura forță armată asiguratoare liniștei publice. Neîndeplinirea acestei cereri a noastră ar însemna să rămânem în pradă devastărilor care așteaptă a se arunca asupra orașului și a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
amenință din moment în moment cu noi vandalisme și devastări rugăm stăruitor a se revoca ordinul plecării batalioanelor Argeș și Dolj care constituiesc singura forță armată asiguratoare liniștei publice. Neîndeplinirea acestei cereri a noastră ar însemna să rămânem în pradă devastărilor care așteaptă a se arunca asupra orașului și a proprietarilor”. Începând cu a doua jumătate a lunii martie, guvernul liberal condus de Dimitrie A. Sturdza a luat măsuri energice, caracterizate, în primul rând, prin concentrarea unităților militare, îndeosebi la reședințele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pământul țării. Precum învățasem din copilărie, Dumnezeu a fă cut pe om din pământul în care va trăi și cu care rămâne de veci solidar. Intrarea se făcu treptat. În mahalale s-au comis scandaluri tragice, mai ales de bulgari: devastări de case, violuri, lupte, în care, ne spuse a doua zi lăptăreasa, trei soldați bulgari fură împușcați de germani chiar. Acum începe instalația lor. Germanii prin case, bulgarii, în toate împrejurările, sunt tratați ca niște vasali. Ca să fie încartiruiți trebuiau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a permite mamei să-l repare în timpul șederii lor acolo, parchetele arse și știrbite, hârtia pe pereți maculată, păduchi de lemn până în pervazurile ușilor! Era o groază și cu neputință de crezut ca un popor civilizat să făptuiască astfel de devastări. Înainte de a o repara, mergea lumea să admire opera celor ce pretindeau că respectă memoria regelui Carol, pe a ministrului său I.C. Brătianu și se numeau Kulturvolk. Dar să revenim la începuturile ocupațiunii. Din ziua dintâi cerură o aprovizionare abundentă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la cernica Pe la mijlocul lui mai, vremea fiind frumoasă, am pornit, însoțite de trei maici și o țigancă cu un coș, la mănăstirea Cernica. Drumul prin pădure era de șase kilometri, dar foarte plăcut; ajungând însă acolo, am rămas uimite de devastarea admirabililor stejari, care formaseră altădată o împrejmuire măreață vechii mănăstiri. Germanii tăiaseră acei copaci centenari, lăsând, ca de obicei, tulpinile ca mărturie a barbariei lor. Era o jale. Cu această tristă impresie am trecut poarta. Un călugăr ne servi de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ar fi avut mai mare nevoie de o schimbare era soțul meu, dar nu consimți să facă cura de Govora, găsindu-se prea slab și temându-se să părăsească pe mâna vrăjmașilor, străini și români, casa scăpată până atunci de devastare. Mariuța nu putea părăsi pe cei doi copii mici; mama trebuia să meargă cu Pia la Mihăești pentru a face cura de Govora. Eu cerusem autorizarea să mă duc la Govora. Aveam toți nevoie să ne destindem nervos. Din București
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a dat asaltul. George Manu, asistent universitar, preparatorul doamnei Curie, trăgea cu mitraliera din colțul trotuarului. Doctorul Hodoș trăgea strigând: „Să-i curățim pe toți!“ Tot cartierul între Calea Moșilor și Dudești este o ruină. D. Kiritzescu îmi spunea că devastarea era organizată cu unelte tehnice. Bande de legionari cu drapele mergeau în frunte cântând, urmați de pleava populației. Tot ce găseau prin case, prin prăvălii era ridicat și cărat la cuiburi și case amice. La Abator au omorât pe măcelarii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Cu mic, cu mare, brăilenii erau în port, la depozite, să apuce care cum o putea măcar ceva din moștenirea fostului aliat, adică sticle cu băuturi, ciocolată, conserve, medicamente, tot ce se putea găsi, de fapt, într-un iureș al devastării cum nu se mai văzuse vreodată. Am fost și eu de față la ce s-a întâmplat acolo, fugit de acasă (cine m-ar fi putut opri?) împreună cu prietenul meu de aceeași vârstă Wili (maică sa fiind nemțoaică, îl botezaseră
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
a confruntat cu dificultăți tot mai mari ca să-și apere frontierele și să împiedice incursiunile masive ale triburilor din afara lor. Pentru peninsula italică, pericolul principal îl reprezentau invadatorii germanici, în special goții. Ținuturile din Balcani au suferit un mileniu de devastări provocate de valurile succesive de triburi invadatoare. Goții, în secolele al treilea, al patrulea și al cincilea și hunii, tot în secolele al patrulea și al cincilea, au fost urmați de avari, slavi și bulgari în secolele al șaselea și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
