1,506 matches
-
b) funcțiile comportamentului deviant ajută la menținerea stabilității grupului respectiv; c) grupul poate rezista numai prin calitatea de a fi deviant a comportamentului membrilor săi. Se poate remarca din cele de mai sus o corelație dinamică între conduitele de tip deviant antisociale și evoluția societății în direcția „nonvalorilor” sau a „valorilor subculturale”, în raport cu o stare de anomie socială, devalorizarea modelului etic, socio-cultural, creșterea contradicțiilor, a tensiunii și a conflictelor sociale etc. J.I. Kitsuse și D.C. Dietrick descriu chiar o dinamică a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tensiunii și a conflictelor sociale etc. J.I. Kitsuse și D.C. Dietrick descriu chiar o dinamică a acestor aspecte, după cum urmează: - scăderea toleranței; - mărirea numărului actelor de tip antisocial; - scăderea acțiunilor împotriva criminalității; - creșterea alienării prin devianță; - creșterea criminalității prin grupele deviante; - presiunea grupelor deviante asupra societății. Relația dinamică dintre sistemul social deviant și cel subcultural are două faze, după cum reiese și din schema următoare. Din analiza schemei se poate desprinde faptul că un grup populațional, considerat normal în raport cu valorile modelului său
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conflictelor sociale etc. J.I. Kitsuse și D.C. Dietrick descriu chiar o dinamică a acestor aspecte, după cum urmează: - scăderea toleranței; - mărirea numărului actelor de tip antisocial; - scăderea acțiunilor împotriva criminalității; - creșterea alienării prin devianță; - creșterea criminalității prin grupele deviante; - presiunea grupelor deviante asupra societății. Relația dinamică dintre sistemul social deviant și cel subcultural are două faze, după cum reiese și din schema următoare. Din analiza schemei se poate desprinde faptul că un grup populațional, considerat normal în raport cu valorile modelului său sociocultural, începe treptat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
descriu chiar o dinamică a acestor aspecte, după cum urmează: - scăderea toleranței; - mărirea numărului actelor de tip antisocial; - scăderea acțiunilor împotriva criminalității; - creșterea alienării prin devianță; - creșterea criminalității prin grupele deviante; - presiunea grupelor deviante asupra societății. Relația dinamică dintre sistemul social deviant și cel subcultural are două faze, după cum reiese și din schema următoare. Din analiza schemei se poate desprinde faptul că un grup populațional, considerat normal în raport cu valorile modelului său sociocultural, începe treptat să se conformeze la noile valori și experiențe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
SUBCULTURALE VALORI CULTURALE FOTO schema un model propriu de „individ”, membru al societății respective, căruia îi corespunde un anumit tip de comportament, „oferit” ca model de societatea căreia acesta îi aparține. Diferitele societăți definesc în mod diferit tipul de personalitate deviantă. Devianța este o formă de comportament uman, psihosocial, și ea trebuie privită și analizată, în ceea ce privește semnificația sa, în „interiorul” comportamentului general uman și nu separat de acesta. De aici rezultă că nu se poate face o demarcație netă între devianță
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
poate să le violeze. Mulți indivizi sunt angajați în acțiunea de creare a normelor sociale, de inovare sau inventare a acestora sau, dimpotrivă, prin modul lor de viață, comportament sau acțiune, ei violează aceste norme. Această din urmă categorie de devianți sunt sociopații. Devianța este o violare a normelor sociale care constituie ghidul comportamentului (E. Sagarin). Din aceste considerente, societatea etichetează astfel de conduite ca având un caracter negativ, antisocial, de tip deviant și le condamnă (H. Becker, J. Lofland). Un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
violează aceste norme. Această din urmă categorie de devianți sunt sociopații. Devianța este o violare a normelor sociale care constituie ghidul comportamentului (E. Sagarin). Din aceste considerente, societatea etichetează astfel de conduite ca având un caracter negativ, antisocial, de tip deviant și le condamnă (H. Becker, J. Lofland). Un alt tip de comportament, înrudit cu cel deviant, dar diferit de el, este cel marginal. Acesta din urmă, deși se situează în afara limitelor modelului cultural, nu este condamnat de societate. Indivizii care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
normelor sociale care constituie ghidul comportamentului (E. Sagarin). Din aceste considerente, societatea etichetează astfel de conduite ca având un caracter negativ, antisocial, de tip deviant și le condamnă (H. Becker, J. Lofland). Un alt tip de comportament, înrudit cu cel deviant, dar diferit de el, este cel marginal. Acesta din urmă, deși se situează în afara limitelor modelului cultural, nu este condamnat de societate. Indivizii care adoptă un asemenea comportament sunt niște „înstrăinați” de grupul social, care se autoizolează, devenind diferiți, bizari
