769 matches
-
doar răspunsurile celor care consumă droguri (bază analizei = 131 respondenți, ce au bifat DA la itemul Q20. Consumi droguri?). ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ GABRIEL ALBU Relațiile interpersonale 2 1 DEVIANȚA SOCIALĂ LA TINERI 2 239 Prefață Drogurile, cadru general de analiză și delimitări conceptuale DEVIANȚA SOCIALĂ LA TINERI Droguri licite, droguri ilicite Teorii și modele explicative ale devianței și consumului de droguri Factori determinanți ai delincvenței și ai consumului de droguri Strategii de intervenție în consumul de droguri Anexe Bibliografie Indice
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
DA la itemul Q20. Consumi droguri?). ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ GABRIEL ALBU Relațiile interpersonale 2 1 DEVIANȚA SOCIALĂ LA TINERI 2 239 Prefață Drogurile, cadru general de analiză și delimitări conceptuale DEVIANȚA SOCIALĂ LA TINERI Droguri licite, droguri ilicite Teorii și modele explicative ale devianței și consumului de droguri Factori determinanți ai delincvenței și ai consumului de droguri Strategii de intervenție în consumul de droguri Anexe Bibliografie Indice
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Social Support, in urban adolescents, American Journal of Community Psychology, 28, 391-400. 32. Chelcea, S. (2007), Metodologia cercetării sociologice / Metode cantitative și calitative, ediția a III-a, Ed. Economică, București. 33. Chipea, F. (1997), Teorii ale controlului social în explicarea devianței sociale, în Analele Universității din Oradea, seria Psihologie-Pedagogie-Metodică, tom I, 1997, pp. 51-56. 34. Carp, R. (2007), Stat, Biserică, cetățean în căutarea unui model european al religiilor, în Baconsky, T.; Ică, I.I.jr.; Tătaru-Cazaban, B.; Ștefoi, E.; Manolescu A.; Carp, R.
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
exagerări de genul: inadaptat prin naștere, care favorizează un anumit fatalism educațional. Factorii ereditari (sau predispozanți) nu acționează direct, ci prin intermediul celor de mediu, care vor favoriza sau nu exprimarea acestor potențialități ereditare. a)Deficiențele intelectuale reprezintă o premisă a devianței comportamentale, mai ales atunci cînd un nivel mintal scăzut se asociază cu tulburări afective și condiții defavorabile de mediu. Ele exprimă În general prin dificultatea sau imposibilitatea elevului de anticipare, pe plan mental, a urmărilor inevitabile ale atitudinilor deviante adoptate
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
socio-afectiv neprielnic, În care relațiile Între membrii familiei se bazează adesea pe forță și brutalitate. Urmările directe sau indirecte ale unor astfel de condiții sunt o dezvoltarea intelectuală și afectivă Întârzâiată a acestor copii. VIII. Principalele forme de manifestare a devianței școlare Copiatul este o Înșelăciune. Ca formă specifică de nesinceritate față de profesor, copiatul poate fi Încadrat În categoria conduitelor agresive, deoarece aduce prejudiciu profesorului și clasei. Acești elevi nu sunt susținuți motivațional de curiozitate sau interesul pentru un domeniu, ci
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
cu problematica crizei existențiale specifice pubertății și adolescenței: opoziția față de adulți, căutarea unei noi identități, crizele de narcisism, momentele depresive, curiozitatea, gustul pentru risc, presiunile din partea prietenilor și grupului din care fac parte. Suicidul nu este propriu-zis o formă de devianță școlară, În sensul că nu există norme școlare care să-l menționeze și să-l interzică explicit; cu toate acestea se prezintă ca având legatură cu alte probleme de comportament ale elevilor. Factorii de risc În sinuciderea la copii sunt
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
obiectul curiozității a milioane de fani. Prin urmare, zeii postmodernității trăiesc palpitante aventuri amoroase, asemenea olimpienilor de altădată. In realitate, viața starurilor din "Noul Olimp" este (și) una a divorțurilor, certurilor, eșecurilor, depresiilor și neîmplinirilor. Unele celebrități stau sub semnul devianței sexuale. Este, după anumite surse, și cazul lui Michael Jackson. Acuzat de pedofilie, cântărețul a fost achitat din lipsă de probe. Pentru regele exhibiționismului, excesul pare va fi fost, un timp, unica regulă a vieții sale. De aici până la decadența
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Acesea sunt de fapt un rezultat al experiențelor colective ale elevilor și, spre deosebire de normele explicite, sunt mult mai flexibile. În situația În care normele explicite nu converg cu cele implicite, se produce o deteriorare a climatului de grup, concretizată În devianță normativă sau apariția fenomenelor de agresivitate. (Grupurile școlare se caracterizează și printr-un grad relativ de omogenitate. Parametri ca vârsta, nivelul de școlaritate, nivelul de instrucție, nivelul dezvoltării fizice sau intelectuale, uneori sexul și naționalitatea sunt indicatori comuni tuturor copiilor
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
solicitat ο este neatent, cu atenție perturbată labilă ο este inactiv, pasiv, plictisit, apatic • Conduita elevului în afara clasei (în pauze) ο are conduită normală, fără abateri ο are conduită marcată de atitudini agresive sau autoritare, de gravitate redusă ο prezintă devianță comportamentală • Conduita în grup ο este comunicativ, sociabil, execută cu interes sarcinile date, participă necondiționat la viața grupului, bun organizator ο se integrează, aderă la grup, dar este lipsit de inițiativă, este un bun executant dacă este solicitat ο este