lor. Civilizația medievală balcanică era deci în esență bizantină. Cu toate marile realizări ale imperiului, îndelungata lui istorie a fost marcată de multe fluctuații ale norocului. Unul dintre cei mai cunoscuți împărați, Iustinian (527-565), a încercat să refacă imperiul după devastarea acestuia de către invaziile barbare din secolele al patrulea și al cincilea. Domnia lui avea să fie importantă pe viitor datorită reformelor sale administrative și a codurilor de legi. El a inițiat și un ambițios program edilitar la Constantinopol, a cărui
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
nu avea totuși deloc intenția să cedeze prioritatea Rusiei în privința influenței ei în Principate. Alexandru I a continuat politica aceasta, dar guvernul lui nu a recurs la presiuni asupra Porții în vederea obținerii anumitor concesii. Valahia suferea în perioada aceasta de pe urma devastărilor trupelor notabilului provincial Pasvanoglu, care organiza tot timpul raiduri în ținuturile românești din cartierul său general de la Vidin și din nordul Bulgariei. Într-un document oficial din 1802, guvernul otoman a stabilit perioada de domnie a hospodarilor la șapte ani
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cu carte și ei le știau foarte bine că nu trebuia să întrebe pe alții, de nu s-au gândit ei să le scrie și să rămână la biserică scrise, căn biserică erau ferite și de foc și de alte devastări. Înainte de primul război mondial era omenirea cu mult mai credincioasă ca acuma, n-ar fi intrat cineva în biserică să fure ceva sau cel puțin să aibă un gând rău față de biserică. Știu când am fost în primul război mondial
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
deputat visează, deși e’nperciunat, Dar spiritul femeii În temniță l-au dat <endnote id="(125, p. 151)"/>. Piesa era inspirată din actualitatea epocii. Subiectul ei era sugerat de dezbaterile (din Parlament și În presă) și de agitațiile stradale (inclusiv devastarea Templului Coral) declanșate de problema emancipării politice a evreilor, cu ocazia adoptării Constituției din 1866. O Constituție care, prin Articolul 7 („Numai străinii de rit creștin pot dobândi calitatea de român”), a amânat cu peste o jumătate de veac emanciparea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a dublat-o pe cea a autorităților civile și militare. Începând cu 11 noiembrie 1918, după retragerea intempestivă a trupelor germane, În București, Brăila și alte orașe din Muntenia au avut loc tulburări antievreiești, soldate cu câțiva morți, mulți răniți, devastarea sinagogilor și jefuirea prăvăliilor. „A fost evitată o baie de sânge”, scria un contemporan, pentru că - de data aceasta ! - evreii s-au organizat În formații de autoapărare conduse mai ales de ofițeri evrei demobilizați. Înarmați cu bâte, ei i-au alungat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sânge răscoala eteriștilor : „Și-au făcut [turcii] râs de biserici Într-un chip sălbatec, punând În ele cai și Împușcând În icoane sau ciopărțindu-le cu lovituri de săbii ; În multe biserici de la țară se mai văd și astăzi urmele acestor devastări” <endnote id="(680, p. 111)"/>. Într-adevăr, la Începutul secolului XX, Nicolae Iorga vedea pe frescele bisericilor din Basarabia sfinți cu ochii scoși cu sulița de către oștenii turci <endnote id="(429, pp. 172-173)"/>. Conform unei legende medievale, un negustor evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ritual, În aprilie 1801, la București, a avut loc o mare „zarvă”, În timpul căreia - zice un document din epocă - evreii au fost goniți „ca iepurii”. Revolta mulțimii s-a soldat cu 128 de morți și răniți și cu jefuirea și devastarea prăvăliilor din cartierul evreiesc. Pentru a-i proteja de fanatismul mahalagiilor, domnitorul Alexandru Moruzi s-a văzut obligat să-i strângă pe evrei la agie <endnote id="(416, II, p. 105 ; 535, pp. 284-288)"/>. Pogromul a reizbucnit cu mai multă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1933, în orașul Dorohoi, un nucleu cuzist cu 23 de membri era condus de învățătorului Ilie Mihalachi, membri acestui nucleu au desfășurat o propagandă cu un caracter antisemit, instigând populația românească împotriva evreilor, multe din întrunirile acestora erau urmate de devastări ale locuințelor și prăvăliilor evreilor din oraș. Excesele de violență au determinat Inspectoratul regional de poliție Cernăuți să transmită ordine prin care solicitau reprimarea oricăror încercări sau excese cu caracter antisemit. Se cer măsuri pentru a menține ordinea publică și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evreilor din oraș. Excesele de violență au determinat Inspectoratul regional de poliție Cernăuți să transmită ordine prin care solicitau reprimarea oricăror încercări sau excese cu caracter antisemit. Se cer măsuri pentru a menține ordinea publică și a nu da curs devastărilor și maltratărilor pe seama populației evreiești. Ligii Apărării Național Creștine avea puterea de a mobiliza oamenii. De exemplu, la 7 septembrie 1931 a venit în Dorohoi profesorul Gh.Cuza, pentru a-l apăra pe Marcel Adam într-un proces de ultraj
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]