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a tendințelor antisociale ale individului. Pe aceste considerente, problema devianței nu poate fi înțeleasă decât prin tripla abordare a acesteia: din punct de vedere social, psihologic și psihiatric. O contribuție importantă în această problemă revine acțiunii de igienă mintală. Conduitele deviante, ca și cele de ordin sociopatic și conduitele normale, pozitive, își au originea în aceleași forme de „viață sufletească”, reprezentate prin instincte, pulsiuni, trebuințe. Însă direcția de manifestare pe care acestea o iau diferă în raport cu factorii formativ-modelatori ai modelului socio-cultural
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și cu educația. Studiile statistice au pus în evidență faptul că în orice comunitate social-umană există, pe lângă indivizii normali, o categorie de indivizi cu tulburări psihice - bolnavii mintal - și o altă categorie de indivizi cu tulburări de comportament de tip deviant, antisocial - sociopații. Dintre bolnavii psihic, numai o mică parte sunt internați în spitalele de psihiatrie. Restul bolnavilor mintal și sociopații trăiesc în libertate, amestecați cu indivizii considerați normali (H. Damaye). Acest procent de „anormali” pune probleme serioase atât pentru ei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prin devieri sau abateri de la normele de conduită socială impuse de modelul socio-cultural și moral, având ca urmare acte antisociale. Sociopatia este o anormalitate a personalității socio-morale a individului, care reprezintă condiția sau terenul favorabil pentru apariția conduitelor de tip deviant. După cum se poate vedea din cele de mai sus, avem de-a face cu trei concepte bine individualizate. În sensul acesta, nu toate bolile psihice pot avea un caracter antisocial, fapt care ne interzice să etichetăm sau să confundăm devianța
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
măsură, nu trebuie ca la originea devianței sau a sociopatiei să punem o „cauză pihiatrică”, „medicalizând” niște manifestări nepsihiatrice, în sens clinico-medical. Este foarte adevărat că există și cauze psihiatrice care pot duce la structuri sociopatice ale personalității și conduite deviante, așa cum sunt ele întâlnite în cazul sociopaților amorali sau al constituțiilor perverse, dar acestea se vor înscrie tot în sfera devianței, chiar dacă pot beneficia și de un tratament psihiatric coroborat cu măsurile de resocializare sau de socioterapie. Trebuie evitată mentalitatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
una din bazele moralei. Igiena și profilaxia sunt singurele domenii cu adevărat capabile a îmbunătăți inteligența, mentalitatea, moralitatea în societatea umană civilizată. Știința implică atât educația sentimentelor, cât și pe aceea a inteligenței propriu-zise și a voinței”. În ceea ce privește originea conduitelor deviante, există două puncte de vedere referitoare la cauzele care le produc: a) sociogeneza au demogeneza, care consideră că societatea nu este numai inhibitoare, ci și prescriptivă (M. Opler); omul nu se realizează pentru sănătate (ca și pentru boală) decât în conformitate cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
variabile socioculturale (copilărie, educație, modelele imitate, formare spiritual-morală etc.); b) personogeneza, care consideră că atât sănătatea mintală, cât și boala psihică sunt legate de factori individuali: constituție (bio-psihotip), ereditate, temperament, educație etc. Importante sunt trăsăturile ce diferențiază bolnavul psihic de deviantul sociopatic. Bolnavul psihic se retrage din lume, își îngustează relațiile interumane, boala psihică rupe contactul vital cu realitatea. Individul se izolează mergând până la închiderea în sine morbidă, autistă și adoptarea unei conduite-atitudini de tip narcisic. Deviantul sociopatic ignoră normele sociale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
diferențiază bolnavul psihic de deviantul sociopatic. Bolnavul psihic se retrage din lume, își îngustează relațiile interumane, boala psihică rupe contactul vital cu realitatea. Individul se izolează mergând până la închiderea în sine morbidă, autistă și adoptarea unei conduite-atitudini de tip narcisic. Deviantul sociopatic ignoră normele sociale și posibilitățile represive ale societății, utilizând victimizarea celorlalți ca ură a propriilor sale satisfacții, localizând răul în sistemul social și nu în persoana sa. Prin aceasta, el devine atât un dependent social, cât și o persoană
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
localizând răul în sistemul social și nu în persoana sa. Prin aceasta, el devine atât un dependent social, cât și o persoană antisocială. Elementul esențial al devianței este „dezechilibrul moral”, care antrenează modificări psihice de comportament și conștiință secundare. La deviantul sociopatic, anomalia de personalitate se traduce prin dificultăți de adaptare sau printr-o permanentă stare de inadaptare la normele și legile vieții sociale. Această stare este cunoscută sub numele de „dezechilibru psihosociopatic”, „personalitate antisocială”, „sociopatie”. Prin incapacitatea și instabilitatea care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de o reeducare socială în cazul sociopatului, dar care este cu totul altceva decât recuperarea bolnavilor psihic. Important este însă faptul că în ambele situații o valoare deosebită o au măsurile de igienă mintală, așa cum se va vedea mai departe. Deviantul sociopatic prezintă un profil propriu al personalității, marcat de aspectele psihosociale de tip deviant, care-l deosebesc de bolnavul mintal. Semiologia deviantului sociopatic este reprezentată prin următoarele grupe de manifestări: - un anumit stil de existență, caracterizat prin: instabilitate, impulsivitate, inadaptabilitate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