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
care violează așteptările instituționalizate, adică acele așteptări care sunt împărtășite sau recunoscute ca legitime într-un sistem social"112. Problema constituirii, respectării și nerespectării normelor este poziționată în sociologie fie în raport cu specificul cultural al unei societăți, fie între conceptele de "devianță" (încălcarea sau violarea unei norme) și "normalitate" ("fața complementară a devianței"113). Obținem, așadar, semnificații la fel de importante din studierea devianței, deci, a încălcării normelor, ca și din conformitatea comportamentelor sociale cu cerințele normelor sociale, deci, din respectarea normelor. 3.2
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
recunoscute ca legitime într-un sistem social"112. Problema constituirii, respectării și nerespectării normelor este poziționată în sociologie fie în raport cu specificul cultural al unei societăți, fie între conceptele de "devianță" (încălcarea sau violarea unei norme) și "normalitate" ("fața complementară a devianței"113). Obținem, așadar, semnificații la fel de importante din studierea devianței, deci, a încălcării normelor, ca și din conformitatea comportamentelor sociale cu cerințele normelor sociale, deci, din respectarea normelor. 3.2. Sancțiunile Sociale 3.2.1. Rolul cultural al sancțiunilor sociale Arătam
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
constituirii, respectării și nerespectării normelor este poziționată în sociologie fie în raport cu specificul cultural al unei societăți, fie între conceptele de "devianță" (încălcarea sau violarea unei norme) și "normalitate" ("fața complementară a devianței"113). Obținem, așadar, semnificații la fel de importante din studierea devianței, deci, a încălcării normelor, ca și din conformitatea comportamentelor sociale cu cerințele normelor sociale, deci, din respectarea normelor. 3.2. Sancțiunile Sociale 3.2.1. Rolul cultural al sancțiunilor sociale Arătam la începutul acestui capitol că noi intuim sau cunoaștem
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Editura Polirom, Iași, 2001. Ogburn, William F., "Cultural Lag as Theory", în revista Sociology & Social Research, 41.3 ianuarie. 1957. Ogburn, William F., Social change: With respect to cultural and original nature, Oxford England: Delta Books, 1966. Ogien, Albert, Sociologia devianței, Editura Polirom, Iași, 2002. Otovescu, Dumitru, Cultură, personalitate vocație în concepția lui Constantin Rădulescu-Motru, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1990. Otovescu, Dumitru, Sociologia culturii românești (Geneză și devenire: 1821-1944), Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1992. Otovescu, Dumitru (coord.), Sociologia culturii românești. Antologie
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
-a, McGraw-Hill Higher Education, 2008, p. 69. 108 Idem. 109 Rudolf Rezsohazy, Sociologie des valeurs, Armand Colin, 2006; Sociologia valorilor, traducere de Ioana Opaiț, Institutul European, Iași, 2008, pp. 116-117. 110 Idem. 111 Dan Banciu, " Ordinea socială, controlul social și devianța", în Dumitru Otovescu (coord.), Tratat de sociologie generală, ed. cit., p. 375. 112 Sorin M. Rădulescu, Dan Banciu, Sociologia crimei și criminalității, Editura "Șansa SRL", București, 1996, p. 19. 113 Albert Ogien, Sociologia devianței, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 222
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Banciu, " Ordinea socială, controlul social și devianța", în Dumitru Otovescu (coord.), Tratat de sociologie generală, ed. cit., p. 375. 112 Sorin M. Rădulescu, Dan Banciu, Sociologia crimei și criminalității, Editura "Șansa SRL", București, 1996, p. 19. 113 Albert Ogien, Sociologia devianței, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 222. 114 Henry Campbell Black, Black's Law Dictionary, 6th ed., St. Paul, MN.: West Publishing, 1990, p. 1341. 115 Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu, op. cit., p. 521. 116 Mai multe detalii pot fi citite pe
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
2002; 2. Băban, Adriana (coord.), Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și consiliere, S.C.Psinet, Cluj Napoca, 2001; 3. Bursuc, Bogdana, Managementul clasei. Ghid pentru profesori și învățători, Editura Alpha MDN, București, 2007; 4. Buta, Liliana, Copiatul, fenomen al devianței școlare, în Revista Română de Pediatrie, vol. LV, nr. 3, an 2006; 5. Crețu, Elvira, Probleme de adaptare școlară, Editura All Educational, București, 1999; 6. Cristea, Sorin, Dicționar de termeni pedagogici, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998; 7. Gilly, Michel
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
de urgență o reconsiderare completă a pregătirii psihopedagogice. Pe parcursul activității la catedră apar aspecte cu care un diriginte, un profesor se confruntă În permanență. Profesorul diriginte se confruntă cu situații complet noi - violența stradală sau În familie, consumurile de droguri, devianțele juvenile sau sexuale. Aceste situații care nu sunt episodice, ele tind să devină sau unele au devenit deja probleme de masă. Pentru a face fața acestor probleme, activitatea dirigintelui trebuie să fie cea adecvată și competentă În același timp. Este
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
cauze fortuite); − tăgăduirea răului produs (a minimalizării lui); − tăgăduirea victimei (ce-și merită soarta); − până la acuzarea acuzatorilor. În situații dificile de orientare socială, reprezentările permit a evalua avantajele și dezavantajele lor prin adoptarea de soluții comportamentale adecvate. În situații de devianță, normele infracționale devin repere apriorice de comportament din care se poate deduce motivul, nivelul de reprezentare și factorii ce dirijează comportamentul Într-un sens negativ. În concluzie, considerăm că reprezentările, ca patern-uri de comportament ce reglează relațiile interpersonale, au
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
și alții. Toți acești oameni îmi repugnau ..." "Nevrînd să fiu nici exploatat și nici exploatator, am început să fur de pe tejghele ..." Dar toți teroriștii au practicat ceea ce ei numesc "reprize" adică jefuirea băncilor -, furtul din magazine în stadiul minor al devianței lor; incendierea sau distrugerea prin explozive." De asemenea, de mult timp munca era disprețuită, refuzată, și o viață parazitară, larvară a fost adesea propovăduită. Ravachol descoperise către 1893, după mulți alții, ceea ce mai tîrziu s-a numit "erotizarea muncii": " Omul
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
reacții, adeseori stereotipe, la solicitările mediului cotidian. Când mecanismele de adaptare ale personalității eșuează, comportamentul ia o formă de tip deviant sau chiar psihopatologic. Enăchescu (1996) grupează tulburările comportamentale în trei tipuri: a) tulburări comportamentale de tip sociopatic, caracterizate prin devianță, abateri de la normele de conduită socială, etică sau juridică, cu implicații asupra membrilor comunității sau instituțiilor sociale. În cadrul tulburărilor de tip sociopatic sunt incluse: vagabondajul, cleptomania, piromania, mitomania, cazurile de dezorganizare familială sau de grup social, violul, vătămările corporale; b
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cu lumea, detașând relațiile obiective existente în realitate, dincolo de ceea ce oferă percepția. Tipurile de conduite deviante au generat multe discuții, fiind interpretate din puncte de vedere diferite, cum ar fi: psihologic, sociologic, moral, cultural etc. Fiind abateri de la normalitatea psihică, devianțele sunt aspecte care se depărtează de normalitate. Enăchescu (1996) consideră că devianța este ceea ce într-o societate se opune conformismului. Devianța reprezintă o formă de comportament anormal care vine în contradicție cu normele admise de societate, având caracter de violență
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Tipurile de conduite deviante au generat multe discuții, fiind interpretate din puncte de vedere diferite, cum ar fi: psihologic, sociologic, moral, cultural etc. Fiind abateri de la normalitatea psihică, devianțele sunt aspecte care se depărtează de normalitate. Enăchescu (1996) consideră că devianța este ceea ce într-o societate se opune conformismului. Devianța reprezintă o formă de comportament anormal care vine în contradicție cu normele admise de societate, având caracter de violență, care produce dezaprobare, frică și indignare. Devianța este legată de tot ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
interpretate din puncte de vedere diferite, cum ar fi: psihologic, sociologic, moral, cultural etc. Fiind abateri de la normalitatea psihică, devianțele sunt aspecte care se depărtează de normalitate. Enăchescu (1996) consideră că devianța este ceea ce într-o societate se opune conformismului. Devianța reprezintă o formă de comportament anormal care vine în contradicție cu normele admise de societate, având caracter de violență, care produce dezaprobare, frică și indignare. Devianța este legată de tot ceea ce este restrictiv necesar în acțiunile individului și de care
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
normalitate. Enăchescu (1996) consideră că devianța este ceea ce într-o societate se opune conformismului. Devianța reprezintă o formă de comportament anormal care vine în contradicție cu normele admise de societate, având caracter de violență, care produce dezaprobare, frică și indignare. Devianța este legată de tot ceea ce este restrictiv necesar în acțiunile individului și de care acesta este răspunzător. În această categorie sunt incluși indivizii imorali, corupți, criminali, huligani, prostituate, sinucigași, fanatici etc. CONDUITE MOTRICE DE BAZĂ - În evoluția sa, copilul cuprinde
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ideilor (cât mai fidelă dacă se putea), pe autoritatea episemică de necontestat a profesorului. Mai mult, fusesem socializată într-o cultură a supunerii și a acceptării autorității. Revolta mea de acasă o semnificam, inconștient, mai degrabă ca o formă de devianță, iar undeva înăuntrul meu așteptam să mă normalizez în sensul așteptărilor pe care societatea (și în special familia) le avea de la mine. Funcționam deja într-o permanentă contradicție între necunoscutul ce mi se deschidea în față în urma contestărilor mele (pe
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]