recuperarea bolnavilor psihic. Important este însă faptul că în ambele situații o valoare deosebită o au măsurile de igienă mintală, așa cum se va vedea mai departe. Deviantul sociopatic prezintă un profil propriu al personalității, marcat de aspectele psihosociale de tip deviant, care-l deosebesc de bolnavul mintal. Semiologia deviantului sociopatic este reprezentată prin următoarele grupe de manifestări: - un anumit stil de existență, caracterizat prin: instabilitate, impulsivitate, inadaptabilitate, tendință spre mitomanie, disimularea actelor comise; - o copilărie tulburată, cu: alternanță între apatie și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în ambele situații o valoare deosebită o au măsurile de igienă mintală, așa cum se va vedea mai departe. Deviantul sociopatic prezintă un profil propriu al personalității, marcat de aspectele psihosociale de tip deviant, care-l deosebesc de bolnavul mintal. Semiologia deviantului sociopatic este reprezentată prin următoarele grupe de manifestări: - un anumit stil de existență, caracterizat prin: instabilitate, impulsivitate, inadaptabilitate, tendință spre mitomanie, disimularea actelor comise; - o copilărie tulburată, cu: alternanță între apatie și surescitare, activitate școlară neregulată, acte de indisciplină, crize
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
accentuarea stării de instabilitate, dificultăți considerabile de integrare socio-familială sau profesională, traiul din expediente, acțiuni delictuale nete, un mod de viață parazitar, egoism și instabilitate afectivă, tendința la emigrație și aventuri, fuga de responsabilitate. Pe acest fond de personalitate, la deviantul sociopatic pot apărea diferite forme psihopatologice pure, manifestate prin următoarele: crize de agresivitate clasică de tip autosau heteroagresiv; stări depresive legate de vidul de existență sau stări ipohondriace; acte suicidare; alcoolism sau diverse alte forme de toxicomanii; stări reactive diferite
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau stări ipohondriace; acte suicidare; alcoolism sau diverse alte forme de toxicomanii; stări reactive diferite; bufee delirante legate de o puternică motivație afectivă. 2. Agresivitatea Caracteristica de personalitate cea mai importantă care își pune amprenta pe conduita socială și actele devianților sociopați este agresivitatea. Trăsătură fundamentală a ființelor vii, agresivitatea se manifestă în două direcții (A. Porot): acte cu caracter ostil, distructiv sau răufăcător, îndreptate fie către exterior (heteroagresivitate), fie către sine (autoagresivitate); tendințe active, îndreptate către exterior, care constau din
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aceasta, ea implică o acțiune exterioară și un anumit tip de relații cu societatea. Forma cea mai frecventă și mai directă, mai brutală, prin care se obiectivează agresivitatea, ca potențial uman, este violența. Violența este una din trăsăturile agresivității personalităților deviante și a sociopaților. Sf. Toma d’Aquino, preluând teza lui Aristotel, spune că violența este „quod est contra inclinationem rei”, „ceea ce se opune naturii lucrurilor” sau, în sens mai extins, „violentum est cujus principium est extra, nullam conferente vim passo
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a morții unei alte persoane; motivele pot fi afective (gelozia, ura, pasiuni diferite), nevoile utilitare (câștig, furt, obstacole) sau sociale (răzbunări, revoluții etc.); când crima are un caracter de masacru în masă, ea îmbracă forma genocidului. 3. Tipurile de conduite deviante Referitor la formele de conduite deviante s-au purtat numeroase discuții, acestea fiind interpretate din puncte de vedere diferite, de regulă unilaterale: psihologic, sociologic, moral, cultural etc. Din aceste considerente, problema conduitelor deviante este deosebit de „încărcată”, generând controverse. Noi considerăm
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pot fi afective (gelozia, ura, pasiuni diferite), nevoile utilitare (câștig, furt, obstacole) sau sociale (răzbunări, revoluții etc.); când crima are un caracter de masacru în masă, ea îmbracă forma genocidului. 3. Tipurile de conduite deviante Referitor la formele de conduite deviante s-au purtat numeroase discuții, acestea fiind interpretate din puncte de vedere diferite, de regulă unilaterale: psihologic, sociologic, moral, cultural etc. Din aceste considerente, problema conduitelor deviante este deosebit de „încărcată”, generând controverse. Noi considerăm că elementul central care trebuie luat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
îmbracă forma genocidului. 3. Tipurile de conduite deviante Referitor la formele de conduite deviante s-au purtat numeroase discuții, acestea fiind interpretate din puncte de vedere diferite, de regulă unilaterale: psihologic, sociologic, moral, cultural etc. Din aceste considerente, problema conduitelor deviante este deosebit de „încărcată”, generând controverse. Noi considerăm că elementul central care trebuie luat în considerare, ori de câte ori se vorbește despre conduitele de tip deviant, este „eul individual”, în primul rând, dinamica și structura acestuia. Din această perspectivă, devianțele trebuie considerate ca
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]